Page 21 - Drumul_socialismului_1974_08

i Judeţului

’ct 30 de ani de ţara liberă au marcat un fl­ ta sterp de munte a devenit oraş, centru minier.
it impetuos al întregii noastre industrii, în ca­ Nu ştiu cum arăta abatajul acum 26 de ani ; dar
ii căreia industria hunedoreană deţine unul din ştiu bine ce înnoiri a cunoscut în ultimul deceniu.
mele locuri. Judeţul Hunedoara produce astăzi Acum e plăcut şi uşor să lucrezi în mină, iar cîş-
■oape 5 la sută din volumul producţiei indus- tigurile sînt foarte bune.
ile a tării, ocupînd locul IV, iar producţia in- Judeţul Hunedoara are azi cea mai mare putere
strială pe cap de locuitor este de două ori mai instalată producătoare de energie electrică din ţa­ MttWWMRHMWMnMMpiMniMIIIMKIMI
re decit media pe tară. Faţă de anul 1950, vo- ră, izvoarele de lumină şi forţă de pe Mureş (Min­ ,«*«»*« w******** ****«»»**»*»:
nul producţiei industriale hunedorene a crescut tia) şi de pe Jiu (Paroşeni) curgind de mulţi ani !*»“• ,«1
9,5 ori,, creşteri considerabile înregistrind mai in marele fluviu de lumină şi forţă al ţării. [j* ■»*«»*!
s pioducţia de energie electrică, de 42 ori, a IOAN JULA, maistru principal, termocentrala
terialelor. de construcţii de 22 ori, a metalur- Mintia :
i feroase, de 17 ori, precum şi a cărbunelui şi
produselor siderurgice. Dar despre dezvoltarea — Mai întîi a fost Paroşeniul, cu cele 3 turbo-
lustriei hunedorene în ■' si 30 de ani de la Eli- generatoare de 50 MW şi unul de 150 MW, cea
■are, despre condiţiile de muncă şi de viaţă, a- mai mare termocentrală din ţară în anii 1956—
1960. Am fost martor ocular şi combatant activ
te in continuă îmbunătăţire şi perfecţionare, cel de la primul la ultimul „paralel" la Paroşeni.
i bine pot vorbi oamenii, cei care au trăit şi Apoi a urmat Mintia, „Steaua de pe Mureş", cum
muncit pe aceste meleaguri, cei care au cres- a fost denumită termocentrala de aici, care a ur­
odată cu ţara aceasta liberă şi fericită, cat la cote superioare potenţialul energetic al
n cetatea metalului de pe Ccrna, traiectoriile judeţului. Sînt împliniri semnificative ale anilor
ustrializării au urcat vertiginos, făcînd din Hu- noştri în această ţară liberă, luminată de soarele
loara unul dintre centrele industriale cele mai acelui august fierbinte al anului 1944.
emice ale ţării. Cum a fost şi cum este, cum Despre o altă ramură a industriei judeţului nos­
lucra şi cum se lucrează, apreciază doi pioni tru — extragerea şi prelucrarea marmurei — care Mina Livczeni creaţie a ultimilor ani, contribuie din plin la valorificarea potenţialului j
siderurgiei hunedorene. s-a dezvoltat în ritm accelerat în ultimii ani, vor­ inintelof oarbe e din Valea Jiului.
IICOLAE MARCULESCU, maistru principal beşte unul dintre veteranii de la „Marmura“ Si-,
nalist, Erou al Muncii Socialiste : meria :
- Răvăşiţi de război, dar cu speranţa într-o DUMITRU AVRAM, maistru principal, şeful a-
ţă mai bună, acum 30 de ani ne căutam rostu- telierului „prelucrare" :
; prin ţară. Eu mi l-am găsit aici, la Iîune- — întreprinderea 5 „Marmura" Bucureşti avea
ira, în 1948, după ce gustasem din experienţa în 1950 o secţie la Deva, unde m-arn angajat a-
itierelor naţionale Agnita, Bumbeşti, Snagov. tunci ca şef al carierei Banpotoc. Aici, la Sime-
au repartizat la furnale, împreună cu alţi 10 ria, nu era nimic. Abia din 1962 a început să se
erl brigadieri. Am inceput câ ghiftar, o me- profileze moderna întreprindere de azi, unde pro­
ie cu denumire curioasă, care a dispărut ire- ducţia a crescut cu 100 la sută faţă de acum 24 de
diabil. Condiţiile de muncă erau grele. Că- ani. Azi marmura de Ruşchiţa şi de Alun, de Că­
n mangalul cu căruciorul ; azi această operaţie prioara şi Moneasa este tot mai mult cerută în
face pe benzi transportoare. Destuparea şi as- ţară şi peste hotare.
