Page 35 - Drumul_socialismului_1974_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6023 ® MARŢI 27 AUGUST 1974 Pag. 7
. -nmums ass-5-««;jaisw
DIMENSIUNI CERTE de Du-ectivele Congresului al Xţ-lea al
CREŞTEREA EFICIENŢEI se înscrie deplin în coordonatele stabilite
partidului, ce deschid noi căi spre edifica­
ECONOMICE — DEZIDERAT rea socialistă a României. Şi pentru ea a-
ceste sarcini să dobîndească cit mai repede
certitudinea împlinirii, întregul colectiv al
AL ÎNTREGULUI COLECTIV întreprinderii „Marmura" Simeria, în frunte
întregul colectiv de muncă al Fabricii de ALE VIITORULUI cu _ comuniştii, se vă mobiliza plenar, b'o-
tărît să transpună peste strălucirea marmu­
industrie locală din Orăştie a primit cu rei prelucrate, strălucirea muncii lui ab-
deosebită satisfacţie şi mîndrie patriotică negante, entuziaste.
proiectul de Directive al Congresului al IOAN HAŢEGAN
Xl-lea. al P.C.R. Jalonînd drumul ce îl vom Proiectul de Directive aie Congresului
parcurge în viitorul cincinal, proiectul de director adjunct al întreprinderii
Directive ne arată viitorul luminos al în­ „Marmura" Simeria
tregului nostru' popor. Desigur, pentru a-
ceasta este necesar insă ca fiecare colectiv, ai Xi-tea m dezbatere ; PENTRU OAMENI, PENTRU
fiecare om la locul său de muncă să-şi în­
deplinească exemplar sarcinile de produc­
ţie. Colectivul nostru este preocupat de staţiei de preconcasare de la Voislova, DEPLINA LOR FERICIRE
ridicarea continuă a eficienţei activităţii e- MARMURĂ deschiderea altor cinci cariere noi — trei
oonomice. In acest scop, ne îngrijim în­ la Vaşcău şi cile una la Ticera şi la Bu- Continuăm neabătut o politică a bunei
deaproape de creşterea productivităţii mun­ „MADE“ ÎN ROMÂNIA cova —, aflate în prezdnt în fază de expe­ stări a ţârii şi a fiecăruia dintre oamenii
cii, reducerea costurilor, îmbunătăţirea ca­ rimentare. Prin intrarea în funcţiune a a- săi. Este aceasta o constantă a preocupări­
lităţii produselor, folosirea cu randament Ca cea mai mare unitate de exploatare cestor noi capacităţi şi prin modernizarea lor partidului de cînd şi-a asumat în faţa
sporit a fondurilor fixe, a tuturor resur­ şi prelucrare a marmurei din ţară, în­ celor existente, producţia întreprinderii va istoriei răspunderea de a construi fericirea
sei or noastre. treprinderii „Marmura" Simeria îi revin în creşte în 1980 cu 66 la sută faţă de anul oamenilor.
- e semestrul I al acestui an, producti­ viitorul cincinal sarcini sporite, ce se con­ 1975, o creştere de 65 la sută mareînd şi Văd înainte cu cinci, cu sase ani, prin
J
vitatea muncii a fost realizată în procent cretizează, în principal, în creşterea volu­ volumul producţiei destinată exportului, ac­ clarvăzătorul document care'e proiectul de
Directive al celui de al Xl-lea Congres al
de 101,1 la sută — cu o creştere valori­ mului producţiei fizice, ca 'urmare a noii tivitate căreia îi acordăm principala aten­ partidului, cum cei peste o sută si patru­
că de 529 lei pe salariat, ceea ce con­ etape de extindere şi dezvoltare, aflată în ţie.
