Page 25 - Drumul_socialismului_1974_08

t >:
Pag. 9
DRUMUL SOOAUSMULUI • Nr. 6022 • MARŢI 20 AUGUST 1974
x&seuxasaaasjs&i

Augustul jubiliar — sărbătoa­ închinate în deceniile socialismului. Ex­
rea celor trei decenii _ de con­ punerea, care a avut ca titlu
strucţie socialistă pe pămînt ro­ „Hunedoara in 30 de trepte", a
mânesc, căreia i se aduc pri­ fost urmată de un spectacol pe
nos, de către făurarii bunurilor zilei de 23 August care artiştii amatori din loca­
materiale şi spirituale din ju­ litate l-au dedicat marii sărbă­
deţ, cele mai frumoase roade tori.
din cile a cunoscut ţinutul hu- e „Momente importante din
nedorean vreodată -— e Sntim- lă judeţeană), „Probleme de •„Poeţii români slăvesc pa­ lupta poporului român pentru
pinat şi cu alese manifestări Nicolae Ceau.şescu", „Pentru o marketing" (economist Eugenia tria". In toate căminele cultu­ libertate şi dreptate socială",
ştiinţifice, politice, cultural-edu- cauză dreaptă", „Eroii nu mor Burducea, directorul magazinu­ rale de pe raza comunei Baia „Realizările obţinute de poporul
cative, organizate pentru a o- niciodată", precum şi ciclul de lui universal „Ulpia" Deva), pre­ de Criş au avut loc manifestări nostru sub conducerea P;C.R. în
magia istoricul eveniment. Sim­ filme artistice pe tema „Lupta culturale închinate marii săr­ cele trei decenii de la ■ elibera­
pozioane,' consfătuiri, dezbateri; poporului român pentru înfăp­ gătite şi susţinute la un nivel bători. De o reală apreciere re", „Semnificaţia istorică a in­
mese rotunde, recenzii, suite de tuirea insurecţiei naţionale ar­ ridicat, au dat simpozionului o s-au bucurat serile de poezie surecţiei naţionale armate anti­
filme sau de programe artisti­ mate antifasciste şi antiimperia- ţinută aleasă. patriotică şi serile literare in­ fasciste şi antiimperialiste din
ce, seri ale cîntecului românesc liste". In acest ciclu, filmele • „30 de trepte, 30 de stea­ titulate „Poeţii români slăvesc 1944", „Mama — primul prieten
sau ale poeziei patriotice, toate „Secretul cifrului", „Tunelul", guri" este titlul montajului li­ patria", care au avut ioc la că­ şi educator al copilului", „Pre­
s-au intîlnit, în aceste zile, in­ „Valurile Dunării", „Serata" terar, realizat intr-o. frumoasă minele culturale de la Cărăstău, gătirea pentru viaţă şi miincă
tr-o firească şi caldă îmbrăţi­ s-au bucurat de o ■ largă primire. interpretare, de colectivul Ca­ Rişculiţa şi Baldovin. In cadrul a tinerelor. fele" sînt cîteva din
şare cu munca eroică ce însu­ • „Despre ştiinţa şi arta con­ sei de cultură din Haţeg. Pre-' unei adunări populare, de la temele expunerilor şi dezbate­
fleţeşte fiecare colectiv hune- ducerii in etapa făuririi socie­ zentaţ în faţa minerilor de' la centrul de comună, a fost pre­ rilor organizate de comitetul o-
dorean. tăţii socialiste multilateral dez­ mina Boiţa, montajul literar a răşenesc al femeilor Orăştie In
• Filmele documentare inspi­ voltate" a fost tema simpozio­ oferit participanţilor un tablou zentată expunerea : „înfăptuiri unităţile socialiste în care for­
rate din marile realizări^ ale nului organizat de Comitetul ju­ inedit al marilor izbînzi cucerite şi realizări in cei 30 de ani de ţa feminină de lucru ocupă un
României socialiste s-au înscris deţean al femeilor în colabo­ în deceniile vieţii noi, socialiste. la eliberare", după care artiştii ioc important. Pretutindeni, ma­
printre manifestările • apreciate, rare cu Cabinetul de organizare • Trofeul minerului. întrece­ amatori din localitate au .sus­ nifestările organizate în rîndul
organizate in zilele acestui Au­ ştiinţifică a producţiei şi a rea, devenită tradiţională în aşeză­ ţinut spectacolul-poem : „Slavă femeilor . s-au bucurat de o
gust jubiliar în oraşul Orăştie. muncii Deva. Comunicările rile din Valea Jiului, s-a desfă­ ţie, patrie iubită". . Un montaj caldă audienţă.