area şticului se făceau bătînd zdravăn cu ba­
ni ; azi se fac din cabina de comandă, cu in- Azi judeful Hunedoara ocupă locul III pe ţară
umente de mare precizie. Urmăream mersul in ceea ce priveşte suprafaţa fondului forestier, o
naiului prin vizor, cu aproximaţie, la tempera- mare amploare luind nu numai exploatarea, dar şi
i ridicate ; azi acest lucru se realizează cu a- prelucrarea lemnului.
'atură de măsură şi control modernă, fabricată EMILIAN BUGNARU, tehnician principal,
moi în ţară. La un singur furnal munceam cam I.F.E.T. Deva :
de oameni din care abia vreo 4-5 ştiam car-
; azi cele 3 furnale de 1 000 mc sînt deservite -— Adinei metamorfoze s-au petrecut şi în pa­
numai 87 de lucrători — toţi cu şcoli profesio- trimoniul forestier. Acum 29 de ani, cînd m-arn
le, de maiştri, licee si cu studii superioare. angajat în acest domeniu, frumoasele noastre pă­
duri se exploatau iraţional, rudimentar. Munca
lORNEL BUCUR, topitor şef la O.S.M. Iî : oamenilor era grea, câştigurile minime. Azi, me­
- Elu am avut privilegiul să vin pe lume în- canizarea — funiculare, tractoare, fierăstraie me­
* ţară liberă şi stăpînă pe destinele sale şi să
rez în cea mai mare oţelărie a ţârii, alături canice, căi ferate şi drumuri de acces — a pă­
oameni cu mare experienţă de la care am în- truns în cele mai îndepărtate parchete forestie­
\pt multe. In ultimii ani, la noi, la oţelărie, re ; lemnul se exploatează organizat, după planuri
judicioase, iar prelucrarea lui se realizează în
introdus insuflarea oxigenului prin lănci şi
n arzătoare, s-a redus durata şarjei, s-au rea- mari întreprinderi şi combinate, fiind încorporat
it multe lucruri privind uşurarea muncii şi de- într-un număr foarte mare de produse. Referin-
uarea mediului. De fapt, în anii noştri, compa- du-mă la activitatea întreprinderii noastre vreau
să spun câ indicele de utilizare a lemnului de lu­
iile apar de la o lună la alta, de la o zi la
a. cru a ajuns la peste 60 la sută şi este în conti­
nuă creştere.
udeţul Hunedoara se situează azi pa primul loc Cea mai dinamică ramură a economiei noas-
ţară la producţia de minereu de fier, care a
•scut la nivelul acestui an la peste 2 milioane ' tre naţionale — chimia — are reprezentanţi şi in
tone, faţă de numai 100 000 tone cit se ex- judeţul nostru. Ne referim mai ales la I.C. Orăş-
geau in 1938 de exemplu. Unul dintre brigadierii tie şt la I.F.A. „Viscoza" Lupeni, unităţi care se
lerani ai Teliucului se explică : dezvoltă şi modernizează continuu.
