Page 33 - Drumul_socialismului_1974_08
P. 33
1
€D MARji 27 AUGUST 1974
ţâre din oraşul Zeniţa. Din delegaţie au mai făcut parte Sabria Poiskici, se
cretar of Comitetului orăşenesc Zeniţa al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia,
Giorge Şeşlia, locţiitor al directorului general al Combinatului metalurgic Ze
niţa, Jrfan Pasici, directorul sectorului pentru organizarea muncii al Combina
tului metalurgic Zeniţa.
...Miting ui şi demonstraţia oamenilor muncii din Valea Jiului au fost des
chise de tovarăşul Traian Blaj, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al
Consiliului popular mu nici peri Petroşani. Despre semnificaţia celei de-a XXX-a
aniversări a Eli berării.patriei a vorbit tovarăşul Clement Negruţ, prim-secretar
ăl Comitetului municipal de partid Petroşani, primarul municipiului. In tribună
se aflau, alături de cei mai reprezentativi fruntaşi din actuala generaţie, to
varăşii Aron Cristea, Wiliam Szuder, losif Cotoţ şi alţi veterani ai anilor cind
partidul îşi desfăşura activitatea in cruntă ilegalitate.
...Tribunele şi coloanele au simbolizat, prin virste, naţionalităţi, profesii şi
aspiraţii, imaginea vie a unuia din cele mai înfloritoare judeţe ale patriei. Şi
toate glasurile şi toate ginduriie s-au îndreptat Ip unison spre ceea ce avem
mai scump PARTIDUL — CEAUŞESCU — ROMÂNIA !
’ ani de la piepturi. Hunedoara poartă la de aproape 40 milioane lei valută.
b dominaţia monstraţie drapelele sub care s-au „La cea de-a 30-a aniversare a E-
irită, in ci- făurit victoriile, tablourile conducă liberării ţârH de sub dominaţia
talurgiei ro- torilor care ne-au călăuzit spre fascistă — spune inginerul Nicolae
entuziasm, ele, lozinci de slavă la adresa Renţda, de la secţia a ll-a furnale
pentru îm- partidului, a patriei. — aducem hotărirea noastră de a
i» viaţa oa- Ginduriie se îndreaptă unanim, materializa neabătut prevederile *
. neţărmuri- pline de recunoştinţă, spre partidul celui de-al Xl-lea Congres al
s-au revăr- comuniştilor, carer d ^condus po partidului, de a da ţării metal
Şi totuşi, porul din victorie în victorie în mai mult şi mai bun, aşa cum
zi de ploaie cei 30 de ani de ţară liberă. Cind ne-a recomandat partidul, personal
t-at aimosfe- fanfara dă semnalul de începere a tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. Cele
■ălat repede, demonstraţiei, Piaţa Poştei este patru „Online ale Muncii" clasa I,
iasmul hu- inundată de entuziasm şi voioşie. obţinute de colectivul C.S. Hune
tianţa sărbă- De tribuna oficială sc apropie plu doara pentru rezultatele deosebite
ntregul oraş toane compacte de bărbaţi şi fe dobîndiie in întrecerea socialistă,
ită ţara, in mei. Sint formaţiunile gărzilor pa strălucesc in soare, ii mobilizează
:elora care triotice, muncitori şi intelectuali pe siderurgişli la obţinerea unor
itru puterea din întreprinderile şi instituţiile noi şi remarcabile succese.
socialiste. Pe municipiului, care s-au constituit Trec constructorii, cei care au
şi în hal în formaţiuni de luptă, gata aricind înălţat mindra Iiunedoară de azi,
de drapele să apere cuceririle revoluţionare cei care înalţă mindra Iiunedoară
ră in bătaia ale poporului. Păşesc în marş so de miine. „Ce era aici acum 27
lemn, cu paşi fermi — simbol al de ani, cind aţi venit la Hunedoa
rşite-se aud voinţei şi fermităţii revoluţionare ra şi v-aţi angajat ca fierar-beto-
ţiţei din liu- a poporului român. nist la I.C.S. Hunedoara, tovarăşe
iele mai noi Urmează reprezentanţii tinerei Petru Hoca ?“. „Porumbişte". „La
■ezări urbane generaţii, crescute şi educate în ce obiective aţi participat ?“. „La
1 este pre- spiritul dragostei faţă de patrie şi tot ce se vede şi dă măreţie aces
închinată partid, tineri fruntaşi in muncă şi tui frumos oraş, de care m-am le
pilduitoare la învăţătură, dar care învaţă şi gat pentru toată viaţa".
