Page 5 - Drumul_socialismului_1974_08
P. 5
20 © MÂR]? 6 AUGUST 1974 Pag. 5
333ffi3£3E335S3K5^
3csaass!!5SîBiiwaaEfi«iK£issssaBa
trei âecenii pe magistralele Împlinirilor
, 6 august gleze ; 22,20 24 de ore. O zi
din 30 de ani.
ală t 50,00 Mati- v I "~
iţă I Film serial i JOI, 8 august VATRA FIERBINTE DE
u | 11,00 Film ar
ii Intîrziat ) 16,00 16.00 Trofeul „Tomis“ la vo
s“ la volei fami lei feminin : România — Un
lia — Bulgaria ( garia | 17,30 Telex ! 17,35 Tele-
17,35 Vîrsteie pe- glob. Quito — capitala Ecua CONŞTIINŢE SI METAL
D Legile ţării — dorului ! 17,55 Agrocnciclope-
1 t 18,40 Lecţii dia : 18,25 Universitatea TV t
crătorii din agri- 19,00 Familia | 19,25 1001 de 1948 încoace. Atunci au venit bri unul dintre primii brigadieri de pe
Sau ar putea vorbi, din pro
25 1001 de seri : seri : Poveşti din călimară | gadierii, a început reconstrucţia o- şantierul Hunedoarei de acum prie experienţă, edilii oraşului :
călimară | 19,30 19.30 Telejurnal. In întimpina- raşului, dezvoltarea masivă a douăzeci şi ceva de ani, aduce noi Hunedoara 1948 : 7 000 de locui
Cinei ani de la rea gloriosului jubileu ţ 20,00 combinatului. Cum arată combi argumente : tori; Hunedoara 1974 : 80 000 de
X-lea al parti- Seară pentru tineret : 21,50 Ve natul şi oraşul azi, nu vreau să — Locuiam in barăci, înotam
nţ bogat şi per- dete internaţionale ; 22,15 24 de spun eu, să vadă oricine doreşte. prin praf şi zloată, mîncam prost, locuitori. în aceşti ani aici s-au
înălţat peste 18 000 de apartamen
ileţitoare In ln- ore. O zi din 30 de ani. In 1949, îmi amintesc ca acum, uneori ne mai certam din te miri te, ci te va mii de locuinţe proprie
ngresului al XI- sosiseră la Hunedoara, la chema ce, dar ne caracteriza un nebănuit tate personală, cu ajutor de la
tevista economică VINERI, 9 august rea partidului, tineri din toată elan tineresc, o înaltă conştiinţă stat, Hunedoara avind, după
’ubiicitatc ! 20,35 ţara să pună umărul la ridicarea muncitorească şi un spirit extra Bucureşti, ritmul cel mai susţinut
pă zglobie ; 20,50 16.00 Trofeul „Tomis" la vo oraşului, care nu se ştia de unde ordinar de întrecere, de iniiie- in construcţia de locuinţe, o largi
ru. La Colorado, lei feminin : România — Ce începe şi unde se termină, să pti- tate. Brigada care ciştiga acel reţea de asistentă sanitară şi co
iţele — de Doru hoslovacia ; 17,30 Emisiune în nă umărul la zidirea celui dinţii triunghi de pinză purpurie, de mercială, un spital modern cu 850
'ră pe ţară ; 21,55 limba germană ; 19,10 Tragerea mare combinat siderurgic din ţară. fruntaşă după o săptămînă de lu de locuri, un mare şi modern ho
licul ecran ; 22,15 loto; 19,20 1001 de seri. Po IN AN 17.Iz Trecuseră abia 5 ani de la Elibe cru, ii păstra ca pe ceva sfînt, la tel — „Rusca" —, o bogată bază
zi din 30 de ani. veşti din călimară ţ 19,30 Te rare şi ţara îşi ridica mindră şi care rivneam cu toţii. De aceea sportivă şi culturală, creşe, grădi
lejurnal, Cronica marii Între J U B I L I A R îndrăzneaţă fruntea spre lumină. nu prea stătea mult timp in po niţe, şcoli, cantine şi cămine pen
iu, 7 r. ,ust ceri a anului jubiliar ţ 20,00 Pe locul casei în care locuiesc azi sesia unei singure brigăzi. Din tru tineret, mulţi kilometri de as
România anul XXX. Revistă ...Din pridvorul casei sale, ridi am făcut acum un sfert de veac hărnicie şi inaltă conştiinţă pa falt şi mii de metri patraţi de
tlă : 10,00 Virste- social-politică TV j 20,35 Luna cată la cifiva metri de secţia 1 muncă voluntară In ritmul tine triotică a crescut Hunedoara noas flori şi verdeaţă, pe alei, între
10,55 Publicitate J culturii muzicale româneşti t Jurnale a combinatului, Gheor- resc al „Hei-rup"-ului. tră mindră de azi. blocuri, în parcurile oraşului.
