Page 23 - Drumul_socialismului_1974_08
P. 23

Dimensiunile unui



                 substantiv — bunăstarea




          Hunedoara.  Cind  spui  Hunedoara  poţi  să.  te  re­  lor.  In  efortul  colectiv  pentru  asigurarea  sănătă­
        feri  la  siderurgişti,  mineri,  constructori  —  meserii   ţii,  personalul  spitalului  nostru  a  pus  accentul
        de  bază  ale  industriei  româneşti.  Prin  grija  parti­  pe  descoperirea  cit  mai  precoce  a  acestor  afec­
        dului  şi  statului  nostru,  in  cei  30  de  ani  ai  socia­  ţiuni,  în  judeţ  funcţionînd  un  serviciu  de  depis­
        lismului,  minele,  cetăţile  siderurgiei,  construcţiile   tare  a  bolilor  cardiovasculare.  Fiecare  unitate
        industriale  şi  social-culturale  au  cunoscut  o  dez­  spitalicească  e  dotată  cu  aparatură  de  specialitate
        voltare  fără  precedent.  Toate  acestea  au  un  scop   şi  personal  calificat  necesare  pentru  diagnostica­
        bine  definit  :  creşterea  producţiei  materiale  şi,  pe   rea  precisă.  în  cele  7  luni  şi  ceva  trecute  din
        această  bază,  creşterea  bunăstării  materiale  şi  spi­  acest  an,  peste  5  000  de  cetăţeni  au  fost  supuşi
        rituale  a  poporului.  Bunăstare.  Un  substantiv  care,   testării  prin  electrocardiogramă.  Pînă  la  sfîrşitii)
        cu  fiecare  an  ce  trece,  primeşte  noi  valenţe.  Bună­  anului  tot  al  zecelea  locuitor  adult  al  judeţului
        stare  exprimă  faptul  că  din  anul  1956  retribuţia   va  fi  supus  acestui  examen  de  înaltă  specialita­
        medie  a  crescut  de  2,6  ori.  In  lumina  noilor  măsuri   te, costisitor dar edificator în diagnosticare.
        luate  pentru  majorarea  retribuţiei,  creşterea  va  cu­  ...Şi  ce  înseamnă  viaţă  cu  toate  atributele  civi­
        noaşte  noi  dimensiuni.  Anual  se  vind  mărfuri  de   lizaţiei moderne ? Răspunde
        3,3  miliarde  lei,  prin  2  000  unităţi  comerciale.  Bu­  GHEOIîGHE  ŞCHIOPA,  vicepreşedinte  al  coope­
        năstare  înseamnă  şi  construirea  a  75  000  locuinţe   rativei meşteşugăreşti «Moţul" Brad :
        proprietate  de  stat  şi  particulară,  funcţionarea  in   —  înseamnă  şi  o  continuă  diversificare  şi  îm­
        judeţ  a  12  spitale,  2  sanatorii,  103  circumscripţii   bunătăţire  a  prestărilor  de  servicii  către  popu­
        sanitare,  32  dispensare  de  întreprinderi,  8  policli­  laţie.  Cooperativa  noastră,  la  înfiinţare  avea  doar
        nici,  11  case  de  naşteri,  17  creşe,  734  de  medici.   24  de  cizmari  şi  4  tinichigii.  Prin  preocuparea
        Tot  pentru  bunăstarea  populaţiei,  în  ultimii  cinci   organelor  locale  de  partid  şi  de  stat,  cooperativa
                                                                           -
        ani,  in  judeţ  s-au  alocat  din  bugetul  republican   ..Moţul"  s-a  dezvoltat  an   de  an,  oferindu-i  popu­
        şi  local  peste  5  miliarde  lei  pentru  acţiuni  social-   laţiei  servicii  diversificate,  de  calitate.  Acum,  in
        culturale  şi  ajutoare  din  fondurile  sociale  de  con-   cadrul  cooperativei  lucrează  523  de  cooperatori
        s u m.                                        în  peste  104  meserii  —  croitori,  cizmari,  ceasor­
          ...Şi  ce  înseamnă  bunăstare  în  anul  jubiliar  ?   nicari,  depanatori  radio  şi  T.V.,  tinichigii,  elec­
         l-am cerut o ..definiţie" tovarăşului        tromecanici,  tîmplari  etc.,  care  pun  ia  îndemîna   V
          DUMITRU  BOGDAN,  directorul  Direcţiei  co­  populaţiei  servicii  prompte,  de  calitate.  Activita­
        merciale Judeţene :                           tea  acestora  se  desfăşoară  în  4  complexe  de  ser­     August ;•
          —  înseamnă,  cred  eu,  printre  altele,  putere  de   vire  :  în  oraşul  Brad  două,  iar  cite  unui  în  Baia   :
        cumpărare.  înseamnă  creşterea  de  10  ori  şi  ceva   de  Criş  şi  Barza,  precum  şi  în  cele  34  de  unităţi