viguros al să continue tradiţiile de eroism şi Constructorii hunedoreni au înăl
, constructo- luptă ale înaintaşilor. Păşesc sobru, ţat, pentru oamenii muncii din a-
•. vremurile solemn, in pas cadenţat, tinerii din cesl oraş, din anul 1949 încoace,
ire dezvolia- detaşamentele de pregătire pentru 17 334 de apartamente, 18 şcoli,
■ulvi. care-l apărarea patriei, aducînd prospeţi crcşe, grădiniţe, un spital cu 750 de
ele Congre- me şi eleganţă în frumoasele lor tocuri, 2 cluburi, un hotel cu 200
tidului : gra- uniforme albastre. In frumoase u- de locuri, o hală de alimente, alte
■> Minerii Vulcanului. cei care şi-au chemat la întrecere ortacii din toată tara,
2 alegorice, niforme, cu cravate roşii cu tricolor, obiective. monstraţia de la Petroşani, în frunte. Graficul lor dovedeşte această cinate.
în lumina lui august, purtînd pe
2 milioane tone de minereu tre
ii medalii pe chipuri tot soarele iiacanţei, de buie să extragă in acest an mi-_
monstrează cei mai tineri cetăţeni nerii din Poiana Ruscăi. Rezulta
ai municipiului pionierii ţi şco tele aduse de ei ia demonstraţia
larii. Coloanele lor poartă stegule- oamenilor muncii hunedoreni dau
ţe şi eşarfe' multicolore, baloane ţi
I flori, scandează la unisonul tine certitudinea că minerii îşi vor în P E T R O Ş A N I
deplini exemplar ţoale sarcinile de
resc numele scump al partidului ţi plan. Cu această hotărire au de
al conducătorului nostru iubit, to monstrat la cea de-a 30-a aniver f
varăşul Nicolae Ceauşescu, adre sare a Eliberării ţării de sub do I-am Int.îlnit şi acum, ca in fie acelora care păşeau in coloana Care alegorice — abataj cu sus
sează salutul lor voios viitorului. minaţia fascistă. care an, la sărbătoarea lui Au Sntfi a demonstraţiei muncito ţinere modernă (E.M. Lonea), «-
In ochii acestui tineret, căruia i 3 colective de mutică — secţia gust, In acelaşi pas bărbătesc, reşti ?! Un grafic, purtat de bra bataj cu grinzi paşitoare (E.M. Dîl-
s-au creat toate condiţiile de afir Teliuc, E.M. Ghelar ţi U.P. Te- purtînd pe braţe vînjoase, cu ţe vînjoase, minereşti, îi identifi ja), utilaje miniere realizate la
mare, se revarsă tot mai sţră luci liuc — şi-au dat mina in abatajul mlndrie muncitorească, drapele, ca din prima clipă : „In cinstea I.U.M.P., moment din munca fila
toare, mai umană lumina ctţfe vd grafice, flori, lozinci. Dar parcă zilei de 23 August şi a celui de toarelor de la l.F.A. Vîscoza (fi
m simbolic adus la demonstraţie, in
împodobi miine chipul fări£j jjute- hotărirea comună de a da combi niciodată ca acum n-au fost aşa ul Xl-lea Congres al Partidului re „toarse" Sn culorile drapelului
zanţa cu care se vor sc*i£*ie0tffr natului hunedorean minereu mai de mulţi şi aşa de mindri, aşa Comunist Homân, minerii de la românesc), moment din munca
comunismului. mult şi mai bun, de a continua de frumoşi la chip şi la faptă, E.M. Vulcan au extras în afara preparatorilor cărbunelui de la
Se perindă prin faţa iribuvet’ătaă tradiţia in hărnicie dobindită de-a aşa de entuziaşti şi de darnici in sarcinilor de plan 35 000 tone căr Lupeni, noul complex spitalicesc
mai mare şi mai puternic colectiv lungul anilor. urale şi flori. Augustul de azi şi-a bune, realizihd lucrări de pregă cu 700 de paturi în miniatură
de muncă hunedorean — sidatur- Au demonstrat, la marea sărbă amplificat dimensiunile frumuseţi tiri in plus cu 900 m şi de des (Şantierul de construcţii Valea
giştii. Şuvoi nesfîrşit, aidoma ţipă toare a Eliberării ţării de sub do lor sub cupola aniversară ă ce chideri în plus cu 300 rn.l.". A- Jiului al T.C.H.), roadele muncii