arii, legile noas- 20,55 Film artistic t Camera ghe Roman priveşte zilnic fu Amintirile Eroului Muncii So Înainte de 1944, Hunedoara ti Ar putea vorbi, in puţine cu
Soarc, mare şi... obscură ; 22,15 24 de ore. O mul ce se lnalfă din coşurile cialiste Ştefan Tripşa sint şi ale vea statut de tîrg înapoiat, cu ci- vinte, dar foarte convingător, aşa
■ Biblioteca pen zi din 30 de ani. furnalelor, unde a lucrat — în- mecanicului de locomotivă Con ieva şcoli primare, un gimnaziu cum ii este firea, tovarăşul Pe
are) : 16,00—17,00 cepind de la şef de schimb şi stantin Şerban : şi o şcoală de ucenici, plin de cir- tre Lungu, secretarul comitetului
acanjă. Film se- SIMBATA, 10 august pină la şef de secţie — 34 de ani — După o scurtă perioadă de ciumi, dar fără un spital sau un de partid pe C.S. Hunedoara.
■ de pe Constan- şi jumătate şi nu de puţine ori pionierat pe şantierul tineretului hotel, un orăşel fără vlagă, in ca — 1974 : 220 de ani de atestare
ex ; 17,35 Jurnal 9.00 O viaţă pentru o idee : II cuprinde nostalgia muncii ; u- de la Bumbeşti-Livezeni şi cîte o re nu se intîmpla niciodată nim.tc. documentară a siderurgiei şi 90
,55 Luna culturii Nicolas Copernic ţ 9,30 Teatru neori dă cîte o raită să vadă ce escală la „Viscoza" şi Ia mina Lu- Doar uzina de fier, care fumega de ani de la punerea in funcţiune
ineşti ; 18,15 Tra- scurt. „O barcă In pădure" de mai fac „băieţii", cum mai lucrea peni, acum 24 de ani am venit la cu 5 furnale rudimentare, dind o a primului furnal la Hunedoara ;
:pres ; 18,25 Film N. Haitov ; 10,15 Muzică popu ză, ce mai e nou prin secţia pri Hunedoara — nume magnet pen producţie extrem de mică de fon peste 19 000 de lucrători in com
i copii : Nă/dră- lară ; 10,30 Telecincmateca (re melor furnale hunedorene. Mărtu tru mulţi tineri in vremea aceea. tă, şi minele din Poiana Ruscăi, binat, din care mai mult de 7 200
(reluare) ; 18,50 luare) ; 17,00 Fotbal: F.C. Ga riseşte cu oarecare tristeţe, dar şi Cind am văzut ce-i aici, eu, tinăr cu condiţii inumane de muncă, membri de partid ; realizarea şi
iră î 19,05 Tribu- laţi — C.F.R. Cluj î 18,45 Tine cu justificată mîndrie : neinstruit, de prin părţile Gorjului, mai atrăgeau mină de lucru fn depăşirea ritmică a sarcinilor de
itarea tovarăşului rii şi muzica lor... la Constan — Eu am trăit tn două Hune m-am speriat. N-a lipsit mult să acest coif sumbru de ţară. Înco plan, oţel pentru întreaga ţară şi
eseu la Plenara ţa ; 19,15 Publicitate ; 19,20 1001 doara. Prima este cea a anilor dau bir cu fugiţii. Dar iaca am lo... trudă şi înapoiere. Dar oame pentru export ; o înaltă conştiin
entral al Parti- de seri : Poveşti din călimară t 1934—1948. Era o Hunedoara tris rămas şi voi rămîne cit voi trăi. nii sperau, credeau intr-o zi de ţă politică şi profesională a oa
>t Român — do- 19.30 Telejurnal. Raportul ţă tă, flămindă, asfixiată de praf şi Unde este acum centrul oraşului uşurare care avea să vină... menilor ce plămădesc metalul căci
cepţională Însem rii la marea întrecere ; 20,00 fum. ha furnale, ca dealtfel pes erau lanuri de porumb, iar unde-i Imagini dispersate, trăite şi po metalul este, în primul rind, for
nă şi practică i Avanpremieră ; 20,05 Teleenci- te tot, erau condiţii extrem de Oraşul muncitoresc erau nişte li vestite, despre ceea ce era Hune ţa Hunedoarei.