„Din fluviu izvorăşte lumină", „Preocuparea fundamentală a şurat Ie faza de masă de la literar-muzical intitulat „30 de • Expuneri. La căminul cul­
„Cutezanţa", „Cînţecul româ­ partidului — creşterea bunăstă­ Aninoasa sub genericul sărbă­ trepte, 30 de victorii" a făcut tural din Zdrapţi, învăţătoarele
nesc" sînt cîteva dintre docu­ rii materiale şi spirituale a ma­ torii din August. Dintre cei 16 din seara organizată la căminul Măria Hurdea şi Nicoleta Neag
mentarele de rezonanţă, ca şi selor, satisfacerea deplină a ne­ mineri, care s-au întrecut In cultural din satul Lunca o în- au susţinut expuneri cu tema i
seurt-metrajele pe tema „Prin­ voilor întregului popor" (eco­ cunoaşterea meseriei învăţate !n tîlnire cu adînci' rezonanţe pa­ „Rolul P.C.R. in pregătirea şl
cipii de etică şi echitate socia­ nomist Dumitru Bogdan, direc­ anii cînd munca din adîncuri a triotice. desfăşurarea actului insurecţio­
listă", intitulate sugestiv : „Car­ torul Direcţiei comerciale jude­ cunoscut mari prefuceri, repre­ • „Hunedoara in 30 de trep­ nal de la 23 August 1944“," iar
te de vizită", „Iarna unor pier­ ţene), „Concepte de bază ale zentanţii sectorului 1 — Andrei te". Peste 300 de locuitori ai la complexul meşteşugăresc
de vară", „Timpul trece, leafa ştiinţei conducerii socialiste în Pohată, loan Meszaroş şi Con­ Sarmizegetusei au ţinut să fie „Moţul" din Gurabarza, tovară­
merge", „Un pahar prea plin". ramura comerţ" (economist E- stantin Danciu — au ocupat pri­ prezenţi la întîlnirea de la că­ şul Ion loneăcu, directorul Ca­
In suita filmelor documentare leonora Ştefanovici, directorul mul loc. Juriul (format din Gh. minul cultural, Închinată sărbă­ binetului orăşenesc de partid
de succes, prezentate în aceste I.C.R.M.), „Probleme de etică Hoţea, E. Şerbăneseu, O. Flo- torii de 1a 23 August. Cu acest Brad, a vorbit participanţilor
zile la numeroase cinematogra­ şi psihologie comercială în acti­ rescu şi Gh. Macavei) a avut prilej, s-a făcut o amplă şi im­ despre „Conducerea de către
fe din judeţ, se înscriu şi pro­ vitatea lucrătorilor din comerţ bucuria de a aprecia temeinica presionantă trecere In revistă a partid a insurecţiei naţionale
ducţiile „Un om pentru oameni şi prestări servicii" (jurist Eieo- pregătire a tuturor -concurenţi­ marilor înfăptuiri pe care ju­ armate antifasciste şi antiimpe­
^— omagiu ţării, tovarăşului nora Crişan, Direcţia Comercia­ lor mineri. deţul Hunedoara le-a cunoscut rialiste".

carnet cultural • carnet cultural dă y Un nume cît ţara, un nu­
me cît lumea !?" /
Fireşte, mi lipsesc nici versu­
rile ce cîntă plaiurile hunedo-
rene şi pe făurarii de frumu-
x
seţe ai acestor vechi meleaguri^
„Anotimp hunedorean" — mineri, siderurgişti, săteni*
Consemnăm în acest sens crea-i
ţii le lui Constantin Dascălu („A-+-S
dine"), Ionel Amăriuţei („Nopţi--
Apărută sub auspiciile Comite­ In acelaşi timp, gîndul conde­ le Hunedoarei"), Eugen Evu-j
tului judeţean pentru cultură şi ierilor se îndreaptă către condu­ („Hunedoara"), Dumitru Nechi-ţ
educaţie socialistă şi a Centru­ cătorul partidului şi statului for („Băieşii"), Petre Sefer („Pe-'
lui judeţean de îndrumare a nostru, tovarăşul N i c o l a e isaj liunedorean") ş.a.