OAN M. POPA, şef de brigadă, secţia a Il-a : ANA MERLEA, secretarul comitetului de partid
- Maşini şi utilaje moderne, instalaţii perfec- al I.C. Orăştie : Potenţialii
nate de lumină şi forţă, de apă şi aeraj, metode — De la o fabrică mai mult decit modestă, ru­ Termocentrala Mintia, cu o ca­
înaltă productivitate — iată cîteva din dotă- dimentară, la o întreprindere puternică, modernă, pacitate de 840 MW, a determi­
î> care au făcut ca munca minerului să fie mai dotată cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate nat înscrierea judeţului Hune­
îr.ră, demnă. şi randament, de la cîteva repere la cîteva sute doara în rîndul marilor produ­
Ţp producţia de cărbune, judeţul Hunedoara ocu- de repere de mase plastice, regăsite în multe pro­ cători de electricitate. la piiter
ifazi locul II pe ţară. In cei 30 de ani de fa- duse fabricate în ţară — iată drumul parcurs de
liberă, mineritul s-a dezvoltat şi modernizat „Chimica" Orăştie în cei 30 de ani de la Elibera­
itinuu, se află in plin proces de perfecţionare. re. Şi drumul său spre modernizare şi dezvol­
CONSTANTIN GRADINARU, şef de brigadă, tare continuă. Combinatul siderurgic Hunedoa­
W. Uricani : , Continuu, viguros este drumul întregii indus­ ra s-a dezvoltat vertiginos şi Am fost şi sintem cu toţii martorii unor trans­ sa
—în anul naţionalizării principalelor mijloace de trii a judeţului, al întregii noastre economii na­ odată cu el oraşul, care a ajuns formări fără precedent in munca şi viaţa ţărăni­ nr
aducţie — 194B — aici, la noua mină Uricani, ţionale. Ia peste 80 000 locuitori. mii. Oamenii muncii de la sate, angajaţi trup şi tri.
u extras primele tone de cărbune. Satul aces- DUMITRU GHEONEA suflet in măreaţa operă de făurire a noii societăţi liv
socialiste, urmând cu entuziasm şi încredere politi­ dxl
ca înţeleaptă a partidului, au scos, prin hărnicia ne
şi priceperea lor, localităţile rurale din imobilis­ ap
mul de veacuri şi imprimă dezvoltării un ritm cri
impetuos, aspirină cu paşi repezi şi siguri spre m*
prosperitate şi apropierea de urbanizare. Imagi­ ut»
nile satului de azi nu seamănă nici pe departe cu
cele de acum 30 de ani. Nu este localitate în ju­
deţ, nici casă în care să nu întîlnim atribute esen­
ţiale ale civilizaţiei. Este o realitate de necontes­ zer.
tat că s-au petrecut •mutaţii profunde in conştiin­ fiiji
ţa ţărănimii, s-a schimbat radical modul de trai de
al oamenilor de la „talpa ţării". Toate ■aceste aşi
transformări sînt o expresie concretă v... materiali­ im
zării politicii partidului - in domeniul agriculturii,. fii
grijii acordate aşezării producţiei agricole pe-baze alt
moderne, dezvoltării ei intensive. ' Pentru a . ex­ pe
prima sintetic saltul petrecut in agricultură .in nu
anii socialismului, vom apela la cîteva cifre, in 1938 şti
existau in întregul judeţ 66 de tractoare (de.via- ap
■ şini agricole nici nu se putea vorbi h.n.). Azi nit
ogoarele sînt brăzdate de peste 88(1 tractoare,- 250 nâ
cultivatoare, 440 semănători mecanice, există peste sel
340 combine şi alte utilaje de mare randament.
Chimizarea îşi spune şi ea hoiărîtor. cuvîntul, anu­ 1
al folosindu-se îngrăşăminte chimice şi pesticide pe SCI
. mai piuit de 60 000 hectare. Complexele ’zootehnice
in 'cflţe, procesul de producţie se desfăşoară după 211
■ metode. industriale constituie o prezenţă ce ampli-, de
. fică simţitor valorificarea eficientă a , potenţialu­ o i
lui agricol. al judeţului. Pe aceste. temelii solide a ••'' ţie
fost posibilă creşterea producţiei la hectar la. toa­ ; mi
te' culturile, sporirea, faţă de 1938, a efectivelor de ini
bovine cu peste 36 000 capele şi de aproape trei‘ î mi
ori la specia porcine. In aceeaşi perioadă, produce Ac
ţia de lapte s-a dublat, iar cea de ouă a crescut ,du
de cinci ori. Fireşte, ne ' întrebăm : care este su­
portul acestor realizări ? ‘tra
leg
Ing. VOICIT GAlNA, directorul întreprinderii de'
tini pentru creşterea şi Ingrăşarea porcilpr O-