voiului nesfîrşit de oţel, ce se minaţia fascistă, toate colectivele lor 3 decenii care au trecut de şadar, sînt minerii Vulcanului, cei meşteşugarilor de la cooperativa
răsfrînge din cuploarele primei ci de muncă din Hunedoara — elec cind poporul român a deschis care şi-au chemat la întrecere „Deservirea" Lupeni — au înfru
tadele de metal a patriei, create tricieni, ceferişti, conducători auto, larg poarta noii istorii. El s-a des ortacii din întreaga ţară, iar a- museţat cu ingeniozitatea lor des
ca urmare a politicii înţelepte a lucrătorii din invăţămînt, sănătate, făşurat la Petroşani in bucuria cum, aici la Petroşani, ei sînt, prinsă din realităţile Văii Jiului,
partidului încă din primii ani ai comerţ, cooperaţia meşteşugărească, conferită de marile izbînzi cuce marea demonstraţie de la Petro
industrializării, sidCrurgiştii aduc sportivii hunedoreni — cei care, pe rite pe treptele celor 30 de ani, prin realizări, în frunte pe Va şani.
lea Jiului. Minerul şef de briga
la marea demonstraţie roadele hăr stadioane şi in sălile de sport, cu a roadelor întrecerii din acest bo dă, Ilie Chiron, care pentru cei 20 Nicicînd raportul muncitoresc rie
niciei şi abnegaţiei lor în muncă, leg frumoase rezultate. Pe toţi i-au gat 1974, Sn entuziasmul cu care de ani de muncă demnă în adîncu- la demonstraţiile din Petroşani
înscrise pe semnificativele' care a- însoţit aceleaşi sentimente de ata minerii Văii Jiului întîmpină Con rile pămîntului şi-a prins la piept, n-a fost mai frumos, mai bogat,
legorice ; 57 OIX) tone oţel, 16 000 şament fierbinte faţă de politica gresul al Xl-lea al partidului ce
tone fontă, 36 000 tone laminate fi partidului nostru comunist, de u- va deschide noi drumuri de is în această dimineaţă de august, mai plin de demnitate ca la a-
ceastă a XXX-u aniversare a Eli
Ordinul Muncii cls. I e printre
nite. 15 000 tona cocs peste plan, nanimă decizie de a urma neabă torie socialistă. Ore în şir, strada primii, ca şi Szabo Balaş, Dumi berării patriei. Fraţii şi fiii ace
realizarea unei producţii globale tut programul de dezvoltare mul centrală din Petroşani a cunoscut
suplimentare de 100 milioane Ici şi tilaterală a ţării, ce va fi adoptat vigoarea [iaşilor bărbăteşti, in tru Milea. Primii aici, primii la lora care în urmă cu 30 de aDÎ
au răspuns ca un singur om che
a unui volum de economii şi be la cel de-al Xl-lea Congres al marşul fanfarelor minereşti din muncă. Gbeorghe Săcăluş, secreta mării partidului ! „Totul pentru
neficii in valoare de peste 115 mi Partidului Comunist Român. toată Valea, ce a însoţit demon rul comitetului de partid pe mi front, totul pentru victorie !“ dînd
lioane lei, livrarea la export a ţi stranţii, şuvoiul uman — deasu nă, ne mărturiseşte : „Noi ne-am dovadă de cea mai înaltă pildă dş
nui volum de produse insumînd DUMITRU GHEONEA pra căruia unduiau drapele roşii angajat să Snţîmpinăm Congresul abnegaţie şi eroism pentru a spri
şi tricolore, flori, pancarde purpu partidului cu un plus de 40 000 jini armata română pe frontul
rii cu slove albe pornite din tone, şi le vom da. Sîntem frun contra hitleriştilor, rapor' - ari
inimi — şi-a raportat succesele, taşi acum şi nu ne vom lăsa. Vrem cele mai mari izbînzi din ■ a
şi-a manifestat dragostea pentru ca şi la anul tot noi să fim port
partid, patrie, popor, pentru omul drapelul întrecerii pe Vale". cunoscut mineritul Văii Jiului : ay
aflat la cîrma ţării, tovarăşul Cind l-am întrebat pe inginerul proape 100 000 tone de cărbunfc
Nicolae Ceauşescu. şef al minei Aninoasa, Virgil Stă- extras în afara sarcinilor d*
plan pe acest an, un plus la pr#«.