seri ; 19,30 Tele- clopedia. Din cuprins t © Pic grele de lucru. Dar ne făceam da vezi de pruni, pe care le cam „vi doara înainte de Eliberare. Ase Ori ar putea vorbi fostul briga
zitam", pentru a ne astimpăra
toria. Eram conştienţi că trebuie
ir XXX ! 20,00 tura şi tainele ei i arta etrus să ne-o facem. A doua Hune foamea şi setea în acelaşi timp. menea imagini şi relatări pot fi dier Toma Brăgău, secretarul co
că (II) • Breviar t vehicule
mitetului de partid al şantierului
culese cu sutele, cu miile, din Hu
cronică veche ; lunare ® Acvarium • Geneză ţ doara eu o numesc pe cea' de la Iar electricianul Toma Brăaău, nedoara de azi. Pentru că vre nr. 1 construcţii-montaj al I.C.S.
nmateca. Un mare 20,45 Film serial : Un august mea celor 30 de ani de viaţă li Hunedoara ca oricare altul din
idsay Anderson. în flăcări ; 21,40 Telejurnal. beră nu este prea îndepărtată. De tre colegii lui brigadieri — loan
Sport ; 22.00 Intilnirea de la
Iacobescu, Vaier Mănescu, Marin
î. O producţie a ora 10... Magazin muzical-dis- la 23 August 1944 şi pină azi, Hu Sonel, Ecaterina Anton, Constan
nedoara a devenit unul dintre ce
nematografice en tractiv. le mai mari şi mai frumoase ora tin Achim, Lucretia Dinu — care
şe ale judeţului ce-i poartă nu au rămas de acum 20 de ani să
^ "î wMk *î - v; * U.fWM mele. construiască in continuare in Hu
Hunedoara a crescut enorm in nedoara.
' aceşti 30 de ani de ţară liberă. Bravul miner loan M. Popa, ca
PROGRAMULUI TELEVIZIUNI! PENTRU ZILELE DE Mulţi stnt cei care i-au vegheat re coboară de peste 20 de ani in
DUMINICA Şl LUNI creşterea, mulţi sînt cei care i-au abatajele Teliucului, ar putea ...
întreţinut pulsul din an in an mai spune, cu vorba lui domoală dar m
A, 11 august Publicitate ; 18,00 Lumea copii accelerat, mulţi sint azi martorii bine cumpănită, aşa cum l-am as ,,
lor ; 19,30 Telejurnal. Săptămî- prefacerilor spectaculoase ce au cultat de atîtea ori : 1ir
erea programului, na politică internă şi interna avut loc aici, la poalele munţilor — Hunedoara trăieşte şi prin , ..-
întru toţi | 8,40 ţională Sn imagini ţ 20,00 Re Poiana Ruscăi, lingă multisecula noi, minerii. .Căci noi dăm o bună r
ii. Ambasadorii porter ’74 ; 20,15 Film artistic rul Castel al Corvineştilor. parte din hrana zilnică combina
i Film serial pen- „Puiul" ; 22,20 Telejurnal. Sport. Ar putea vorbi de înălţarea Hu tului siderurgic. Hunedoara este
iktari" ; 10,00 Via- nedoarei, ca intr-o carte de isto şi a noastră, pentru că şi noi sin- —.....■ ■ . ---
15 Ce ştim şi ce LUNI, 12 august rie, profesoara de istorie Maria tem ai Hunedoarei. Am crescut
re... ; 11,45 Hucu- Cozma, care din copilărie priveşte împreună şi ne mindrim împreu
Prezenţa unei 16,30 Emisiune în limba ma de acolo, de sus, dintre turnurile nă de ceea ce am realizat in cei
terviziune) j 12,30 ghiară ; 19,00 Muzică populară ; crenelate ale Castelului, unde-ţi 30 de ani de cind sintem liberi
■iei : 13,00 Album 19,20 1001 de seri J 19,30 Te desfăşoară activitatea, la minuni §» ţara noastră, de cind soarele
