Page 6 - Drumul_socialismului_1974_08

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6020 @ MARŢI 6 AUGUST 1974

lin eveniment remarcabil în viaţa ştiinţifică a judeţului Hunedoara:

inaugurarea secţiei de ştiinţele naturii a Muzeului judeţean

Duminică la Deva, în prezenţa carea frumuseţilor şi bogăţiilor versare a Eliberării patriei şl
tovarăşului Ioachim Moga, prim- oferite de natura judeţului nostru. Congresul al Xl-lea al partidului.
secretar al Comitetului judeţean Evenimentul se încadrează în şi­ Cu ocazia deschiderii acestei noi
Hunedoara al P.C.R., a avut loc rul numeroaselor manifestări ce instituţii ştiinţifice hunedorene au
festivitatea de deschidere a secţi­ se desfăşoară în aceste zile dedi­ rostit alocuţiuni tovarăşii David
ei de ştiinţele naturii din cadrul cate întîmpinării celor două eve­ Lazăr, secretar al Comitetului ju­
muzeului judeţean, secţie menită deţean de partid, vicepreşedinte
să răspundă unor cerinţe privind nimente majore din viaţa poporu­ al Comitetului executiv al Consi­
păstrarea, cercetarea şi valorifi­ lui nostru ; cea de a XXX-a ani- liului popular judeţean şi Maria
Iacob, din partea Consiliului Cul­
turii şi Educaţiei Socialiste.
Ssmpozjon: In continuare, cei prezenţi au
vizitat muzeul. O deosebită im­
presie asupra asistenţei au pro­
dus dioramele — inedită transpu­
„Conservarea naturii pe baze ecologice" nere a privitorului în mijlocul
naturii pline de farmec şi poezie
al judeţului nostru —■ arboretumul
Duminică dimineaţa, în sala de lul Cetăţii Deva şi au asistat la din Simeria, Pădurea Bejan şi
festivităţi a Consiliului popular o gală de filme documentare. parcul naţional Retezat.
judeţean au început lucrările ce­ Ieri, s-au desfăşurat aplicaţii în Iată dar, că pe lingă celelalte
lei de a doua sesiuni de comuni­ zona viitorului parc natural Gră­ cunoscute muzee — mineritului
cări ştiinţifice cu tema „Conser­ diştea de Munte — Cioclovina. din Petroşani, arheologic din De­
varea naturii pe baze ecologice". Programul de azi al simpozionului va, aurului din Brad, etnografic
La lucrările acestui prestigios sim­ prevede aplicaţii în rezervaţiile din Orăştie, arheologic din Sarmi­
pădurea Bejan, parcul dendrologic
pozion ştiinţific iau parte acade­ Simeria, pădurea Chizid, lacul zegetusa, de la Castelul Corvineş­
micieni, cercetători din ţară şi Cinciş, pădurea Slivuţ, precum şi tilor din Hunedoara — harta mu­
judeţul Hunedoara, cadre didacti­ vizitarea Castelului Corvineştilor zeistică hunedoreană s-a îmbogă­
ce din învăţămînlul secundar şi din Hunedoara şi a amfiteatrului ţit cu un nou lăcaş de cultură. Aspect de la inaugurarea secţiei de ştiinţele naturii a Muzeului ju deţear
superior. roman de la Sarmizegetusa.
Au fost prezentate comunicări­ Desfăşurat sub auspiciile Acade­
le : „Resurselş naturale şi ocroti­ miei Republicii Socialiste Româ­
rea naturii în România" (Acad. nia, Comisiei pentru ocrotirea mo­ Tn preajma noului an de învăţămînt
Şt. Peterfi, Al. Filipaşcu) ; „Situa­ numentelor naturii, Consiliului ju­
ţia rezervaţiilor şi monumentelor deţean de ocrotirea naturii şi Co­
naturii din judeţul Hunedoara" (D. mitetului judeţean de cultură şi
Lazăr, N. Boşcaiu, A. Nuţu, E. educaţie socialistă, simpozionul îşi Cum se construiesc...
Maiorescu) ţ „Parcul naţional Re­ va continua lucrările pînă la
tezat în actualitate şi perspectivă" sfîrşitul acestei săptămlni.