creaţiei populare şi a mişcării Ceau.şescu. „El stă de veghe lin­ Volumul cuprinde şi cîteva re-&
artistice de masă, culegerea de gă tîmpla ţării / să poată creş­ uşile creaţii ale unor cunoscuţiŞj
versuri „Anotimp liunedorean" te pretutindeni flori, / să fie pa­ rapsozi populari hunedoreni ca -
este dedicată celei de a XXX-a şii noştri mai uşori / şi mai al­ Romulus Bunea, Maria Oprea şi
aniversări a Eliberării patriei şi bastre largurile zării" / spune N. Hermina Pupeză.
celui de al Xl-lea Congres al Chirica, în poezia ,,E1“, iar Au-
partidului. relian Sîrbu, în „Un nume cît Chiar dacă, pe alocuri, poezii-*
Aducînd un fierbinte omagiu ţara", extinde personalitatea con­ le din culegere prezintă u n ele 3
ducătorului la universalitate r
scăderi stilistice, altele prezen- •
patriei şi partidului, grupul de „Se-nteţesc limpezindu-se paşii;!
poeţi hunedoreni care semnează tîndu-se ca simple versificaţii,jţ
versurile acestei plachete reali­ Ne apropiem de simbol — / Pă­ „Anotimp liunedorean" reprezin-n
zează, In majoritatea cazurilor, lind puterea în cuvinte l Cîte tă pentru vara lui 1974 un nofuv|
lucrări literare de o calitate a- slove fi-vor de-ajuns să cnprin- succes al liricii hunedorene.
preciabilă. Ne referim la nume
ca Neculai Chirica, Eugen Evu,
Ion Macovei, Aurellan Sîrbu, ii
Ionel Amăriuţei, Traian Filimon, „Te cîntăm, tinereţe!
Ion Evu şi alţii.
Ilustrative pentru căldura cu
care poetul îmbrăţişează ţara Realizat In maniera specifică Menţionăm numele solistei dei
sînt slovele lui Neculai Chirica i genului revuistic, spectacolul muzică uşoară Livia Ivan pentruţ
„...Şi totuşi, nu-i nimic mai Teatrului de estradă din Deva, ascendenţa calitativă, al proziş-
sfînt ca Ţara — / nici dragoste, intitulat sugestiv „Te cintăm, ti­ tilor Ileana Zanche, Lucian Ra-ţ
dulian şi George Casan, al ba*s
nici visuri şi nici clnt / E zes­ nereţe !“, este dedicat celei de a Ierurilor Eli şi Dumitru Haneay-
aniversări
Eliberării
XXX-a
a
trea de lumină şi pămînt, / e patriei. In regia lui loan Costea, Georgeta Ene şi Mihai Raţiu.
frunza care-şi tremură povara /*. cu piese vocale de largă popu­ Chiar dacă libretul semnat dei
...(„Sub tîmpla stemei"), sau ce­ laritate, cu dansuri adecvate (ne Nicolae Gastone nu a reuşit s&'j
le ale lui Eugen Evu, din „Au­ face plăcere să consemnăm şi pună în lumină şi calităţile ce-*4
1
gustă patrie" i „Ştiu răsuflarea cu acest prilej frumoasa evo­ lorlalţi actori, spectacolul „Tel
luţie a corpului de balet 1), şi
unui trandafir, / Sărutul tău cu o orchestră în real progres cintăm, tinereţe !" reprezintă uni
«ici şi peste toate, I Prin flă­ faţă de apariţiile anterioare (di­ gest frumos al colectivului ar—.f
cări elare-n August te respir / rijor G-h. David) — artiştii de­ tistic devean dedicat marii ani­
veni Înscriu un nou succes în
— Un curcubeu cu trei culori cuprinzătorul palmares ai acestei versari.
bogate..." 1 instituţii. C. DROZD
lată-ne, aşadar, in fota per­ Locurile de agrement, cabane­ ou fost întotdeauna locuri de in­ re în aceste zile ne vor vizita fotbal a intrat în faza finală, aşa.,
spectivei de a petrece trei zile de le, campingurile vor cunoaşte tri nke la sărbători. Vor fi şi de judeţul. că in toate oraşele judeţului
vacanţă estivală, prilejuite de a- animaţia obişnui4ă sărbătorilor. data aceasta. lată, de curiozitate, cit şi ce ni vom aplauda fotbalul în compe- j
niversarea a 30 de ani de la Eli­ Minerii Văii Jiului îşi vor da în- Comerţul s-a organizat la lo­ se pregăteşte pentru zilele săr­ tiţie de masă, în toate cele treî '
berarea ţării ; căci, după ce vom tîlnire în locuri de petrecere in­ curile de agrement astfel ca să bătorilor : peste 900 000 sticle cu zile. Dar nu numai sportul rege va
fi cinstit marea sărbătoare prin trate in tradiţie. Dar fie că vor nu ne afecteze timpul cu aştep­ bere, 276 000 mititei, 40 300 co­ fi în competiţie. Finalele „Cupei
participarea la demonstraţiile şi Eliberării" prilejuiesc şi întreceri
adunările organizate, va rămine de volei, de handbal, de popice,’
la dispoziţia noastră timpul a La Festivalul sportului feminin se
aproape trei zile pe care fieca­ PENTRU CUPELE PLĂCUTE vor întrece în toate oraşele jude­
re-! va putea umple după do­ ţului graţia şi supleţea feminină!