05 Magazin spor- lejurnal. Azi Sn perspectiva le petrecute in vale ; la ştergerea este nuinai al nostru.
nnuri în istorie. viitorului comunism al patri unor cartiere ca Stufit şi Bata- Hunedoara înseamnă deopotrivă
< al culturii anti- ei s 20,00 Avanposturi ale ştiin ga, şi apariţia altora noi, proas siderurgie, minerit şi construcţii,
Cîntare pUtrici. ţei şi tehnicii româneşti ; 20,30 pete, moderne ; la goana neîntre înseamnă nou şi modern. Hune
interjudeţean [ l>in recitalurile Festivalului ruptă a cărăuşilor de metal, pe doara iţi poate înscrie cu justi
■ial pentru tine- naţional Mamaia ’74 ; 20,45 Ro cablurile aeriene de oţel (tot de ficată mindrie pe certificatul său
irii". Scenariul man foileton „Jurnalul dr. Hunedoara), care aduc hrana mult de atestare două cuvinte care au
riţă şi Radu Du- Finlay" ( 21,35 Revista literar- aşteptată de furnale ; la măreţia înălţat-o de la stadiul de tirg îna
l Andrei Blaier, artistică TV. Şezătoare litera lacului de acumulare de la Ctn- poiat la acela de oraş modern, pu
ternic, înfloritor. Aceste două cu
Expediţie în peri- ră cu public organizată la Bo ciş şi la superba pădure Chizid ;
rea din grădină. Hunedoara. Vedere din noul cartier de pe dealul Chizldulul. la tot ce are nov fi frumos marea vinte sînt : conştiinţă şi metal.
ifs pentru inter- toşani ) 22,15 24 de ore. O zi Foto : V1RGIL ONOIU vatră de metal de pe Cerna. DUMITRU GHEONEA
ă populară j 18,55 din 30 de ani.
Presupunerile noastre i-au do contraatace în spate, sprijinită de
vedit pe deplin Întemeiate. In Momente dm luptele de ia poarta de apus a ţării mitraliera elevului sergent Ciocan.
noaptea de li spre ÎS septembrie, Strlglnd din toate puterile : ura,
Omul de dincolo ; 9-11 Misiu posturile noastre de supraveghe ura !, am ieşit din adăposturile
nea secretă a maiorului Cook j re şl patrulele de recunoaştere individuale şi, alături de sublo
12 Perla coroanei ; ANINOA- nc-au informat că Inamicul se cotenentul Thoma, ne-am aruncat
SA : „Muncitoresc" — 6-7 Cu întăreşte cu noi rezerve de oa asupra duşmanului trăgfnd din
tezanţa ; 8-9 Drumurile bărba meni şl materiale de luptă şl Dăruirea a fost mai mers şi aruneînd grenade în di
ţilor ( 10-11 Un om Sn sălbăti îşi regrupează forţele Sn vederea recţia unde acesta se repliase în-
ma „Patria" — cie ţ PETRILA : „Muncitoresc" unui atac decisiv. spăimîntat de manevra noastră
:e i se cuvine | — 7-9 Perechile [ 11-12 Capca Dar şi noi ne pregăteam să-l fulgerătoare şi de uralele de ca
re răsuna cîmpla. Contraatacul
oline j 12 Van- na ( VULCAN : „Muncitoresc" fntîmplnăm cum se cuvine. In ca o(Sil) nostru s-a soldat cu 9 duşmani
cursul nopţii ne-am refăcut şi
— 6-7 Arbuştii | — 6 Al 7-lea cartuş j 7-8 Ana consolidat adăposturile, am primit morţi şi cu 21 prizonieri, din ca
noapte j 12 Ma- tomia dragostei ţ 9-11 Rio Lo- In sprijin o baterie sovietică de re cei mai mulţi erau răniţi.
imeria : „Mure- bo ; 12 Fata bătrînă ţ Ulîl- tunuri antitanc şi, ceea ce era După ce am predat prizonierii
ca junglei ţ 9-11 CANI : „7 Noiembrie" — 7-8 mal Important, ne-am refăcut şi a poziţiilor noastre, Incît mi se darnlce. Podul şl şoseaua erau ne-am întors la poziţia noastră.