(Val. Puşcariu) şi „Aspecte ale Comunicările prezentate în ca­
impactului om-natură în judeţul drul acestei importante manifes­ construcţiile şcolare ?
Hunedoara" (A. Nuţu). Bupă-a- tări ştiinţifice sînt publicate în
miază, participanţii au întreprins volumul „Sargetia" nr. X, seria
aplicaţii în rezervaţia de pe dea­ „Ştiinţele naturii".
Anul şcolar 1974—1975 va debu­ ta, făcînd „naveta" sus-jos şi în- calităţi — două şantiere. Echipe
ta, în numeroase localităţi din ju­ conjurînd, de fiecare dată, localul din cîte 10 copii, cadre didactice
deţ, în localuri noi. Baza dldacti- şcolii) i-a rechemat la lucru, nu ajută la transportul materialului, la
co-materială şi spaţiul de şcolari­ s-au sinchisit, decît atunci cînd au nivelarea terenului. Se lucrează în
carnet cultural zare se vor împlini, din această aflat că sînt aşteptaţi de cineva 1 ritm ca şi cînd anul şcolar 1975—
toamnă, cu încă 66 săli de clasă (40 La şcoala cu 8 clase din Crişcior 1976 ar începe în această toamnă!
Deva. In Holul cinematografu­ te, după expunerile susţinute construite din fondurile de inves­ mai sînt multe de făcut, deşi se Felicitări !
lui „Patria" s-a deschis expozi­ de către Emil Brînda, primarul tiţii, 22 din sprijin fond central, află în stadiu de finisare. Zugră­ In cartierul Aeroport din Petro­
ţia judeţeană de fotografii ar­ comunei, şi ing. Titus I-Iaida credite rambursabile şi contribuţia virea, montarea sobelor, parcheta- şani se află în construcţie o nouă
tistice. Participă cu lucrări fo- (membru In primul comitet de locuitorilor), 2 grădiniţe cu 480 de rea, mozaicarea coridoarelor şi şcoală de 16 săli de clasă, labora­
toamatori din întreg judeţul cămin) a urmat un amplu spec­ locuri, un internat cu 216 locuri, cîte şi mai cîte. Grupul social e toare, ateliere, sală de festivităţi
Hunedoara. Expoziţia este de­ tacol artistic oferit publicului 6 ateliere-şcoală şi laboratoare. ridicat doar în roşu, planşeul n-a ş.a. La ora vizitei noastre întîl-
dicată celei de a XXX-a ani­ de artiştii amatori din comună. „S-a mai alocat — după cum ne fost încă turnat. (Cum va func­ nim aici peste 40 de oameni —
informează tovarăşul Vasile Blen-
versări a Eliberării patriei. dea, inspector general adjunct la ţiona acest grup social ? In pro­ zidari, mozaicari, izolatori, zugravi
Tot la Deva, de cîteva zile "k iect nu sînt prevăzute... uşi ?). E- — care se străduiesc ca pînă la
s-a deschis Clubul tineretului, O brigadă ştiinţifică din De­ Inspectoratul şcolar judeţean — chipa de zidari a E.G.C.L. Brad, 30 august a,c. să termine toate lu­
amenajat într-un local din stra­ va s-a deplasat duminică la suma de 1 464 000 lei pentru repa­ care lucrează aici, era, totuşi, op­ crările. De la maistrul Constantin
da Horea. punctul forestier Valea Fieru­ raţii capitale. Au fost luate din timistă. Vedea încheierea lucrărilor Mihăiescu aflăm că muncitorii de­
Şoimuş. La căminul cultural lui, răspunzind la numeroasele timp măsuri care au vizat, în prin­ la 15 august. „Să vezi şi să nu pun eforturi ca obiectivul să fie
a avut loc duminică cea de a întrebări puse de către munci­ cipal, respectarea termenelor de crezi !“ terminat pînă la 15 august. „Un
doua fază a concursului jude­ torii forestieri. Dintre temele punere în funcţiune a noilor obi­ La consiliul popular din localita­ tronson este gata, la celălalt se lu­
ective. Analizele periodice privind
ţean de poezie patriotică şi re­ abordate consemnăm cele privi­ te, preşedintele comitetului execu­ crează intens, remareîndu-se echi­
voluţionară „30 de roşii tran­ toare la proiectul de directive stadiul lucrărilor ne-au dat posi­ tiv, locţiitorul secretarului comite­ pele conduse de Ion Militaru şi
bilitatea să intervenim pentru im­
dafiri". Au participat reprezen­ ale Congresului al Xl-lea al pulsionarea lor. Dintre obiective­ tului de partid, vicepreşedintele si Dumitru Roşu".
