Page 20 - Drumul_socialismului_1974_08
P. 20
. .4 DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 6022 O MARJI 20 AUGUST 1974
directivele Conqresu
program de de
PRODUCŢIA DE CĂRBUNE — pentru perfecţionarea sub toate aspectele a zina cocsochimică, aglomeratoare, furnale, talul investiţiilor şi repartizarea unei părţi
activităţii. Toate acestea — împliniri sau la cuptoarele 3, 4, 5 şi 6 ide la O.S.M. 2 tot mai mari din fonduri in scopul dotă
LA ÎNĂLŢIMEA CERINŢELOR numai începuturi — vor urca ţara mereu s-au montat electrofiltre ; locomotivele cu rii cu maşini şi utilaje. Convinşi de aceste
mai sus spre edificarea multilaterală. abur au fost înlocuite în procent de 80 la imperativei constructorii de la T.C. Deva
ECONOMIEI NAŢIONALE sută. In continuare sînt prevăzute fonduri se gîndesc încă de pe acum la găsirea ce
Ing. SABIN FAUR de investiţii pentru realizarea de lucrări lor mai bune soluţii pentru corelarea stric
Ne aflăm întx-o perioadă care generea director adjunct' tehnic a! privind stingerea uscată a cocsului, despră- tă a termenelor de livrare a utilajelor eu
ză la cele mai înalte cote efervescenţă, cre Combinatului siderurgic Hunedoara fuirea in continuare cu electrofiltre la cup graficele de montaj, pentru aprovizionarea
ativitate, responsabilitate în întreaga acti toarele 7 şi 8 de la O.S.M. 2 şi oţelăria e- din timp cu materiile prime şi materialele
vitate politică, economică, socială pe care o lectrică, instalaţii pentru epurarea gazelor necesare viitoarei producţii. De fapt, înde
desfăşurăm. Pe de o parte avem deplina arse la fabrica nouă de aglomerare, pro plinind cu aproape un an înainte de vre
satisfacţie de. a face bilăViţul realizărilor AGRICULTURA PE tecţia apelor reziduale şi altele. me actualul cincinal, vom avea posibilităţi
strălucite cu care întîmpinăm cea mai ma COORDONATELE De fapt, cine n-a văzut Hunedoara de să descoperim cele mai bune soluţii pentru
re sărbătoare naţională a poporului nostru cîţiva ani, astăzi îşi dă seama că nu mai viitor, să ne întregim efortul pentru a ac
— atît în cele trei decenii cit şi in a- MODERNIZĂRII ŞI are acel aer greu pe care-1 avea. Este o ţiona sub imperiul preţioaselor indicaţii
eest an jubiliar —, iar pe de altă parte de a nouă şi grăitoare dovadă a grijii pe care cuprinse Sn Directivele Congresului al Xl-
desprinde cu clarviziune ştiinţifică din pro DEZVOLTĂRII INTENSIVE partidul o are faţă de asigurarea celor mai lea al partidului nostru.
