Page 2 - Drumul_socialismului_1974_08

rog. ■ £ DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6020 MARfl 6 AUGUST 1974
1OWKW9KWO0BB

Proiectul de Directive ale Congresului al XMea al partidului

Amplă şi însufleţitoare perspectivă

asupra viitorului strălucit al patriei

Acest proiect de directive va trebui să devină
ORGANIZAŢIA DE PARTID — de pe acum programul nostru cotidian de mun­
că şi de viaţă.
FACTOR ACTIV DE CONDUCERE Ing. CONSTANTIN DAN
şeful secţiei O.S.M. II din cadrul
POLITICĂ LA LOCUL DE MUNCA C.S. Hunedoara
t ■ \
Toate succesele obţinute în dezvoltarea econo- MECANIZAREA — FACTOR
mico-socială a ţării noastre sînt indisolubil lega­
te de întărirea rolului de conducător al parti­ DECISIV PENTRU SPORIREA \
dului. La noi în întreprindere creşterea rolu­
lui de conducător al organizaţiilor de partid se \
concretizează în munca politică şi organizatorică PRODUCŢIEI AGRICOLE
desfăşurată de acestea, de fiecare comunist pen­ k
tru unirea eforturilor şi mobilizarea energiilor Din proiectul de directive ale Congresului al
COJîibrmierii Vasile Pienar (de ia S.M.A. Simeria) şi Marin Panciu
creatoare ale colectivului ca prevederile actualu­ (de ia S.M.A. Horja, judeţul C.ons tanţa) 'lucrează cu spor la seceriş
lui cincinal să fie realizate înainte de termen, iar Xl-lea al Partidului Comunist Român se desprin­ pe ogoarele cooperatorilor din Sînt andrei. spor la seceriş
de grija deosebită care se acordă modernizării şi
angajamentele asumate în cinstea celei de-a 30-a Foto : V. ONOIU
asiversări a Eliberării patriei şi Congresului al progresului rapid al agriculturii — ramură de
bază a economiei noastre naţionale — în vede­
Xl-lea al P.C.R. onorate exemplar.
Strădaniile noastre au fost şi sînt îndreptate rea satisfacerii nevoilor de consum ale populaţi­
spre obţinerea unor indicatori înalţi de produc­ ei cu produse agroalimentare, asigurării materii­ \ Campania agricolă de vară
lor prime necesare industriei alimentare şi uşoare,
ţie, productivitate, calitate şi eficienţă, dorind să precum şi creării de disponibilităţi pentru export. \ -——-——— —
reedităm succesele obţinute în anii 1971 şi 1973 Un factor esenţial pentru satisfacerea acestor de­
cînd am cucerit titlul de întreprindere fruntaşă ziderate este creşterea gradului de mecanizare a
pe ţară în ramura materialelor de construcţie. Un crărilor agricole la termenele optime prin asigu- , | Zile decisive pentru
lucrărilor agricole, urmărindu-se executarea lu- 4
succes de mare prestigiu a fost obţinut în acest
an jubiliar prin realizarea, în cursul lunii tre­ rarea înzestrării cu tractoare şi maşini agricole i
cute, a sarcinilor ce ne reveneau pe primii 4 ani universale într-o gamă diversificată. i
ai cincinalului. acestei ramuri, staţiunilor pentru mecanizarea a- ^ \ încheierea
In contextul problemelor legate de dezvoltarea '
Producţia industriei materialelor de construcţii
va creşte în noul cincinal — aşa cum se sublinia­ griculturii le revin sarcini de mare însemnătate,
ză în Directive — într-un ritm mediu anual de ele avînd un rol hotărîtor în înfăptuirea pro- . • UN DEZIDERAT ESENŢIAL Cîr-neşti, care au fost zi. de zi,
7-8,2 la sută. Va spori şi se va diversifica produc­ gramului de creştere a producţiei agricole. Am * — FIECARE COMBINA SA-S1 inclusiv duminica, prezenţi la da­
ţia de elemente prefabricate cu un grad ridicat desprins, din studierea proiectului, că unitatea 4 REALIZEZE ŞI SA DEPASEASCA torie. Pe tarlalele C.A.P. Toteşti
de integrare pentru realizarea unor construcţii noastră trebuie să-şi aducă o contribuţie mai de , NORMA ZILNICA STABILITA i-am întilnit pe Valentin .Simina,