Marşul, bărbătesc al gărzilor pa nescu, cu ce roade vine la de ducţia globală de peste 25 milioa
£■**§*** triotice — braţul înarmat al cla monstraţie, ne-a răspuns : „Pe lo ne lei. Constructorii de la
sei muncitoare — e viguros şi e- cul II". Aceasta însemna că mi- I.U.M.P. raportau 2 384 bucăţi
moţionant. „Sîntem umăr la umăr -nerii Aninoasei ocupă, în întrece grinzi de susţinere şi piese de
şi-n adîncuri şi la ziuă, gata să ne rea din acest an, un loc de frun schimb realizate în plus, în valoa
apărăm cuceririle" — ne mărtu te. Şi acolo — pe locul II, câşti re de [ieste 8 milioane lei, fila
riseşte minerul Constantin Dan- gat cu cele peste 15 000 tone de toarele de la Lupeni aduceau în
ciu. Şi glasul lui se contopeşte în cărbune extrase în afara planu dar ţării 500 kg fire vîscoză mai
cîntul şi uralele celor mai mici lui şi cu un plus la productivita mult, muncitorii de la U.F.E.T.
demonstranţi — pionierii. Se des te de 155 kg pe post —• se afla E- 2 386 mc cherestea răşinoase şi
făşoară aici, In marş, dans şi u- roul Muncii Socialiste, minerul fag, constructorii T.C.M.M. rapor
rale, un tablou emoţionant al vie Aurel Cristea. „Nu mă întrebaţi tau 33 de obiective noi puse in
ţii optimiste a cărui deviză spune ce am simţit atunci cind tovarăşul funcţiune...
totul în două cuvinte i „Tot îna Nicolae Ceauşescu mi-a prins la
inte !“ Sînt peste 1 000 de fii ai piept steaua de aur „Secera şi A fost, la demonstraţia din Pe
celui mai dîrz şi mai demn deta Ciocanul" — ne mărturiseşte mi troşani, un raport muncitoresc de
şament muncitoresc, „Cu ce gîn- nerul. A fost o zi — cea mai ma cea mai înaltă ţinută. L-au dat
duri ai venit la sărbătoarea ţării, re zi din cei 30 de ani de cînd ţării minerii, energeticienii, con
zglobie primăvară ?“ întrebarea a- sînt miner la Aninoasa. A fost cea structorii — oamenii Văii Jiului
prinde lumini în ochii pionierei mai mare zi din cei 24 de ani de care, raportîndu-şl roadele străda
Miliaela Pătrăşcoiu. „Cu dragos cînd conduc brigada şi în care am niei, se angajau într-o nouă, eroi
tea noastră de copii pentru ţara dat ţării peste plan aproape o ju-, că şi măreaţă bătălie cu munca
noastră frumoasă. Aş vrea ca mătate de milion de tone de căr pentru ca la cel de al Xl-lea Cotfr
notele de 10 cu care mi-a fost bune. La acest jumătate de milion greş al partidului citadela de căl>
răsplătită strădania la învăţătură am inclus şi cele 3 000 de tone bune a ţării să se prezinte pe loc
să fie şi de aici înainte darul pe care le raportăm la sărbătoa de onoare.
meu pentru grija ce ni se poartă". rea de azi — rîde larg minerul- • ---------------
Trec pionierii — primăvara însufleţită a patriei, Ctirve «r nutea descrie mlndriâ eroii Aurel Cristea. - LUC!A UCJU