iectul de program al partidului şi din pro bune condiţii de viaţă oamenilor care mun
iectul de Directive, perspectivele minunate Trăsătura: dominantă a dezvoltării agri cesc în marile centre siderurgice ale ţării! Ing. ALEXANDRU LUGOIAN
pe care Congresul al Xl-lea- le va deschide culturii judeţului nostru în următorul cin directorul T.C. Dera
Sn faţa întregului partid, întregii naţiuni în cinal o constituie intensificarea, procesului VICTOR ZAHARCO,
ascensiunea sa spre comunism. de transformare a producţiei acestei ra vicepreşedinte al Comitetului
Bilanţul cu care minerii Văii Jiului — muri de activitate într-o variantă a muncii executiv al Consiliului popular
acest detaşament muncitoresc de nădejde industriale. Jn acest context se înscrie municipal Hunedoara
al partidului, al cărui cuvin t ă fost întot preocuparea pentru dezvoltarea şi moderni FORŢA DE MUNCĂ —
deauna faptă — se prezintă la cea de-a zarea bazei, tehnico-materiale, fiind prevă
XXX-a aniversare a Eliberării patriei este zut să materializam un volum de- investi TEMEINIC PREGĂTITĂ,
grăitor prin densitatea sa : mai mult de ţii care depăşesc 1,2 miliarde lei, ceea ce ŞTIINŢA, TEHNICA, DE ÎNALTĂ CALIFICARE
300 000 tone de cărbune net., peste sarcinile înseamnă ’ aproape dublul- realizărilor actu CERCETAREA — CHEMATE
• ,\
de plan la zi. . alului cincinal. In anii cincinalului 1976—1980, oraşul
Perspectiva este şi ea la înălţimea con Potrivit orientărilor date de partid, în SĂ-ASIGURE
tribuţiei pe care economia naţională o aş proiectul de Directive al, Congresului al Brad va cunoaşte o nouă şi impetuoasă dez
voltare. Noile blocuri, construcţiile social-
teaptă de la organizaţia de partid, de la Xl-lea vom pune accentul pe folosirea ra IMPRESIONANTELE RITMURI
oamenii muncii din acest bazin : în urmă ţională a întregului fond funciar, pe asigu culturale, unităţile industriale ce se vor mai
torii 10 ani producţia de cărbune, a Văii rarea unei structuri optime a culturilor, Proiectul de Directive al celui de al ridica, modernizarea proceselor de produc
ţie a întreprinderilor miniere Barza şi Ţe-
Jiului se va dubla faţă de nivelul actual, în urmărind creşterea intr-un ritm susţinut a Xl-Jea- Congres al partidului cuprinde sar
condiţiile cînd cea de huilă cocsificabilă producţiei de cereale, legume, plante teh cini" importante pentrţi întreaga dezvoltare bea, a Uzinei de utilaj minier, a Fabricii
i se va tripla. nice şi fructe. Ridicarea la peste 50 la su economică şi socială a ţării, un rol deose de industrie locală şi a autobazei I.T.A.
Elementul .calitativ cel mai semnificativ tă a ponderii sectorului zootehnic în totalul bit fiindu-i rezervat activităţii de cercetare voi’ crea noi locuri dc muncă, prilej de a-
al activităţii viitoare îl constituie faptul că producţiei agricole reprezintă, de asemenea, şi proiectare tehnologică. firmare .creatoare a spiritului muncitoresc.
întregul spor de producţie se va realiza pe un obiectiv căruia-i acordăm maximă aten- Institutul de cercetări şi proiectări mi- In proiectul de Directive ăl Congresului
seama creşterii productivităţii muncii. A- al Xl-lea al P.C.R. se acordă o deosebită
coasta se obligă ca, în lumina "indicaţiilor- atenţie forţei de muncă, pregătirii şi per
program date de secretarul general al fecţionării cadrelor, ridicării gradului de
partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu rassii- ijSffls 35*53 vKffîî calificare a tuturor oamenilor muncii. Co
prilejul memorabilei vizite de lucru din 6$ si M ({; 1,5 fit ff! mitetul orăşenesc de partid Brad a efectuat
Jrr sffî f k!
1972, să concentrăm eforturile dc inteligenţă fe Mhs Mă®' irf fkm un studiu amplu asupra necesităţii forţei de
şi creativitate spre proiectarea, asimilarea tmssi kî w Assa muncă în cadrul oraşului nostru. în viitorii
ani este necesar să fie recrutate peste
şi construcţia de maşini adecvate condiţii
lor de zăcămînt din Valea Jiului şi satis 5 000 braţe de muncă — muncitori califi
facerea cerinţelor realizării unei mecani caţi în diferite meserii — mineri, lăcătuşi,
zări complexe şi cît mai complete, şi, para mecanici, electricieni, strungari, macaragii,
lel cu aceasta, spre pregătirea cadrelor care sudori etc. Din aceştia mulţi vor li nece
să deservească cu eficienţă noua tehnică. sari la .I.M. Barza, E.M. Ţebea, U.'U.M.R.,
Potrivit programului de investiţii se vor Autobază, cooperativa „Moţul".