tanţii căminelor culturale din Partidului Comunist Român cu le prevăzute, două au fost termi­ secretarul comitetului executiv se în imediata apropiere, se ridi­
Păuliş (montajul „30 de trepte privire la planul cincinal 1970— sfătuiesc. Prin ei, cu ajutorul ce­ că o creşă şi o grădiniţă. Situa­
ţia de pe şantier nu lasă să se în­
— 30 de steaguri" şi recitatoa- 1980 şi liniile directoare ale dez­ nate, 13 se află în stadiu de fini­ tăţenilor, s-a făcut organizarea de trevadă data înscrisă pe un panoul
saj, 4 la acoperiş, 3 la zidărie. Se
rea Ana Mirică), Hărău (mon­ voltării economico-sociale a lucrează şi la 48 de săli de clasă, şantier a şcolii, s-a săpat fundaţia,
tajul „Ţara mea de glorii, ţara României pentru perioada 1981— din cele 52 care au termen de s-a amenajat drumul de acces, s-a 30 septembrie. Şeful de echipă Ni­
colae Duică ne spune că lipsesc u-
mea de dor"), Boholt (montajul 19901 despre prestigiul ştiinţei predare în anii 1975—1976“. Dar, transportat cărămida la etaj. S-a
dat, deci, constructorului o serioa­
„Românie, ţara mea de glorii" româneşti în lume 1 despre or­ cum de construcţiile şcolare pre­ să mînă de ajutor. Şi se va mai da. neori materiale pentru lucrările
interioare (căptuşeli de uşi, de pil­
şi recitatoarea Viorica Lugojan), ganizarea muncii şi producţiei j văzute pentru 1975—1976 ne vom o- Dar şi răspunderea constructorului dă) şi am mai aflat că numai de
Brănişca (recitatoarea Aida probleme medicale ş.a. Din bri­ cupa şi mai tirziu, să vedem cit puţin timp au fost dirijaţi spre a-
Ropceanu), Certej (montajul gada ştiinţifică au făcut parte de susţinut e ritmul lucrărilor la — alias E.G.C.L. Brad — trebuie să cest obiectiv un număr mai mare
„Românie, ţara mea de glorii") ing. Nicolae Adămoni, profesorii unităţile în construcţie care tre­ fie răspundere ! de muncitori. Cauze pentru rămî-
La Blăjeni, alte două săli de
şi Veţel (recitatoarele Voichiţa Vasile Găinaru şi Viorel Ari- buie să-şi deschidă porţile la 15 clasă s-au aliniat — în roşu — nerea în urmă se pot invoca multe,
Turcu şi Llliana Bucur). mescu, Nicolae Şerban, secre­ septembrie. şcolii pregătite pînă la ultimul a- unele întemeiate, altele nu. Nu ne
Gurasada. In cadrul manifes­ tarul Comisiei judeţene de Cru­ Noua şcoală cu 8 săli de clasă
mănunt pentru deschiderea noului
tărilor prilejuite de aniversarea ce roşie, tehnicianul sanitar din Crişcior se află — în rapoarte an de învăţămînt. „A mai rămas de propunem să le punem în balanţă,
nici pe unele, nici pe altele. Prin­
a 40 de ani de la înfiinţarea Gheor’ghe Ioica şi studentul “Ioan — în stadiu de finisaj. Aşa se pe­ parchetat o sală şi de zugrăvit ho­ cipalul este ca obiectivul planificat
căminului cultural din localita­ Arimescu. trec lucrurile şl în realitate. Nu­ lurile. Pînă marţi (azi — n.n.) sîn- să fie terminat şi predat la timp
mai că, la data raidului nostru, tem gata să trecem la aranjarea copiilor oamenilor muncii din car­
ritmul „finisajului" nu prea avea... mobilierului" — ne încredinţează tier.
