Page 24 - Drumul_socialismului_1974_08
P. 24
r. 6022 • MARŢI 20 AUGUST 1974 Pag. 8
Vocaţia educativa
9
a culturii» a şcolii
Dezvoltate in climatul tumultuos al transformă formarea gîndirii tehnico-ştiinţifice a studenţilor,
rilor revoluţionare, însufleţite de idealurile comu aeordînd atenţie deosebită legării tot mai strînse
niste, cultura, arta, invăţămîntul au dobîndit va a Snvăţămîntului de practică. Ponderea activită
lenţe superioare, care le-au ridicat pe treapta înal ţilor aplicative reprezintă, azi, 60 la sută din to
tă a devenirii noastre, dindu-le -un profil educativ talul volumului de ore, iar valoarea aparatelor
nou. Apropiindu-se mai mult de idealurile politice şi utilajelor din dotarea celor 33 de laboratoare,
şi sociala ale poporului, de ţelurile lui spirituale, de care dispunem ; se ridică la peste 12 milioa
cultura şi aria au găsit izvorul de „apă vie" al ne lei.
dezvoltării lor. Invăţămîntul — pe care partidul Legarea tot mai strînsă a învăţămîntului supe
nostru îl concepe ca pe unul din factorii princi rior de producţie constituie, pentru noi, o proble
pali ai procesului de dezvoltare a noii societăţi — mă fundamentală. Prin cercetările în domeniile
îşi găseşte vocâţia educativă prin legarea strînsă exploatărilor miniere, prognozei emanaţiilor do
d şcolii cu viaţa, cu producţia. Invăţămîntul a de metan, a reţelelor topografice miniere, mecani
venit, în deceniile socialismului, unul din cele mai zării minelor, a matematicii, institutul nostru a
mobile sectoare ale vieţii sociale. contribuit la soluţionarea unor probleme priori
l’rof. emerit CORNEL STOICA, inspector ge tare în minerit. La ora marelui bilanţ, cînd a-
neral al Inspectoratului şcolar judeţean : vem şi un proiect de directive prin care desci
— In tabloul dinamic al judeţului nostru, în- frăm viitorul, colectivul institutului nostru e an
văţămîntul de toate gradele s-a integrat organic, gajat cu întreaga sa capacitate în acţiunea de
înscriindu-se în dimensiunile şi realităţile socia perfecţionare şi modernizare a procesului inslrue-
liste ale patriei. Mutaţiile cunoscute în cele trei tiv-educativ, pentru a Vidica pe noi trepte învă-
decenii de construcţie socialistă, privesc at-ît dez ţămîntul superior minier.
voltarea reţelei şcolii hunedorene, a bazei di- l’rof. PETRU STOIC AN, preşedinte al Comite
jdactico-materiale, cit şi conţinutul si orientarea tului judeţean de cultură şi educaţie socialistă :
şpre o structură modernă, proprie învăţământului — Viaţa spirituală a judeţului Hunedoara u în
o azi. Bilanţul din anul aniversar este bogat în florit în anii noştri, ţinînd pas cu ritmul impe
fi • ‘e, rodnic în realizări. Dispunem azi de peste tuos al epocii, cu prefacerile revoluţionare în
780 de unităţi preşcolare, şcolare-generale, liceale făptuite sub conducerea Partidului Comunist
şi de învăţămînt superior, în care se pregătesc Român. Tot ce s-a înfăptuit în cei 30 de ani în
aproape 100 000 de elevi şi studenţi. Practic, în sfera culturii hunedorene — şi realizările ating
judeţul nostru întregul tineret de vîrs.tă şcolară cifre impresionante — se înscrie pe linia .călăuzi
este cuprins în învăţămînt, instruirea şi educarea toare trasată de partid.