Comitetul orăşenesc de partid urmăreşte
crea condiţii ca I.U.M. Petroşani — între îndeaproape ca fiecare unitate economică
prindere chemată să asigure acest impetuos
program de mecanizare şi perfecţionare a să-şi realizeze întocmai planul de pregătire
tehnologiilor de extracţie — să-şi dubleze a forţei de muncă calificate necesare. Un
accent deosebit se pune; pe îmbunătăţirea
capacitatea de producţie, iar prin măsurile
.luate pentru profilarea liceelor de speciali ţie, avînd prevăzut ca în 1980 să înregis biere pentru cărbune, din Petroşani, 'îşi va conţinutului învăţămîntului în şcolile pro
tate şi a întregului sistem de învăţămînt trăm o creştere cu mai mult de 40 ia sută orienta astfel activitatea' către intensifica fesionale de specialitate, pe legarea învă-
ţâmînlului de practică. In unităţile econo
minier avem certitudinea că se vor realiza faţă de acest an. rea cercetărilor tehnologice pentru dezvol mice, un aport deosebit la calificarea mun
în viitorii ani progrese' deosebite în pre In acelaşi timp ne preocupăm de consoli tarea producţiei de cărbune ca sursă ener
gătirea cadrelor. darea economico-organizatorică a C.A.P., getică importantă pentru industrie, prin gă citorilor şi-l aduc formele de calificare e-
Comuniştii, muncitorii mineri din Valea de perfecţionarea activităţii staţiunilor de sirea de noi tehnologii de exploatare, prin xistente, precum şi ucenicia la locul de
Jiului privesc cu o înaltă responsabilitate mecanizare a agriculturii şi a I.A.S., de ex concentrarea, exploatării de cărbune în uni muncă. Izvorul principal al forţei dc mun
că îl constituie Liceul industrial din Gura-
noile sarcini ce&le stau în faţă, pregătind tinderea cooperării între unităţile agricole tăţi de producţie mari, prin intensificarea
— prin realizările cu care sînt hotărîţi să şi valorificarea eficientă a potenţialului acţiunii de modernizare a minelor. barza cu specialităţile minieră şi electro
mecanică. Tot aici funcţionează o şcoală
încheie actualul cincinal — condiţiile pentru gospodăriilor populaţiei. Prin extinderea Un accent deosebit se va pune şi în vii tehnică de maiştri şi o şcoală profesională
ca despre oamenii minunaţi ai acestui ma mecanizării lucrărilor dc îmbunătăţiri fun tor pe extinderea capacităţii de producţie a cu specialităţile î mineri, lăcătuşi, prepara
rc centru industrial, despre faptele lor să ciare şi chimizării se vor crea premise fa minelor din Valea Jiului din care se ex tori, strungari, electricieni. Atît prin şco
se vorbească şi peste ani şi ani ca despre vorabile obţinerii unor randamente supe trag pînă la 7 milioane tone de cărbune lile ce există în cadrul oraşului Brad cît
un detaşament de frunte al clasei conducă rioare la hectar şi pe cap de animal, creş cocsificabil pe an.
toare a societăţii. terii productivităţii muncii în agricultură. Sînt de pe acum în curs dc cercetare şi şi, prin multitudinea formelor de calificare
CLEMENT NEGRUŢ Pe această bază, aportul agriculturii jude proiectare tehnologică, în cadrul institutu la locurile de muncă avem posibilitatea să
formăm cadre cu o bună pregătire profe
prim-secretar dl Comitetului ţului la satisfacerea cu produse agroalimen- lui, lucrări care vizează valorificarea şis sională, capabile şă ridice pe o treaptă su
municipal Petroşani a! P.C.R. tare a nevoilor economiei naţionale şi a ce turilor bituminoase în scopuri energetice. Se perioară activitatea economică în unităţile
rinţelor populaţiei va fi tot mai substanţial. elaborează studii de dezvoltare a producţiei
Concludent este că numai cooperativele a- de lignit, care în viitorul cincinal va cu industriale.
:
grieble vor livra la fondul de . stat, în pe IOAN MANAŢE
ÎNCEPUTURILE DE AZI rioada 1976—1980, de 1-3 ori mai multe ce noaşte sporuri impresionante ce vor situa, secretar al Comitetului orăşenesc
din acest punct de vedere, ţara noastră
reale, legurne, carne şi lapte faţă de rea
DIN METROPOLA lizările actualului cincinal. Asemenea creş printre importantele ţări producătoare de de partid Brad
cărbune din Europa centrală.