uşoare, ieftine, de calitate şi cu finisaj superior. seamă la mecanizarea tuturor lucrărilor agricole ţ
Aceasta pune în faţa noastră sarcini şi răspunderi şi din zootehnie în cadrul cooperativelor agricole i O UNITĂŢILE DIN RAZA CON­ Viorel Tămăşloni, Petru Morarii,
tot mai mari. Sîntem însă pregătiţi pentru a le din raza sa de activitate. De asemenea, este de ■ SILIILOR l NTERCOOPER ATISTE •Sirnion Mălăeşteanu şi alţii, s-au
BRAD, 1LIA, SIMBRIA SI DOBRA
aflat, de asemenea, permanent în
face faţă în bune condiţii. Afirm aceasta deoa­ reţinut că se prevede luarea in continuare a unor 4 ÎNCHEIE PRIMELE SECERIŞUL elmp primarul comunei, lonn Zei-
rece încă din acest an am trecut la producţia de măsuri menite să asigure integrarea unităţilor de i
panouri mari prefabricate, cu un grad înalt de fi­ mecanizare în activitatea cooperativelor agricole j ® ELIBERAREA TERENULUI — coni, inginerul şef Gheorghe Du-
PROBLEMA DE ACUTA ACTUA­
nisare, pentru construcţia de blocuri de locuinţe şi creşterea răspunderii lor faţă de soarta pro- L LITATE vid, brigadierii Victor Roşea şi
Ga.şpar Ştefoni, precum şi coope­
în Deva şi Valea Jiului, fapt ce permite construc­ ducţiei agricole. Potrivit dotărilor prevăzute, în .
e TRACTOARELE SA FIE FO­
torilor să monteze zilnic 2 apartamente. Blocu­ următorul cincinal parcul de tractoare al unităţii ţ LOSITE DIN PLIN LA EXECUTA­ ratorii Ileana Păsculescu, Nesia
Păsconi, 11 ca Lăzăroni, Mariana
rile 36, 37 şi 38 din microraionul 15 din Deva noastre va spori cu peste 40 la sută, iar la corn- i REA ARATURILOR Roşea, Marioara Simina, Ileana
au fost realizate cu astfel de panouri. De aseme­ bine creşte de aproape patru ori. Astfel vom avea i <9 CULTURI SUCCESIVE PE Morar şi alţii.
nea, a fost introdus în fabricaţie un nou sortiment posibilitatea să asigurăm scurtarea termenelor de 4 TOATE SUPRAFEŢELE PLANIFI­
de vată minerală pentru izolaţii termice cu ca­ executare a lucrărilor agricole, să ne aducem o Activitatea fiind organizată în
lităţi superioare şi mai ieftin. Contribuţia noastră contribuţie hotărîtoare la obţinerea de recolte \ CATE ! flux, concomitent cu secerişul s-a
la realizarea actualului şi viitorului cincinal va fi sporite Ia hectar. Evident, în aceste condiţii ne i Bătălia pentru strîngerea fără lucrat ia baiotatul paielor, execu­
tot mai ridicată. Pînâ la sfîrşitul acestui an vom revine datoria de căpetenie să ne preocupăm cu i pierderi a recoltei de cereale pă- tarea arăturilor şi însămînţarea
produce în plus 48 000 mc prefabricate, 52 km de răspundere şi exigenţă de folosirea eficientă a ba- 4 ioase s-a desfăşurat cu intensita­ culturilor succesive.
tuburi premo, 8 milioane blocuri de beton, 3 mi­ zei tehnico-materiale, de realizarea unor randa- te, în săptămîna trecută reuşin- La seceriş s-au întilnit. însă şi
lioane cărămizi dialit, 700 000 unităţi calile de te­ mente superioare pe fiecare utilaj. Colectivul de ţ du-se ca în cooperativele agrico­ numeroase stagnări. îndeosebi la
racotă, 9 000 tone de vată minerală ş.a. Avem muncă al unităţii noastre este ferm angajat în e- 1 le să se înmagazineze producţia C.A.P.. Şoirnuş şi Hărâu din raza
asigurate toate premisele, datorită avansului cî.şti- fortul plenar ce se desfăşoară pentru a asigura J de boabe de pe mai mult de 5 000 S.M.A. Deva, unde la unele com­
gat pînă acum, ca sarcinile actualului cincinal să materializarea exemplară a politicii partidului în 4 hectare. Astfel s-a ajuns ca sece­ bine remedierea defecţiunilor a
fie îndeplinite pînă în luna iulie 1975. Organizaţia domdniul agriculturii. . rişul griului să fie efectuat în durat chiar cîte o zi întreagă (!).