stituie o bază bună pentru realizările vii­ plin proces. Este vorba despre- intrarea în Sînt cifre de perspectivă, deplin realiza­ zeci de mji de locuitori ai Văii Jiului vor
avea în anii ce urmează fiecare partea sa
toare. Pentru anul 1975, productivitatea exploatare — chiar în anul viitor — a fa­ bile însă, avîrid în vedere experienţa şi ca­ de fericire din fericirea generală asa cum
muncii trebuie să crească cu 10 la sută, bricii de prelucrare a marmurii de la Vaş- pacitatea colectivului nostru, noile dotări
producţia globală cu 14 la sută, iar pro­ cău, deschiderea carierei „Dealul lui Io- tehnice, ritmurile viguroase de dezvoltare a au avut-o mereu. 'Căci pentru ei, în anii
ce vor urma Congresului al Xl-lea, vor spo­
ducţia marfă cu 17 la sută. Desigur că în nel“, de la Ruşchiţă, darea în funcţiune a întregii noastre economii. Materializarea lor ri posibilităţile de a creşte venitul real
anii cincinalului, Fabrica de industrie lo- pe fiecare familie prin crearea de noi
eală Orăştie va cunoaşte o largă dezvol­ locuri de muncă destinate populaţiei femi­
tare — unele secţii vor fi modernizate, se nine, la Vîscoza, la noua fabrică de trico­
vor monta linii tehnologice noi, care vor r NUMĂRUL DE VENITURILE TOTALE f FONDUL DE taje ; pentru ei statul va aloca fonduri de
conduce la o continuă sporire a producti­ PERSONAL ^ j|F REALE ALE POPULAŢIEI miliarde de lei în peste 6 500 de aparta­
vităţii muncii. In aceste condiţii, ridicarea RETRIBUIRE mente şi lucrări edilitar-gospodăreşti care
continuă a eficienţei activităţii economice să sporească gradul de confort în rase, în
se impune cu toată tăria. Muncitorii, ingi­ întreaga viaţă socială a municipiului. Lor
nerii şi tehnicienii, sub conducerea orga­ le e destinată grija zilnică a partidului
nizaţiilor de partid, militează cu perseveren­ pentru ca să aibă din belşug pîine, carne,
ţă pentru eliminarea cheltuielilor neecono- lapte şi tot ce, ca o tendinţă firească, face
micoase, reducerea rebuturilor, a cheltuieli­ parte din noul lor mod de existenţă sau
lor indirecte prin depăşirea sarcinilor de 135-137, îşi cere dreptul de intrare în acest mod de
plan şi creşterea productivităţii muncii. existenţă.
Pentru a realiza o eficienţă sporită, ne Ei sînt cei care au beneficiat si vor be­
preocupă organizarea ştiinţifică a produc­ neficia în continuare de noua măsură de
ţiei şi a muncii. Avem în vedere organiza­ 100 creştere a retribuţiei, aşa cum tot ei,
rea procesului de producţie pe subansam­ • O/ ' alături de ceilalţi oanîeni ai ţării sînt benefi­
bluri, intensificarea lucrărilor de serie la ciarii oricăror măsuri laate pentru asigu­
majoritatea atelierelor, înlocuirea fazelor rarea bunei stări a fiecăruia dintre noi.
de lucrări manuale cu introducerea dispo­ Văd ca într-o oglindă, în proiectul de
zitivelor şi a matriţelor, autodotarea eu Directive ce prefigurează viitorul ţării, toa­
utilaje de înaltă productivitate, extinderea pipi te acestea. Iar cel care le vede nu poate
acordului global la toate atelierele, asigu­ să uite că tot ceea ce se face e pentru oa­
rarea unei asistenţe tehnice corespunzătoa­ meni, pentru deplina lor fericire.
re la toate locurile de muncă etc.