: ale oraşului ţ Oameni de pe Flamingo ( 9-10 sporit proviziile de muniţie, care părea că se năruie cerul peste o zonă de foc permanent şl ne In drum am găsit cîţiva răniţi
HUNEDOARA: erau pe sfîrşite. In aproviziona noi. cruţător, do care nu s-a putut a- de-ai noştri, pe care l-am trans
Protejate şi încurajate de acest
— 6-11 Vanda- Omul din Înalta societate ţ rea cu muniţie, atlt pentru in năprasnic bombardament, trupele propia. întreaga noastră linie, portat pe braţe la postul de prlm-
ajulor.
fanterie cît şl pentru artilerie, un
11-12 Generalul doarme In pi
sprijinită pe şanţul anticar, con
„Constructorul" cioare ; ORAŞTIE : „Patria" ajutor important am primit <lln de asalt ale Inamicului s-au a- stituia un zid Inexpugnabil de ca Cînd am ajuns la poziţie se a-
pedeapsă ţ 7-8 .partea muncitorilor ceferişti, ca propiat de linia noastră de apă re se izbeau neputincioase încer propia seara. Duşmanul, care,
buşire ; 9-11 Un — 6-7 Bărbaţi fără ocupaţie i re — făcînd eforturi deosebite şl rare. cările disperate ale duşmanului. nefructiflcînd succesele de mo
8- 11 De bună voie şi nesilit
12 Torino ne- de nimeni | 12 Le Mans ţ „Fla Infruntînd pericolul bombarda In momentul cînd Inamicul a Dincolo de ea zăceau tancurile ment a dat posibilitate rezerve
— 7-9 Adam şi căra" — 6-7 Drumul spre satul mentelor Inamice din spatele fron lansat atacul asupra poziţiilor distruse ca nişte monştri siniştri, lor noastre să contraatace şi să
tului — ne-au adus în cursul
! 11-12 Fata din natal ţ 8-11 Adio arme, seriile nopţii garnitura cu muniţii de la noastre, compania a Vl-a puşcaşi şi cîmpul întreg era semănat ou restabilească frontul, se retrăse
\N : „11 iunie" I-II | 12 Semurg, pasărea feri Deva şl Săvîrşin, apoi, împreună se afla în linia întîi, pe malul morţi şi răniţi ce se chinuiau, se, lăsînd în faţa noastră doar
ţipau de durere şi cereau necon
formaţii răzleţe de supraveghere.
Prinţul negru j cirii ţ GEOAGIU-BAI : 6 Mult cn localnicii, le-am transportat stîng al şanţului anticar. Pluto tenit apă şi ajutor. Avea forţele sleite. Aruncase în
itanbul i 10-11 zgomot pentru nimic s 7-8 Val- cu braţele spre poziţiile noastre. nul I, comandat de sublocotenen Superioritatea numerică copleşi luptă tot ce avusese mai bun. dar
tul Clsmaru, se afla în dreapta
genda Iul Rus- ter apără Sarajevo, seriile I-II ţ Deşi s-au scurs de atunci 30 de podului, Iar plutonul meu (al II- toare a duşmanului, de 10 con fusese respins cu pierderi imen
ani şi mii de nopţi, pe aceea
; „Minerul" — 9- 11 Cowboy ţ 12 Cîntecul Nor n-am udtat-o. Cu toate pregătirile lea), comandat de sublocotenen tra 1 după aprecierea generalului se.