rinţă. se vor întrece la atletism, la hand­
In fiecare an, la fiecare sărbă­ bal, la volei, la fotbal. Da, fotba­
toare este cineva care se pregă­ DE DESTINDERE Şl RECREERE lul ca mod de întrecere sportivă
teşte cu toată dragostea pentru a captivat şi sexul frumos. La pă­
a ne ispiti să-l avem drept gazdă. durea Bejan, unde vor petrece
De fiecare dată, acesta este un devenii de sărbătoarea Eliberării,'
personaj colectiv. Pentru că, pes- petrece la Brăiţa, la Sterminos,' tări. 6ă de puncte de desfacere tlete, 47 000 cîrnăciori, 8 000 kg nachetomodeliştii şi aeromodeliş-
pectindu-ne reciproc, ne pregătim la Brazi, la Tulipan, la Peştera au fost organizate in Valea Jiului, cremvurşti, 32 500 litri de vin, ră­ tii vor face demonstraţii de vir­
«uiii aitora cu tot dichisul petre­ Bolii ori la cabanele ce înconjoa­ 45 pentru'hunedoreni, 27 in lunca coritoare în cantităţi vagorvabile tuozitate cu minusculele lor apa­
cerile colective. Acest august ră ca un briu Valea cărbunelui,' Streiului şi Simeria, 14 la Brad, şi altele, ol căror „inventar" nu-l rate spre deliciul, în special, al
fierbinte pare să se asocieze şi peste tot numitorul comun va fi 24 la Orăştie, 10 la Haţeg şi 43 mai facem aici. celor mici.
«I la bucuria noastră cu cerul său ia Deva. Populaţia satelor hune- Formaţiile artistice de amatori Clipe plăcute, clipe de destin­
senin. veselia. Gazde bune, lucrătorii donene n-a scăpat nici ea din a- fac ultimele repetiţii pentru a se dere. Pentru ca noi toţi sg ne pu­
Organizarea petrecerii zilelor din comerţul de stat, din coope­ tenţia organizatorilor sărbătorii. înfăţişa pe estradele sărbătorii de tem bucura din plin de ele, ori­
sărbătoreşti din acest an jubiliar raţia de consum ori din unităţile Pregătirile s-au extins şi asupra la locurile de agrement, cu pro­ unde ne-ar mina paşii în judeţul
ur sn,,
a fost, ca de fiecare dată,’ un ^ * ' pun acum la punct a- unităţilor comerciale de la sate. grame care să bucure sufletul şi acesta ou oameni harnici şi pri­
punct important pe agenda de mânuntele marii petreceri. Ilia, Certejul, Bărţa, Muncelul, să întregească buna dispoziţie. mitori, alţi semeni de-ai noştri
lucru a organelor de partid, de Pentru haţegani— pădurea Sfî- Mintia, Chişcădaga, Baia de Criş, Cum de sărbători şi sportivii se au trudit şi trudesc încă şi acum
stat, de masă şi obşteşti. *uţ şi popasul Zimbrul, pentru Zam, Sarmlzegetusa, Geoagiu şi întrec a ne capta atenţia şi a ne în ajun de sărbătoare cu toată
Aşadar, soare, caid (anticipăm hunedoreni — malurile lacului mai toate centrele de comună din face să umplem săli de sport şi dragosteo. Cînd vom petrece ie
| In speranţa că aşa va fi şi în zi- stadioane, calendarul manifestă­ cuvine să îndreptăm şi spre
1 lele sărbătorii noastre), voie bună Cirvciş ori dealul Chizidului, pen­ judeţ vor fi locuri de mtilnire rilor sportive din aceste zile e oamenii aceştia un gînd de bkie.
generală. Să facem „turul de ori- tru slmerieni— lunca Streiului, pentru populaţia satelor, dar şi încărcat ca un pom roditor înain­
| zont". pentru deveni— pădurea Bejan locuri de popos pentru turiştii ca­ te de cules. „Cupa eliberării" la ION CIOCLEI