EMILIAN TOMULESCU,
Ing. lOAN CIN DEA, 1975 19âO vicepreşedinte al Comitetului
directorul Fabricii de industrie executiv al Consiliului popular
locală Orăştie municipal Petroşani
Adunări populare şi spectacole On imperativ de maximă însemnătate în agricultură
iiferar-muzicale închinate

sărbătorii de August RITMURI A IERTE IA EXECUTAREA AR ATU RUM

Aniversarea a^-30 de ani de la nă a partidului şi statului nostru, Pregătirea de pe acum a unor o săptămînă să fie înlăturat a- ti imagine concludentă asupra
eliberarea României de sub domi­ de a realiza cincinalul actual îna­ baze temeinice recoltei ultimului cest decalaj, astfel creîndu-se po­ modului cum se folosesc tractoa­
naţia fascistă a prilejuit, în toate inte de termen şi de a întîmpina an al cincinalului deţine locul sibilitatea ca pînă la sfîrşitul lu­ rele se poate forma dacă ne re­
oraşele şi satele judeţului nostru, Congresul al Xl-lea al partidului prioritar pe agenda cooperatorilor nii august a.c. să fie îndeplinită ferim la faptul că în timp .de o
o suită de vibrante manifestări. cu noi şi tot mai valoroase suc­ şi a mecanizatorilor. După înche­ ireproşabil sarcina de a realiza săptămînă în cadrul consiliilor
In oraşele Brad, Orăştie, Haţeg, cese în muncă, angajîndu-se tot­ ierea acţiunii de recoltare a ce­ în această lună arături pe 50 la intercooperatiste Simeria şi Geoa­
Călan şi Simeria, în comunele odată de a nu precupeţi nici un realelor păioase s-au creat con­ sută din suprafaţa planificată să giu s-au arat abia cîte 50-100 hec­
Vaţa de Jos, Dobra, Ilia, Pui, efort pentru traducerea în viaţă a diţii favorabile pentru concentra­ fie însămînţată în toamnă. Ma­ tare, ceea ce reprezintă doar
Geoagiu, Rîu de Mori, Sarmize- programului partidului de făurire rea eforturilor la efectuarea ară­ terializarea dezideratului amintit realizările a cel mult 5 tractoare
getusa, Balşa, Crişcior, Ghelar, a societăţii socialiste multilateral turilor pe toate suprafeţele eli­ este decisiv condiţionată de înre­ pe perioada respectivă (!).
Teliucu Inferior şi multe altele, dezvoltate şi înaintare a Româ­ berate de paie. Succesul deplin gistrarea unor ritmuri alerte la Fireşte, asemenea situaţii sînt
au avut loc adunări populare în niei spre comunism, pe care II la această importantă lucrare de­ arături, prin folosirea la întreaga cu totul inacceptabile. ieşirea
care s-au prezentat expuneri des­ va adopta Congresul al Xl-lea al pinde hotăritor de organizarea ju­ capacitate, ziua şi noaptea, a trac­ grabnică din impas este o cerin­
pre însemnătatea actului de la 23 Partidului Comunist Român. dicioasă a muncii în fiecare uni­ toarelor. Diferenţe apreciabile — ţă- de prim ordin ce stă în faţa
August 1944 în istoria poporului Adunările populare au fost ur­ tate şi de folosirea cu randament de ordinul zecilor şi chiar sute­ conducerilor S.M.A. şi secţiilor de
român, precum şi despre realiză­ mate, în toate localităţile, de bo­ maxim a tractoarelor. lor de hectare — între terenuri­ mecanizare, a organelor comuna­
rile grandioase obţinute în dez­ gate şi variate programe literar- In cooperativele agricole unde le eliberate şi cele arate se în- le de partid şi de stat, care poar­
) voltarea economico-sooială a ju­ muzicale dedicate acestei măreţe s-a acordat atenţie sporită elibe­ tîlnesc la C.A.P. Geoagiu, Aurel tă întreaga răspundere pentru fe­
deţului, a localităţilor respective. sărbători. Astfel, -la Vaţa de Jos rării grabnice a terenurilor, s-au Vlaicu, Vaidei, Peşteana, Hărău, lul cum se îndeplinesc sarcinile
Oamenii muncii de la oraşe şi s-a prezentat spectacolul literar- făcut arături pe suprafeţe însem­ Lăpuşnic, Sarmizegetusa — să economice în unităţile agricole
sate, prezenţi la aceste adunări, muzical „Partidul meu şi ţara nate şi se acţionează cu forţe dăm doar cîteva exemple. Deoare­ din raza lor de activitate.