In scara zilei de 15 septembrie
idiţi ) 9-11 Acea vegiei, seriile I-II ( HAŢEG s febrile ce Ie făceam, auzul şi tul Thoma, se afla în stînga po Alexandru Petrescu, l-a îngăduit 1944, comandantul batalionului II
tă | GHELAR : „Popular" — 6 Eva şi Adam ( privirile ne erau necontenit aţin dului, spre Mureş. să facă în cele din urmă o bre raporta comandantului Detaşamen
-9 Lumea ani- 7-8 Coloana de la miezul nop tite In întunericul din faţă, de Mal întîi au apărut carele do şă In linia noastră, în flancul tului Păuliş : „In sectorul com
Simon Templar unde ne pîndea moartea în fie luptă de diferite tipuri şi di drept al plutonului I, unde s-au paniei a Vl-a este linişte... Pe
desfăşurat patru contraatacuri, în
STROŞANI : „7 ţii | 9-11 Aurul negru din care moment. mensiuni, vărsînd foc năprasnic focul cărora au căzut mulţi elevi poziţie 367 morţi, ofiţeri şi sol
Oklahoma j 12 O anchetă difi
şi încercînd să forţeze linia noas
înainte ca zorii zilei de 15 sep
■ 6-7 Cea mai cilă ( BRAD : „Steaua roşie" tembrie să se fi ivit, văzduhul a tră de apărare. La scurtă vre de-ai noştri alături de sublocote daţi inamici. Intre baionetele e-
din viaţa mea I început să clocotească de bombar me, în spatele lor au apărut a- nentul Cismaru şi căpitanul Ion levilor au fost expediaţi la pun
1 extraordinar | — 6 Vara tlrzie i 7-8 Elibera damentul pe care artileria Ina tacatorii infanterişti. Parcă-i văd Fătu, după încleştări crîncene ctul de comandă 242 prizonieri
17
Au
fost
distruse
fascişti.
it ia locul po- rea, seriile IV-V ţ 9-11 Cat mică l-a declanşat asupra poziţi alergînd în salturi prin porum- corp la corp. tancuri..."
ca" — 6-7 Sa- Ballou j 12 Trenul spre staţia ilor noastre. Tunuri, branduri, a- bişte, adăpostindu-se după tancuri, Un grup de aproximativ 30 de Ca fiecare om. în cei 50 de ani
1 Cei 6 urşi şl runcătoare de mine. guri de foc căzînd, ridieîndu-se, ţipînd, zbă- oameni din elementele de şoc ale de viaţă am trăit si zile mai bu
I 12 Bărbaţi cerul ! GURABARZA : „Mine de diferite tipuri şi calibre tri tîndu-se şi încercînd cu orico duşmanului s-a strecurat în în ne şi zile mai rele, dar dintre
preţ să ajungă la poziţia noastră,
ploaie
LUPENI : „Cul- rul" — 7-8 Clasa muncitoare miteau o răscolind de şi proiectile, în timpul acesta noi trăgeam, tră vălmăşeala luptelor şi a ajuns toate cea mai grea a fost ziua
tocmai în spatele nostru, al plu
pîrjolind
zguduind,
de 15 septembrie 1344, dar —
Tuturii sînt li- merge Sn paradis ţ 11-12 Luna pămîntul dintre şanţul anticar — geam într-una, îneît se înroşiseră tonului II, somîndu-ne să ne pre poate — şi ziua în care dăruirea
istica aventură furioasă | ILIA : „Lumina" — unde se afla prima noastră linie ţevile armelor. Cel mai mulţi duş dăm. Fără să ezite nici un mo în lupta împotriva întunericului
sublocotenentul
Nicolae
mani au rămas seceraţi pe po-
ment,
— şi dealurile din spatele satu
mi-a fost mai densă şi mai to
12 Secretul lui Operaţiunea Atomul marcat ţ lui Păuliş. Focul ucigător, pre rumbiştea din faţa noastră. Thoma, care a sesizat noua pri tală ca orieînd.
Duşmanul a reluat atacul In mal
EA : „Minerul" 7-8 Chemarea străbunilor ) 9-11 cum şi zgomotul infernal a fust multe rînduri, s-a zbătut, a în mejdie, a ordonat plutonului să
menţină focul împotriva duşma
«porlt apoi de avioanele hltlcris-
ostaşilor i 7-8 Capcana i 12 Grăsuna. te ce-au executat numeroase rai cercat, s-a zvîrcolit, dar toato e- nului din faţă. Iar grupa întîi să Prof. DUMITRU SUSAN