noastră de partid — sporindu-şi competenţa — va Ing. AXENTE GUŢEA 1 proporţie de peste 56 la sută. Din această cauză, fireşte, se pro­
acţiona cu forţă şi vigoare, manifeslîndu-se tot directorul S.M.A. Dobra ^ Unităţile agricole cooperatiste duc pierderi irecuperabile din re­
mai mult ca un factor activ de conducere politică, sînt confruntate, deci, cu sarcina coltă. Datoria de căpetenie a con­
de generalizare a experienţei înaintate, de mo­ ca pînă la sfîrşitul acestei săp- ducerii S.M.A. este aceea de a asi­
bilizare şi organizare a oamenilor muncii, de uni­ TREPTE NOI PE CALEA \ tămini să încheie recoltatul, nu­ gura condiţii ca pe fiecare combi­
re a forţelor şi energiilor colectivului pentru în­ mai aşa putîndu-se evita pier­ nă să se realizeze norma zilnică
făptuirea programului pe care il va adopta Con­ BUNĂSTĂRII POPULAŢIEI \ derile. stabilită, numai astfel putindu-se
gresul al Xl-lea al P.C.R. ------- — i ■ Printre primele care se apropie încheia grabnic secerişul.
NICULAE DEViAN de încheierea secerişului sînt coo­ Serioase neajunsuri se constată
secretarul comitetului de partid, Directivele Congresului al Xl-lea al P.C.R. cu ' perativele agricole din cadrul în privinţa eliberării terenurilor
întreprinderea de materiale de construcţii privire la planul cincinal 1976—1980 şi liniile di- ţ consiliilor intercoopei'atiste Brad, de paie, executării arăturilor şi
economico-sociale
dezvoltării
ale
i
rectoare
a
Bîrcea României pentru perioada 1981—1990 constituie un i IIia, Simeria şi Dobra, unde în însămînţârii culturilor succesive.
măreţ plan de muncă pentru întregul nostru po- 4 prezent se strînge producţia de pe Decalaje mari între seceriş şi a-
} VOM DA ŢĂRII OŢEL MAI MULT por,. care deschide o minunată perspectivă tutu- ultimele hectare. Cooperativele a- eeste lucrări se semnalează în ioa-
te consiliile intercooperatiste, pre­
gricole din Brad, Ribiţa, Ri.şculi-
ror cetăţenilor patriei. Studiind Directivele în- ţ ţa, Băieşti, Peştlşu Mare ş.a. au cum şi la întreprinderile agricole
s ŞI MAI BUN cerci un profund sentiment patriotic, o nemărgi- 1 înmagazinat griul de pe întreaga de stat Simeria şi I-Iaţeg. Deşi se
\ nită recunoştinţă faţă de partid care ne condu- i suprafaţă. Preşedintele consili­ cunoaşte câ există un insemnat
^
ce cu paşi siguri spre un viitor luminos.