şi-au manifestat din nou, cu en­ mea“, la Dobra „Ţara mea de glo­ sporite pentru finalizarea la timp ce preşedinţii şi inginerii şefi din Ca reprezentanţi ai statului în
tuziasm, dragostea fierbinte şi a- rii", la Pui „Sub 30 de făclii", iar a pregătirilor în vederea însămin- cooperativele agricole cunosc bine unităţile agricole, inginerii şefi
taşamenlul neţărmurit faţă de la Simeria „30 de trepte, 30 de ţărilor de toamnă. In această pri­ importanţa deosebită pe care o aer datoria de căpetenie să asigu­
partid, patrie şi popor, hotărîrea steaguri". vinţă se detaşează exemplele o- prezintă executarea din vreme a re' aplicarea în practică a tehno­
lor nestrămutată de a înfăpthi ferite de C.A.P. Deva şi Şoimuş, arăturilor pe toate suprafeţele ce logiilor înaintate menite să con­
neabătut politica internă şi exter­ N. BAD1U unităţi unde s-au arat peste 120 urmează a fi însămînţate în tribuie ia creşterea continuă a
şi, respectiv, 150 hectare. Rezul­
tate meritorii s-au înregistrat de toamnă, datoria lor de căpetenie poducţiei de grîu şi la îndeplini­
rea exemplară a prevederilor pla­
asemenea la C.A.P. Ilia, Boz, To- este să acţioneze energic, ţinînd nului de producţie pentru fiecare
teşti, Ostrov şi altele. Grija faţă seama de sarcinile sporite de pro­
de
Clipe de destindere şi voie bună soarta recoltei viitoare îşi gă­ ducţie stabilite pentru anul viitor, cultură. Iată de ce se impune ca
ei să acorde deosebită grijă im­
seşte expresie concretă în preo­ în scopul punerii depline in va­ pulsionării ritmului la executarea
cuparea consiliilor de conducere loare a rezervelor existente pen­
în compania artiştilor amatori şi a mecanizatorilor pentru a pre­ tru obţinerea unor recolte cît mai arăturilor, organizării temeinice a
găti din vreme terenurile desti­ mari la hectar. Cu astfel de ce­ întregii activităţi la recoltarea cu
prioritate a culturilor de pe te­
Aşa cum ne-am obişnuit an ele din Valea Jiului — tarafuri, echipe nate culturilor de cereale păioase. rinţe sînt confruntate şi conduce­ renurile destinate însămînţărilor
din
agricole
cooperativelor
rile
Stadiul executării arăturilor nu
an, în zilele marilor evenimente, de dansatori populari, solişti vo­ poate fi considerat insă nici pe Ohaba, Roşcani, Cigmău, Rîu de de toamnă (sfeclă de zahăr, car­
şi în anul acesta mii şi mii de ce­ cali şi instrumentişti au fost „pe departe ca satisfăcător, existînd Mori şi altele, unde în acest an tofi şi porumb), pregătirii minu­
tăţeni şi-au petrecut clipele de fază" cu veselia generală. In Pă­ un decalaj de peste 4 000 hectare nivelul recoltelor nu s-a ridicat ţioase a declanşării semănatului
destindere in parcuri, locuri de a- durea Bejan, de lingă Deva, cetă­ intre suprafeţele de pe care s-au la cel al cerinţelor, iar stadiul şi executării ia un nivel calita­
grement, in sălile de spectacole, ţenii veniţi în număr apreciabil la balotat paiele şi cele arate. Cu pregătirilor pentru recolta viitoa­ tiv corespunzător a acestei lucrări..
excursii, cabane ş.a. odihnă s-au transformat în specta­ | forţele şi mijloacele disponibile re lasă de dorit, efectuarea arătu­ N. TlRCOB
Tradiţionalele serbări cîmpeneşti tori entuziaşti urmărind la lucru e- este posibil ca in mai puţin de rilor fiind mult rămasă In urmă.