METALULUI teri sînt stabilite şi pentru sectorul de stat In ceea ce priveşte mecanizarea lucrări
al agriculturii. Fireşte, astfel va fi posibil să lor maniere, prin programul întocmit, sînt
se ridice permanent nivelul de trai, mate
Pentru Combinatul siderurgic Hunedoara, vizate în mod deosebit operaţiunile eu vo RIDICAREA GENERALĂ A
3974 — anul celei de a XXX-a aniversări rial şi spiritual, al tuturor lucrătorilor din lum mare de lucru în abataje la exploată
agricultură, al întregului nostru popor.
a Eliberării patriei de sub dominaţia fas rile miniere subterane şi o dotare la ni NIVELULUI DE CIVILIZAŢIE
cistă şi Congresului al Xl-lea al partidului velul tehnicii celei mai avansate şi de ma
— este şi cel de al 90-lea an de existenţă Ing. AUREL N1STOR, re capacitate pentru exploatările la zi. In noul cincinal — aşa cum prevede pro
a întreprinderii, este anul unor mari îm vicepreşedinte ol Comitetului Conştienţi că aceste sarcini măreţe au lo iectul de Directive al Congresului al Xl-lea
pliniri, dar şi al unor noi începuturi, care executiv al Consiliului popular cul de pornire in gîndirea si concepţia din al partidului — se va accentua procesul de
vor fi şi ele mîine împliniri. Mă refer în judeţean, director general al laboratoare şi de la planşetele de lucru ale dezvoltare etonomlco-socială echilibrată a tu
deosebi la obiectivele aflate în construcţie Direcţiei agricole judeţene proiectanţilor, lucrătorii institutului nostru turor judeţelor şi de . sistematizare a teri
— noul laminor de sîrmă, noua fabrică de se simt angajaţi plenarîn acţiunea de a toriului, asigurîndu-se condiţii favorabile
oxigen, centrul de calcul, complexul meca traduce în fapte toate sarcinile ce derivă pentru ridicarea generală u nivelului de
nizat de depozitare-omogenizare a minereu din documentele de partid privitoare la civilizaţie în toate zonele, creşterea bună
rilor —, dar şi la altele ce se vor construi ASIGURAREA UNUI CADRU extracţia de cărbune. stării materiale şi spirituale a întregului
în viitorul cincinal şi în anii următori. Sînt OPTIM DE VIATĂ — Ing. ALEXANDRU MICLEA, popor. Sistematizarea oraşelor şi satelor va
începuturi, sînt noi etape în dezvoltarea şi directorul Institutului de cercetare continua pe baza unor criterii de eficienţă'
modernizarea combinatului siderurgic hune- PREOCUPARE PERMANENTA şi proiectări miniere pentru ridicată : utilizarea cit mai completă a pe
dorean, dar ele vor fi mîine împliniri cer rimetrului construibil, sporirea densităţii
te, aşa cum au fost atîtea în cei 30 de ani A PARTIDULUI NOSTRU cărbune Petroşani construcţiilor, restrîngerea perimetrului a-
care au trecut de la Eliberarea ţârii. Ele şezărilor rurale şi gruparea satelor în lo
trebuie să fie împliniri certe pentru a pu Protecţia mediului înconjurător, lupta calităţi cu profil economic bine determi
tea materializa plenar prevederile Congre necontenită împotriva poluării de orice na DIRECŢIA FUNDAMENTALA nat, ridicarea generală a gradului de pro
sului al Xl-lea al partidului, care preli tură, ocupă un loc central în cadrul poli gres şi civilizaţie. Se va dezvolta reţeaua
mina producţia de oţel • a ţării în anul 1980 ticii _ partidului şi statului nostru, politică A POLITICII DE INVESTIŢII de oraşe şi centre cu caracter urban. Ast-,
la 17-18 milioane tone, adică mai mult de- al cărei ţel final este bunăstarea şi ferici fel, un număr de 80 sate vor deveni oraşe.