deficit de furaje, unităţile agrico­
\ Proiectul de directive ale Congresului al Xl-lea Construcţiile de locuinţe şi social-culturale — . ului intercooperatist II ia, ing. le din cadrul consiliilor intercoo­
Cruceru,
să
ţinut
a
Valentin
l al partidului, publicat recent în presă, a fost stu- parte integrantă a creşterii nivelului de trai — 4 remarce aportul mecanizatori­ peratiste Ilia, Geoagiu, Deva, .Si­
i diat cu interes de colectivul O.S.M. 11 din cadrul îşi găsesc în Directive un loc de seamă. în cinci- ? lor Ion Bedea, Viorel Jurca, meria etc. nu au realizat nici 30
4 C.S. Hunedoara. Fiecare am citit în el, ca într-o naiul 1976—1980 se prevede accelerarea ritmului \ Cornel Ungur, Nicolae Petruse, la sută din planul de însămînţare
carte a viitorului, liniile directoare ale dezvoltă- construcţiilor de locuinţe. în perioada 1976—1980 i Roman Olaru, Ion Joldea, Miron a culturilor duble. Inginerul şef
j rii economico-sociale a ţării noastre pentru pe- se vor construi 815 mii apartamente fizice din > Costea, Remus Bolea, Petru Pe-
1 rioada anilor 1976—1990 şi ne-am extras cu toa- fondurile statului şi din fondurile populaţiei cu I traşca, losif Coleneac — să-i a- al C.A.P. Batiz, Silviu Olaru, ne
> tă răspunderea sarcinile ce ne revin nouă — mai sprijinul, statului in credite şi execuţie. în muni- 1 miritim doar pe cîţiva —, care au spunea că, din cauza lipsei presei
\ întîi ca oţelari, ca oameni care producem metal cipiul Deva, în cincinalul 1976—1980 se vor con- ) depus eforturi susţinute pentru a de balotat, nu s-a putut elibera
i pentru ţară, apoi ca indivizi ai acestei societăţi strui circa 7-200 apartamente din fondurile sta­ asigura funcţionarea ireproşabilă a terenul şi pînă la începutul aces­
) aflată în marş viguros pe drumul edificării socia- tului şi din fondurile populaţiei cu sprijinul sla- ^ combinelor. tei săptămîni nu s-a însămînţat
t liste multilaterale. Este dar pentru oricine că tului. Din acestea, 4 000 vor fi construite numai l Din dialogul purtat cu agrono­ nici un hectar în mirişte din ce­
le 50 planificate (?)._ Asemenea si­
' — prin amploarea şi însemnătatea excepţională pe cu fonduri de la stat care vor avea 9 270 camere 1 mul şef al consiliului intercoope­
4 care o au măsurile şi prevederile din proiect — cu o suprafaţă locuibilă utilă de 149 200 mp. Nu- 4 ratist' Ceoagiu, ing. Toan Făgăda- tuaţii îşi găsesc explicaţia in fap­
i anii ce vin vor urca România pe noi trepte de mai în cursul anului viitor — 1975 — vor fi con- / ru, am desprins că datorită folosi­ tul că nu s-a organizat temeinic
1 progres şi dezvoltare, apropiind-o tot mai mult de struite de către stat 698 apartamente, o grădiniţă \ rii cu randament sporit a com­ folosirea la întreaga capacitate a
tractoarelor.
4 ţările dezvoltate şi chiar aşezînd-o în rînd cu cu 240 de locuri, creşe pentru copii, o şcoală cu i binelor s-a realizat o viteză me­
’ unele din ele. Deoarece fiecărei ţări, forţa prin- 16 clase în cartierul Dacia, casa de cultură, sală > die de 110—120 ha la seceriş, ce­ Preocuparea de căpetenie a or­
i cipală i-o conferă în primul rînd industria, şi de sport, cămine pentru tineret şi nefamilişti cu 4 ea ce a făcut posibil ca lucrarea ganizaţiilor de partid de la sate,
I în proiectul de directive pe prim-plan se situea- peste 600 de locuri. în Micro 15 se va construi i să se încheie aproape în toate u- a consiliilor populare comunale
i ză perfecţionarea şi modernizarea industriei, cu o suprafaţă comercială de 1 370 mp la parterul ţ nităţile. Concomitent cu recolta­ şi a conducerilor unităţilor agri­
4 accent deosebit pe valorificarea superioară a re- blocurilor 1.2, 13 şi 33. Acestea sînt doar o par- t tul, de la C.A.P. Ceoagiu şi Ro- cole o constituie, în aceste zile,
, surselor naturale şi utilizarea deplină a întregului te a construcţiilor ce se vor ridica în viitorii ani. > mos s-au transportat la baza de mobilizarea tuturor eforturilor la
ţ potenţial de muncă al ţării — laturi determinan- Eie exprimă însă cu pregnanţă grija deosebită ce 4 încheierea neîntîrziată a secerişu­
t te ale creşterii nivelului de trai al poporului. o poartă partidul şi statul nostru pentru creşterea , recepţie cantităţi însemnate de lui, onorarea obligaţiilor contrac­
cereale în contul obligaţiilor asu­
t Referindu-ne la activitatea noastră, a lucrăto- necontenită a nivelului de trai al populaţiei. Deci ) mate faţă de fondul centralizat al tuale şi realizarea exemplară a
4 rilor din cea mai mare oţelărie a ţării,-» ne ex- şi în anii viitori municipiul Deva va cunoaşte o 4 statului. Exemple de hărnicie au planului de însămînţare a culturi­
, primăm deplina adeziune la acest proiect de pro- continuă dezvoltare şi modernizare. Cartierele .' oferit mecanizatorii Leontin Mihai, lor duble. Este de aşteptat ca efi­
) gram, ce va deveni program director al întregii Goidu şi Dacia se vor îmbogăţi cu noi edificii so- I Gligor Trif, Ion Jurj şi alţii. Cu­ cienţa acţiunilor întreprinse să se
l noastre vieţi economico-sociale după Congresul al ciale şi comerciale, ceea ce va duce la îmbună- i
* Xl-lea şi ne angajăm să-l transpunem neabătut tăţirea aprovizionării şi deservirii cu cele nece- l vinte de laudă se cuvin şi la a- concretizeze realmente în evitarea
4 în viaţă. Puternica forţă a colectivului nostru sare populaţiei. Noul cartier Micro 15, unul din- 4 dresa mecanizatorilor de la S.M.A. oricăror pierderi din recoltă.