au cunoscut din nou atmosfera de chipe de artişti amatori cu presti­
bună dispoziţie, atmosferă întreţi­ gioase cărţi de vizită : dansatorii
nută atît de unităţile de alimenta­ Clubului sindicatelor din Deva şi nei, arc cabinet de consiliaţi], sa­
lă de aşteptare, locuinţă pentru
ţie publică bine asortate crt mai Geoagiu, ansamblul folcloric din medic şi alte dependinţe.
ales de numeroşii artişti amatori, Ilia, aprigii dansatori din Munce-
prezenţi ca întotdeauna la bucuria lu Mare, Boşorod, Soimuş, Su- cadre didactice, medici şi specia­ o PESTE 3 000 DE CUI.EGA- #
o PROTAGONIŞTI ŞI REALI­
tovarăşilor lor de muncă. In Valea lighete ş.a. La Chizid, veniţi cu ZATORI ai filmului românesc lişti din agricultură. TORI iau parte la recoltatul şi |
.fiului, pe malurile Streiului, pe mic, cu mare, cetăţenii Hunedoa­ „Fraţii Jderi" — Draga Olteanu, valorificarea produselor accesorii j
ale pădurii.
Activitatea lor este
apartamente
proprieta­
c
înălţimea Chizidului sau în Pădu­ rei au asistat la parada artiştilor Toma Dlmitrlu, Gheorghe Cozo- te PERSONALA. La Simeria — rodnică, concretizînd-se în strînge- 3
rea Bejanului, voia bună, cintecul crparţinînd celor trei instituţii din rici, precum şl operatorul Mir- oraşul ceferiştilor — s-au termi­ rea a peste 300 tone zmeură, 4
şi jocul popular au domnit ore-n municipiu : casa de cultură şi clu­ eca Mladin şl directorul fil­ nat şl predat la cheie un număr tone aline, 5 tone gălbiori, S ti­
mului, Ion Chilom — s-au întîl-
şir ; ca o notă inedită faţă de alte burile „Siderurgistul" şi „Con­ nlt Ieri cu spectatorii din Topli- de 30 de apartamente proprietate ne carne de vînat, 60 tone fin şi
aiteie.
ocazii asemănătoare din alţi ani, structorul". ţa, Hunedoara şt Deva. personală, construite cu împrumu­
acum au evoluat şi cîteva dintre Se poate afirma pe drept cuvînt turi de la stat prin O.C.L.P.P. o CRESCĂTORII DE ALBINE
O
PENTRU
INTELECTUALII
formaţiile artistice recent distinse că petrecerea oamenilor muncii SATULUI. In comuna Pul a fost O DISPENSAR MEDICAL U- DIN JUDEŢ au livrat pînă In Z2 8
cu premii de prestigiu la Con­ hunedoreni prilejuită de aniversa­ construit şl dat In folosinţă, pen­ MAN. Locuitorii din comuna Ră- august asociaţiei lor, filiala iu- I
deţeană A.C.A., 15 tone de miere §
cursul republican al amatorilor. rea Eliberării patriei a fost depli­ tru Intelectualii latului, primul chitova au construit, prin contri­ de albine şl 3 tone de ceară. FI- |
In parcul din Petrila, la Lonea, nă, iar pentru cei care au contri­ bloc cu 8 apartamente şi local buţia lor în bani şi în muncă, nn liala Deva a A.G.V.P.S. a coloni- i
local nou pentru dispensarul me­
zat în pădurea Dineu Mic, din |
k> „Tulipan", „Brăiţa", „Stermi- buit ia reuşită a constituit o nouă pentru poştă Ia parter. Aparta­ dical uman. Noul dispensar, am­ fondul de vînătoare Mărtincşti, 8
nos", „Brazi" — cunoscute locuri confirmare a valorii lor. mentele au fost repartizate unor plasat In centrul civic al comu­ un număr de 1 000 pud de fazan. |