        în  1974  faţă  de  1950  a  volumului  de  mărfuri  vîn-   ale  cooperativei.  Dacă  in  *anul  1965  cooperativa   I                                   \
        dute  populaţiei,  atunci  cînd  aceasta  a  crescut   realiza  o  producţie  marfă  de  7  000  100  lei.  în  acest   Ne trebuia un miez adine de vară,
        doar  cu  58  la  sută.  în  1974,  un  locuitor  al  jude­  an  ca  va  fi  de  26  000  600  lei.  în  anii  cincinalului                              \
        ţului  nostru  poate  cumpăra  cu  14  la  sută  mai   1976—1980  activitatea  cooperativei  noastre  va   \  Ca lacrimile stelelor din lacuri,
        multe  mărfuri  decît  unul  din  alt  judeţ.  Are  ce   urca  la  noi  cote,  pentru  a  oferi  populaţiei  ser­  Să izbăvim cu el această ţară         \
        cumpăra  şi  are  cu  ce  cumpăra.  Aceluiaşi  locui­  vicii  pe  măsura  cerinţelor  lor,  prompte,  civili­                                            \
        tor  din  1974  al  judeţului  i  s-au  asigurat,'  în  pu­  zate.                         \            Neocolită de furtuni prin veacuri.
        tere  de  cumpărare  şi  în  fond  de  marfă,  posibili­  Ce  altceva  mai  inseamiîă  atribut  al  vieţii  civi­  Ne trebuia o piatră, numai una,      \
        tăţi  de  a  consuma  cu  aproape  60  la  sută  mai   lizate ? Completează imaginea inginerul  \                                                       \
        multă  carne,  cu  peste  3  ori  mai  mult  ulei,  cu   NICOLAE  CLATICI,  de  la  Exploatarea  de  gos­  Să !e-ntregim Carpaţiior tăria,
        mai  mult  de  7  ori  lapte  faţă  de  1950.  Anual   podărie comunală din municipiul Petroşani :  \  Atunci, acum, şi pentru totdeauna                \
                                                       —  înseamnă  alocarea  de  către  stat  în  1974  a
        populaţia  cumpără  cam  10  000  de  televizoare,   250  milioane  lei  pentru  activităţile  de  gospodărie  \
         7 000 'de frigidere, 0 000 de maşini de spălat, 7 500                                                  Să străjuiască, mîndri, România
                                                      ani  suma  se  ridica  la  abia  104  milioane.  150  de  \
         de  aragaze  şi  altele.  Cîpd  spun  că  bunăstarea   comunală  din  municipiul  nostru.  în  urmă  cu  13   Din rîuri, şi din arbori, şi din vetre,
         înseamnă  putere  de  cumpărare  sporită,  pe  ase­
         menea realităţi mă bazez.                    km  de  trasee  de  transport  în  comun  şi  130  de   \  Din iarba colbuită şi piănmdă                  t
          ...Ce  înseamnă  bunăstare,  pentru  populaţia  sa­  autobuze  asigură  populaţiei  municipiului  un  trans­  \  Cea mai nezdruncinată dintre pietre
         telor ? Răspunde                             port rapid şi civilizat în şi între localităţi.
                                                       Consumul  de  apă  pe  locuitor  —  indice  edifica­
          VALENTIN GUŢA, ‘ director comercial la      tor  al  confortului  —  a  crescut  de  !ă  60  litri  în   \  Creştea în noi — credinţa în izbîndă !
         IJECOOP. :                                   1961,  la  230  litri  pe  zi  în  1974.  Acestea  sînt  alte  \  Mulţimile şi codrii laolaltă             t
          —  Ritmurile  de  creştere  ale  diferitelor  activi­                                                                                                  \
         tăţi,  desfăşurate  prin  cooperaţia  de  consum,  rea­  elemente  ale  vieţii  sociale  cu  un  grad  superior  de   \  S-au arcuit la pragurile zării
                                                      civilizaţie.
         lizate  în  cele  7  luni  ale  anului  jubiliar  faţă  de                                             Să kbucnească-n vara cea mai’naită               t
         precedentul  şi  anjtme  136  la  sută  la  desfacerea        ■A"                          \
                                                       Bunăstare,  confort,  civilizaţie  —  rezultanta  a  tot
         mărfurilor,  45  la  sută  i.a  desfacerea  produselor  din   'ceea  ce  se  face  în  ţară.  Documente  de  importanţă  \  Cei mai fierbinte, răsărit a! ţării !