cît dublul producţiei actuale. Este o sarci rea omului. De aceea, Şi in proiectul de — ÎNALTĂ EFICIENŢA Va spori zestrea tehnico-edilitară a oraşe
nă de mare răspundere pentru realizarea Directive al Congresului al Xl-leă, pro ECONOMICĂ ! lor, va fi dezvoltată şi modernizată reţeaua
căreia oţelarii hunedoreni, alături de toţi tecţiei mediului ambiant i se rezervă un de apă şi canal, de străzi şi drumuri,
oţelarii ţării, trebuie să-şi mobilizeze toată capitol aparte. Aşa după cum se arată în proiectul de transportul în comun etc. Fondurile desti
capacitatea şi energia creatoare. In municipiul Hunedoara, oraş siderurgic 'Directive al Congresului al Xl-lea al parti nate activităţilor şi serviciilor de gospodă
Directivele Congresului al Xl-lea al parti prin excelenţă, poluarea era un fapt îm dului, în. vederea asigurării obiectivelor de rie comunală vor fi cu 25 la sută mai mari
dului prevăd ritmuri spectaculoase pentru potriva căruia se părea că nu se poate în dezvoltare economieo-socială prevăzută in e« in actualul cincinal.
întreaga economie naţională, industria me treprinde nimic. Dar indicaţiile date de că cincinalul 1976—1980 se va realiza un pro Localităţile judeţului nostru, în concor
talurgică situîndu-se pe unul din primele tre secretarul general al partidului, tova gram de investiţii' de 920—960 miliarde lei danţă cu dezvoltarea tot mai accentuată a
planuri. Pentru realizarea acestor ritmuri, răşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitelor din care 840—875 miliarde lei din fondurile industriei, agriculturii şi altor ramuri ale
accentul principal va continua să rămînă întreprinse la noi, ne-au fost de un real statului. Fără îndoială că din acest impre economiei, vor satisface în mai bune con
asupra eficienţei economice — factor hotă- folos, arătîndu-ne căile pe care trebuie să sionant volum, o însemnată parte va fi a- diţii nevoile social-culturale ale populaţiei
ritor al progresului şi dezvoltării. Ţinînd acţionăm pentru a asigur^ un cadru optim locată şi pentru dezvoltarea judeţului Hu din mediul urban şi rural ca urmare a
seama de acest fapt, ca şi' de acela ce vi de viaţă şi de muncă tuturor locuitorilor nedoara, trustului nostru de construcţii re- dezvoltării construcţiei de locuinţe, diversi
zează creşterea substanţială a producţiei de Hunedoarei. Am început prin a planta pomi, venindu-i noi şi importante sarcini.. ficării reţelei comerciale şi de prestaţii, e
oţel a combinatului nostru în producţia to arbori şi arbuşti ornamentali, trandafiri si O direcţie fundamentală a politicii de instituţiilor de învăţămînt şi cultură, de să
tală de oţel a ţării, preocupările noastre flori, am extins zonele şi spaţiile verzi, Investiţii o va constitui în cincinalul ur nătate şi agrement. Toate acestea vor con
vor fi orientate prioritar spre perfecţionarea parcurile, au fost create trei zone de agre mător asigurarea unei eficiente economice tribui la înfăptuirea politicii partidului d«
tehnologiilor de lucru şi introducerea mai ment, astăzi cunoscute în tot judeţul i Va înalte a fondurilor pentru dezvoltare. Ia dezvoltare armonioasă, echilibrată şi uni
tară a judeţelor şi localităţilor, la creşte
accentuată a progresului tehnic, spre in lea Seacă — ştrand şi plajă ; Pădurea Chi- ‘ tă de ce, In planificarea investiţiilor tre rea bunăstării materiale şi spirituale a în
tensificarea cercetării proprii, a materiali zid — grădină zoologică şi parc de distrac buie pornit cu rigurozitate încă de la fo
zării depline a rezervelor de inteligenţă ţii ; lacul Cinciş —. bază sportivă nautică, losirea intensivă" a capacităţilor existente, tregului popor.
tehnică şi materială. Vom acţiona mai e- plajă, verdeaţă. de la folosirea cît mai judicioasă a supra ION CONSTANTINESCU,
nerglc pentru îmbunătăţirea calităţii oţelu In combinat ■ s-au alocat fonduri impor feţelor construite, de Ja reducerea continuă arhitect şef ol judeţului
lui şi ridicarea gradului de prelucrare. tante pentru combaterea poluării. La u a ponderii lucrărilor de construcţii In to Hunedoara