ritm. Probabil am „căzut" la o oră tovarăşul Ioan Mic, vicepreşedinte Fără îndoială, după actuala for­
nepotrivită i în jur de 11,00. Prea al comitetului executiv al consi­ fotă de pe şantier, pentru efortu­
era linişte... Şi, parcă, prea mare liului popular comunal. Hărnicia rile pe care le depun, de dimineaţa
Cinci ani de la Congresul al X-!ea ai P.C.R. era construcţia şcolii pentru un constantă a blăjenilor ne dă a- pînă seara, constructorii merită fe­
singur om pe schelele el. In inte­ ceastă certitudine. licitări. Atenţie însă la calitate ! Se
rior, la etajul I, un constructor flu­ O construcţie se înalţă alături de ştie că lucrul în asalt se soldează
(Urmare din pag. I) gie electrică, peste 210 000 tone iera (poate a pagubă) transportînd, corpul nou al Şcolii generale nr. deseori cu execuţii necorespunză­
fontă, aproape 300 000 tone de cu găleata, materialul pentru mo­ 1 din Brad i un atelier şcoală şi toare care, nu după mult timp, tre­
iar ritmul mediu anual de creş-' oţel, 21 000 mc cherestea, 175 000 zaicul la care lucra cu tragere de laborator. Stadiul în care se află buie refăcute. Tocmai de aceea se
tere a fondului de consum se mc prefabricate etc. Producti­ inimă un muncitor. In rest, liniş­ lucrarea nu promite. Promite insă impune ca diriginţii din partea be­
ridica abia la 4,5 la sută. In vitatea suplimentară realizată te. Doar dincolo de zidurile noii echipa de zidari condusă de Ioan neficiarului să fie în permanenţă
cincinalul 1966-1970, cînd s-a este cu circa 14 000 lei pe lu­ şcoli se „mişca" ceva... la umbra Miheţ (tot a E.G.C.L. Brad). Şi pe şantier, să supravegheze lucră­
alocat 29-30 la sută din venitul crător. Volumul total al inves­ unui pom i 6 constructori. Cît a oamenii lucrează — „Noi nu ne rile şi să ia măsuri pe loc atunci
naţional pentru dezvoltare, s-a tiţiilor pe cincinal se ridică la fost pauza la iarbă verde ? Nu jucăm cu vorbele, veţi vedea". cînd se constată abateri de la ca­
asigurat realizarea unor capaci­ 12,8 miliarde lei, din care s-au ştim. Cert este că atunci cînd omul Două fapte meritorii i La Lunco- litate.
tăţi moderne, au fost puse de realizat pîhă acum circa 9 mi­ de pe schele (care se aproviziona iu de Sus noua construcţie a şco­
fapt bazele dezvoltării noi a liarde. S-au pus în funcţiune cu materialul pentru tencuiala ex­ lii are termen de predare în 1975, Raid realizat de
industriei româneşti, iar ritmul 70 obiective şi capacităţi de pro­ terioară a clădirii tot cu gălea­ la Ribiţa — în 1976. In ambele lo­ LUCIA LICIU şi C. DR02D
mediu anual de creştere a 'fon­ ducţie în industrie, agricultură,
dului de consum a fost de circa transporturi, comerţ etc. Pro­
7 la sută. ducţia industrială a judeţului tă întîlnire cu veteranul de răz­
O astfel de orientare, şi mai din anul 1950 se realizează a- boi din sat — Iosif Niţă. Dealtfel,
accentuată, a rămas statornică cum în numai 37 de zile. V a c a n ţ a aici au suscitat un viu interes şi
şi în cincinalul ce-1 străbatem. Acum, cînd partidul, întregul dezbaterile pe marginea cărţii
Datorită politicii de industria­ nostru popor se pregăteşte asi­ „Participarea României la războiul
lizare şi judeţul Hunedoara a duu pentru cel de al Xl-lea Apropiindu-se tot mai mult de ma şcolii şi din localitate. Şi antifascist".