         producţie  proprie,  55,5  la  sută  la  prestările  de   istorică  pentru  popor  şi  ţară,  documente  pe  care
         servicii   pentru   populaţie   demonstrează   saltul                                      \                                    TRAIÂN FIUMON
         calitativ  care  s-a  produs  în  nivelul  de  viaţă  al   apropiatul  Congres  al  partidului  le  va  dezbate  şi
         populaţiei săteşti.                          le  va  da  putere  da  directivă  prevăd  ascedenţa
                                                      acestei  rezultante.  Convingătoare  şi  reconfortantă
                                        -
          ...Cit  a  crescut  în  dimensiuni  grija   faţă  de  să­
         nătatea  oamenilor  ?  Despre  unul  din  aspectele  ei   perspectivă  pa  care  o  vom  numi  peste  ciţiva  ani
         ne vorbeşte medicul cardiolog                prezent.
          EMIL GOIA, de la spitalul judeţean :                        SABIN CERBU
          —  Patologia  cardiovasculară  reprezintă  încă  în         ION CIOCLEI
         lume un mare pericol pentru sănătatea oameni­       ***-'*T*" CORNEL CODREANU
                                                                                                                                                                        întinse  braţ
                                                                                                                                                                       Dusă ca imaţj
                                                                                                                                                                       sine.  Cuvinlcl
                                                                                                                                                                       binelui  cu  to
                                                                                                                                                                       da  blocuri  d;
                                                                                                                                                                       spilai.iL..
                                                                                                                                                                        De  aici,  de
                                                                                                                                                                       sesc  pentru  c
                                                                                                                                                                       celui  mai  mc
                                                                                                                                                                       mai bine ca d
                                                                                                                                                                        CORNEL  C
                                                                                                                                                                       partid dc la I
                                                                                                                                                                        —  Aproape
                                                                                                                                                                       tivului noştri
                 >r;-. •'.                                                                                                                                             obiectivele pe
                                                                                                                                                                       tre în cei 30
                                                                                                                                                                       umplem un „
                                                                                                                                                                       că am mai ac
                                                                                                                                                                       călăuzit ? Şi
                                                                                                                                                                       determină, cii
                                                                                                                                                                       la miine ?
                                                                                                                                                                        ...La  azi  şi
                                                                                                                                                                       ţul  Hunedoar.
                                                                                                                                                                       economică-soc
                                                                                                        Staţiunea  balneoclimaterică  (JdoukIii—Băi  r :
             Magazinul  „Ulpia“  din  Deva  (în  prim  plan)  csic  una  dintre  cele  mai  .nari  fi  datate   frumoase  o  mare  afluenţă.  Oamenii  muncii          prezintă aprot
             comerciale din judeţ. Aici se desface zilnic un bogat şi variat sortiment de mărfuri.      nate clipe tic odjhnă.                                         această  perioc
                                                                                                                                                                       at  —  ca  volu
                                                                                                                                                                       ră,  după  Caţ
                                                                                                                                                                       fost  de  două
                                                                                                                                                                       4  ani  din  ace
                                                                                                                                                                       le din intreag
                                                                                                                                                                        ...La  azi  şi
                                                                                                                                                                       cliis  noi  mine
                                                                                                                                                                       slruit  una  du
               tt, -mm a                                                                                                                                               şi  s-au  ridici
               ■n-wm » : *i;                                                                                                                                           nerul  constru
                        §t o.                                                                                                                                          grupului  de  ş
               livhtt >»t ei J**?                                                                                                                                      reaminteşte  c
               i«     $ iŞ*s?                                                                                                                                          netă“  de  cărl
                                                                                                                                                                       apartamente
               *      . ă’W.                                                                                                                                           necesar, reţec
                                                                                                                                                                        VASILŞ  Z
                    « 'VV--S* s ^‘4«S                                                                                                                                  din Deva :
                      *>. mm                                                                                                                                            —  Noi întt
                                                                                                                                                                       obiectiv  ne  g
                                                                                                                                                                       viitor.  Gîndiţ
                                                                                                                                                                       de  azi  al  m
                                                                                                                                                                       cu  alte  edific
                                                                                                                                                                       tivă.  Gîndiţi-
                                                                                                                                                                       va ani micro)
                                                                                                                                                                        Construind,
                                                                                                                                                                       lorii,  tehnicie
                                                                                                                                                                      Indp-nUnit snr
                                                              LOCniRtft Tini npnivn   1 fW> U i toti.L. tu 1 * n i P i n i ul u i Roiracn
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28