acestuia fiind asigurată de peste 4 500 de cadre Judeţul beneficiază în prezent de un număr de
didactice. Creşterea responsabilităţii acestor ca 345 cămine culturale, 6 case de cultură, 6 mu
dre faţă de îndatoririle ce le ridică munca de zee, 212 cinematografe, 21 centre de radioficare,
educaţie este relevată de preocuparea lor con 17 cluburi in centrele muncitoreşti, două teatre,
secventă pentru formarea conceptelor morale, de un ansamblu folcloric, 222 biblioteci publice, tot
pregătire politico-ideologică şi ateist-ştiinţifică a atîtea locuri de întîlnire a gînduriior şi frămlntâ-
elevilor, în spiritul patriotismului socialist. Di rilor spirituale ale oamenilor muncii.
rectivele celui de-al Xl-Jea Congres al partidu Multilaterală pe planul creaţiei, diversă ca gen,
lui deschid şcolii o largă perspectivă spre dez mişcarea artistică de amatori din judeţul Hune
voltare şi perfecţionare, de statornicire a unei doara aduce un substanţial aport la educarea es
concepţii’ moderne asupra rolului aplicativ-for- tetică a maselor, înregistrînd, de pildă, numai la
mativ în creşterea unor cadre temeinic pregătite, concursul cultural artistic dedicat ceiei de a
în concordanţă cu cerinţele şi exigenţele socie XXX-a aniversări a Eliberării patriei, peste 1 000
tăţii socialiste de miine. formaţii de diferite genuri cu peste 15 000 artişti
l’rof. univ. emerit ARON POPA, rectorul Insti amatori !
tutului de mine Petroşani : Urmare a grijii permanente a organelor de
— Creat şi dezvoltat intr-un cadru nou, propice partid şi do stat — baza materială destinată cul
o
legării teoriei cu practica, şi continuînd cele mai turii hunedorene a cunoscut o dezvoltare fără
bune tradiţii ale învăţămîn’tului tehnic superior, precedent, fapt ce face posibile nenumărate acte
Institutul de mine Petroşani se prezintă la. cea cultural-educative de la nivelul fiecărui sat pînă
de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei cu un la cele de amploare de la nivelul judeţului. Mun
corolar bogat, cu o experienţă proprie în forma ca politică, cultural-educativă din toate aşezăminte-
rea de cadre inginereşti, capabile să asigure le culturale, prin conţinutul şi varietatea formelor
prosperitatea industriei miniere. în cei 26 de ani se înscrie în ansamblul obiectivelor programului
de activitate, institutul nostru a dat economiei na ideologic al partidului, răspunde plenar sarcinilor
ţionale mai mult de 4 000 de cadre cu pregătire
superioară, care lucrează cu realizări de presti trasate de organele, şi organizaţiile de partid,
unul dintre noile cartiere de locuinţe ale Devei, îşi etalează din plin ele contribuind la satisfacerea exigenţelor estetice
arhitectonică mo dernă. giu în activitatea productivă, în cercetare, pro mereu crescînde ale oamenilor, la dezvoltarea
iectare şi în invăţămîntul superior. In procesul noii conştiinţe socialiste a maselor.
de maturizare a institutului, s-a format şi dezvol LUCIA LICIU
tat un puternic corp de cadre didactice, care se CAROL DROZD ’
ustruind, ne gîndim preocupă cu majoră răspundere de instruirea şi
% azi si la mîine"
9
ascrise în aer un arc de cerc. pus să finalizeze cincinalul încă în ianuarie 1975.
unedoarei să vorbească de la Gindind la azi şi la miine a apărut pe harta ju
au de prisos. Se vedea com- deţului o întreprindere de prefabricate din be
liile sala, se vedeau pădurea ton, la Bîrcea, o „stea" furnizoare de energie elec
; cartiere, şcolile, grădiniţele, trică pe malul Mureşului, la Mintia, puternice
complexe agrozootehnice la hcşnic, Bălata şi Ro-
upercă", tinde hunedorenii so- mos.