cunoscut o dezvoltare economi­ Congres al P.C.R., retrospectiva sărbătoarea jubiliară din această pionierii de la Şcoala generală In taberele din peisajul montan
că şi socială susţinută. In cin­ realizărilor, ca şi perspectiva lună, „recreaţia mare" a şcolari­ din Păuliş s-au alăturat acţiuni­
cinalul 1971-1975, judeţul nostru deschisă de documentele pregă­ lor cîştigă în frumuseţe prin ma­ lor de muncă patriotică, organi­ sau în cele de pe litoral, larma
şcolarilor adusă de entuziasmul şi
realizează o producţie industria­ titoare mobilizează oamenii nifestările pe care purtătorii cra­ zate pentru a cinsti cu noi fapte bucuria lor, e prezentă şi acum,
lă în valoare de 92 miliarde lei. muncii hunedoreni în depune­ vatelor roşii cu tricolor le orga­ sărbătoarea celor trei decenii de ca şi în prima zi de vacanţă. Din­
In perioada trecută din cinci­ rea unor eforturi susţinute pen­ nizează sub egida istoricului e- viaţă nouă... Entuziasmul şi hăr­ tre miile'de şcolari hunedoreni,
nal industria hunedoreană a tru înfăptuirea neabătută a po­ veniment. Acţiunile de muncă pa­ nicia lor s-au materializat la în­ care au bucuria de a petrece o
realizat o producţie suplimen­ liticii partidului, orientată ferm triotică se întîlnesc cu tele de a- treţinerea parcelelor de varză şi parte din vacanţa verii în tabere,
tară de 980 milioane lei, expri­ spre prosperitatea multilaterală grement, toate desfăşurîndu-se în cartofi de pe lotul şcolar. După 120 se găsesc în splendidul peisaj
mată în 550 milioane kWh ener­ a întregii naţiuni. bucuria copilăriei de azi. orele de muncă,, purtătorii crava­ al Sucevei. „înarmaţi cu corturi,
110 elevi de la Şcoala generală telor roşii cu tricolor de la a-
din Peştişu Mic au lucrat, cot la ceastă şcoală se întîlnesc în ca­ 50 de copii au plecat, săptămîna
cot cu cooperatorii, la întreţine­ drul montajului muzical-Iiterar trecută, la Năvodari, iar 111 la
rea culturilor şi, tot aici, zilnic, „Acum — la marea sărbătoare" şi Tismana. Peste 2 zile, alţi 75 de
în grupuri de cîte 10-12 muncesc al recitalului de poezie patriotică elevi hunedoreni vor putea cînta,
la faţa locului, „La Tismana în-
Acţiuni cu cartea la întreţinerea lotului şcolar. Co­ pe care le pregătesc pentru jubi­ tr-o grădină".
legii lor de la Şcoala generală din
Teliuc, în număr de 100, după ce leul de la 23 August. De pe un itinerar montan, ne­
Biblioteca orăşenească din O- ca locuinţei", „Adevăruri şi... a- Manifestările cultural-educative, lipsit de peripeţii, micii cuteză­
răştie — bibliotecară Maria Dan devăruri", „Sfinţi, mit, legendă". au dat un sprijin de nădejde co­ închinate acestui eveniment, ofe­ tori din echipajul „Pe urmele in­
— are 9 cercuri de lectură. In Pentru tinerele fete s-a organi­ operatorilor în cîmp, s-au angajat, ră beneficiarilor vacanţei mari surecţiei armate" trimit veşti bu­
alături de alţi cetăţeni ai comu­
cadrul acestora, în ultima peri­ zat o seară literară pe margi­ nei, la întreţinerea drumului din momente deosebit de plăcute. Co­ ne. Pionierii — de la Şcoala ge­
oadă au fost organizate prezen­ nea cărţilor i „Scrisoare către apropierea uzinei de preparare. piii de la Şcoala generală din nerală nr. 1, din Deva, — anunţă
tările cărţilor i „Cum ne ereş- tinerele fete", „Profesiune şi sens Timp de 3 zile ei au muncit cîte Ribiţa au intitulat montajul lite­ că în jurnalul de bord al expedi­
In viaţă", „Adolescentele", pre­
rar pe care-1 pregătesc sub îndru­
j tem copiii ?“, „Autoritatea pă- cum şi o seară de poezie cu 6 ore la repararea drumului, du- marea profesorului lor de limba ţiei au înscris primele mărturii
care răspund denumirii date echi-
oă care au mai dăruit. 300 de nre