i este capabilă de realizări dintre cele mai bune, tre cele mai noi şi moderne ale Devei, va căpăta )
J aşa cum o facem de 30 de ani încoace, de cînd dimensiuni noi, cu blocuri moderne, spaţii corner- y
1 ţara este liberă şi stăpînă pe destinele sale. ciale corespunzătoare, şcoli etc. i
' în proiectul de directive se menţionează că în Deşi în ultima vreme se are mai mult în ve- i Hărnicia geologilor
ţ anul 1980, producţia de oţel a ţării va trebui să dere conjugarea eforturilor pentru realizarea în 4
i ajungă la circa 17-18 milioane tone oţel, adică construcţia unor noi cartiere a tuturor edificii- } Colectivul întreprinderii de prospecţiuni şi explorări geolo­
1 mai mult decît dublul producţiei actuale. Asta lor necesare pentru deservirea locuitorilor, pro- ţ gice Deva a realizat şi depăşit angajamentele asumate pe întregul
4 înseamnă nu numai punerea în funcţiune a noi punem ca Ia construcţia viitoarelor cartiere să t an, realizînd suplimentar aproape 600 metri galerii şi circa 2 700
l capacităţi, dar şi dezvoltarea şi perfecţionarea ce- se aibe în vedere corelarea executării dotărilor > metri foraţi. Prin utilizarea intensivă a capacităţilor de producţie şi
^ lor existente, creşterea productivităţii muncii, u- social-culturale ce deservesc locuitorii cu ritmul l aplicarea unor tehnologii noi de susţinere a lucrărilor miniere, s-a
i tilizarea deplină a agregatelor şi timpului efectiv de construcţie al locuinţelor. } reuşit ca planul la lucrările de foraj să se realizeze în proporţie
* de lucru, sporirea eficienţei' economice. în accas- Hotărîţi să depunem toată strădania şi capacita- ţ de 120 la sută, iar la lucrările miniere — în proporţie de 112 la
4 tă importantă misiune pe care partidul o trasea- tea noastră organizatorică ca sarcinile ce ne revin l sută, în timp ce productivitatea muncii a crescut cu 5,1 la sută.
/ ză oţelarilor din întreaga ţară,, nouă, hunedoreni- să fie îndeplinite în mod exemplar, ne angajăm să I (IONEL CONSTANTIN STER, corespondent).
) lor, ştim că ne revin sarcini mari, pe care sîn- nu precupeţim nici un efort pentru înfăptuirea I J
t tem unanim hotărîţi să le îndeplinim cu cinste. măreţelor prevederi cuprinse în Directivele Con- i
’ Ne vom mobiliza în continuare toate preocupă- greşului al Xl-lea al P.C.R. conştienţi fiind că în \ (£323
4 rile pentru amplificarea succeselor de pînă acum. acest fel ne aducem contribuţia la făurirea socie- 4
, pentru întîmpinarea celei de a XXX-a aniversări taţii socialiste multilateral dezvoltate în patria '
‘ a Eliberării patriei şi Congresului al Xl-lea al noastră. \ COLEGIUL DE REDACŢIE
t partidului cu rezultate de prestigiu, să obţinem Ing. IOAN GALEA i
> noi avansuri în îndeplinirea cincinalului înainte vicepreşedinte ol Comitetului executiv al GHEORGHE PAVEL (redactor fef), TIBERIU ISTRATE (secretar
ţ de termen. Consiliului popular municipal Deva general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA
LUCIA LLCIU, IOAN MiRZA, NICOLAE TiRCOB.