; recreere, treptele dezvoltării Gindind, la azi şi la miine, în Haţeg, Brad, Si-
? al judeţului se conturează meria — dar în care oraş şi sat din ţară nu se
de. prevede la fel ? — vor prinde contur noi obiecti
OV, secretarul comitetului de ve. De pildă, la Chişcădaga se înalţă o fabrică de
medoara : ciment şi var. Augustul anului 30 de la Eliberare
se vede se datoreşte colec- i-a găsit pe constructorii de aici în cariere, con
instructon. Numai a enumera struind benzile- transportoare, în incinta viitoarei
e-din ridicat cu viiinile noas- fabrici glisind silozurile sau montind utilaje la
de la Eliberare ar însemna să schimbătorul de căldură sau la morile de ciment.
destul de voluminos. Dar da- Dulgherul MATHYUS BALAŞ :
ndurile şi speranţele ce ne-au — Cel care se bucură de cinstea de a fi bătut
s, arsenalul de trăiri care ne printre primii ţăruşi pe malul sting al Căianului
truim, să ne gîndim la azi şi îşi vede visul aproape împlinit :
— La anul ce vine vom da drumul fabricii... A-
e ! In anii socialismului jude- poi vom mai sta un an-doi să terminăm şi alte
leficiat pentru dezvoltarea sa părţi din lucrare şi voiji pleca pe alt şantier...
34■ miliarde lei, ceea ce re- La Deva, se află în avansat stadiu de execuţie o
i sută din investiţiile tării din ţesătorie de mătase, în halele căreia în acest au
re 1961—1965, judeţul s-a situ- gust sărbătoresc, un prim război — pentru practi
westitii — pe locul II din ţa ca viitorilor ţesători — a şi început să zumzăie.
ri 1973 volumul investiţiilor a Inginerul Dan Gazan, şeful şantierului nr. 2 îşi ex
ii mare decit în 1960. Iar in primă convingerea că noul obiectiv va intra în
ml, investiţiile acoperă pe ce funcţiune înainte de termen.
dă 1961—1965. La Orăştic — un supermagazin. La Geoagiu —
e ! In Valea Jiului s-au des- un complex sanatorial. La Haţeg — o fabrică de'
nodernizat cele vechi, s-a coa bere. La Dobra — un complex de deservire... Se
mele case de cultură din ţară vor deschide mine, se vor moderniza■ cele. existen
da mii de apartamente. Ingi- te, sa vor construi blocuri aşa cum dealtfel se
n Sitescu — veteran în cadrul prevede înseşi prin directivele Congresului al XI-
Valea Jiului al T.C.Depa'—ne lea al partidului nostru comunist.
960 încoace, pe această „pla Constructori mineri, constructori feroviari, con
ni construit cite 1400-1,500 de structori energeticieni, constructori de drumuri fo
■ă s-a completat, la nivel de restiere... Oameni !
'şcoli, grădiniţe, creşe. Oameni ce construind se gîndesc la azi şi la
f stalator-' la Şantierul nr. X miine. Prin ei se materializează amplul program,
de investiţii — motorul principal al ridicării ţării
cînd ne apucăm de un nou noastre pe culmile orînduirii ce ne-o făurim : co
i la prezent, dar mai ales la munismul.
nai cum s-a dezvoltat centrul Oameni cu trăiri şi simţăminte aparte, ,cu pal-"
ui, cu blocuri, cu magazine, me bătătorite şi feţe arse de soare, pe care îi res
impunătoare ţinută construc- pectăm cum ne respectăm pe noi înşine, şi căro
li la cum va arăta peste cîţi- ra de acest al XXX-lea august liber le aducem
.5. pioase cuvinte de recunoştinţă pentru că ei sînt
! la azi şi la miine, munci- acel detaşament de avangardă care, construind, se
■ginerii de la T.C. Deva şi-au gîndeşte. la azi şi la miine. Transpuse scenic în spectacole de mare amploare, ineditul şl frumuseţea datinilor străbune
> rinim ani ai cincinalului cu hunedorene reprezintă întotdeau na adevărate evenimente artis tice, polarizind atenţia iubitori-
11 feu m nn /lin fntroorr'i tnrS
