Page 10 - Drumul_socialismului_1974_09
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 6025 • MARfl 10 SEPTEMBRIE 1974
Adeziune deplină, aprobare
ale Congresului al Xl-lea al P. C. R.
viitorul luminos
■ .
y
Plenara activului Comitetului judeţean cfe partid
(Urmare din pag. 1) rit la sarcinile ce revin organelor lejul vizitei făcute în bazin, au ca date de tovarăşii Cornel Stoica, vieţii economice şi sociale ale ju
şi organizaţiilor de partid privind principal obiectiv dublarea extrac ■inspector general al Inspectoratu deţului".
guri, minerii, siderurgiştii, con ridicarea rolului lor conducător, ţiei de cărbune In următorii zece lui şcolar judeţean, Ionel Lazăr, Exprimând sentimentele înălţă
structorii, energeticienii desluşesc intensificarea activităţii ideologi ani, cea mai accentuată creştere prim-secretar al Comitetului ju toare pe care le trăiesc comuniş
contribuţia esenţială, determinan ce şi a muncii politico-educative urmînd să o cunoască producţia deţean al U.T.C., şi de către alţi tii, oamenii-muncii hunedoreni, în
tă, pe care tovarăşul Nicolae de masă, întîmpinarea cu rezulta de huilă cocsificabilă. Sarcinile de vorbitori. aceste zile, cînd întreaga activi
Ceauşescu a avut-o în elaborarea te de înalt prestigiu a Congresu viitor ale industriei cărbunelui so Rezoluţia adoptată de plenara tate este îndreptată spre consoli
Programului partidului — Carta lui al Xl-lea al partidului. licită intensificarea activităţii de activului Comitetului judeţean de darea şi dezvoltarea realizărilor
fundamentală ideologică, teoretică Pentru Comuniştii hunedoreni, cercetare, proiectare şi construcţie partid — ca document care afir obţinute în cinstea celei de-a
şi practică a comuniştilor ro pentru toţi oamenii muncii din de noi utilaje miniere, scurtarea mă înalta adeziune faţă de do XXX-a aniversări a Eliberării pa
mâni —, cit şi a proiectului de judeţul nostru, la fel ca pentru acestui ciclu, imprimarea unui ca cumentele , Congresului al Xl-lea triei şi pentru întîmpinarea Con
1
Directive, înaltele însuşiri ce îi întregul popor, Programul partidu racter mai pronunţat aplicativ cer al P.C.R. şi ca program de lucru gresului parţidului cu rezultate de
sînt proprii conducătorului iubit lui reprezintă farul călăuzitor în cetării ştiinţifice. In ce priveşte — subliniază i prestigiu, plenara activului Comi
al partidului şi statului nostru In activitatea ce o desfăşoară pentru producţia de energie electrică, ju „Organizaţia judeţeană de partid, tetului judeţean de partid a adre
Întreaga activitate laborioasă pe înfăptuirea sarcinilor trasate de deţul nostru va asigura, la finele oamenii muncii hunedoreni desci sat o telegramă Comitetului Cen
care o desfăşoară i clarviziunea partid. Ei consideră ca o supremă viitorului cincinal, peste 10 la su frează d'i'n aceste istorice docu tral al Partidului Comunist
politică, realismul şi cutezanţa în îndatorire de a însoţi exprimarea tă din balanţa de energie elec mente viitorul măreţ al judeţului Român, tovarăşului NICOLAE
gîndire, capacitatea de a analiza adeziunii faţă de aceste documen trică a ţării. Hunedoara, şi, totodată, datoria sa CEAUŞESCU, în care se spune :
profund, ştiinţific, fenomenele şi te cu realizarea exemplară a sar Participanţii la dezbateri au cău cră de a participa mai intens cu „Pe deplin conştientă de ma
mutaţiile din societatea noastră şi cinilor de plan şi a angajamente tat să desprindă, din proiectul puterea braţelor şi inteligenţa rile sarcini şi responsabilităţi ce
din lumea contemporană, patriotis lor pe 1974, cu noi contribuţii la Programului şi proiectul Directi minţilor la pregătirea de pe a- îi revin în cea mai grandioasă o-
mul fierbinte şi internaţionalismul înfăptuirea cincinalului înainte de velor, sarcini definitorii pentru ac cum — prin îndeplinirea exempla peră constructivă din milenara is
militant, umanismul, spiritul de termen. tivitatea viitoare. Tovarăşii Vi- ră a planului pe 1974 şi a cinci torie a României, organizaţia co
dreptate şi intransigenţa revoluţio Dezbaterile din cadrul plenarei chente Bălan, prim-vicepreşedinte nalului înainte de termen — a u- muniştilor hunedoreni se angajea
al Comitetului executiv al Consi
nară". activului Comitetului judeţean de liului popular judeţean, Petru nei temelii trainice pentru acest ză în faţa Dumneavoastră, mult
viitor strălucit. In anii următori,
stimate tovarăşe secretar general,
Expunerea prezentată în cadrul partid au reliefat unanim această Lungu, secretarul comitetului de pe harta judeţului vor apare noi să acţioneze ferm şi nestrămutat
plenarei s-a referit pe larg la ma hotărîre de a întări adeziunea faţă partid al C.S. Hunedoara, Ana obiective industriale miniere, si pentru înfăptuirea prevederilor
rile realizări obţinute pe plan na de programul strategic şi tactic al Herlea, secretara comitetului de derurgice, energetice, constructoa Programului şi Directivelor, pen
ţional şi în judeţ In anii con partidului printr-o preocupare partid al întreprinderii chimice re de maşini, de prelucrare a tru a-şi aduce întreaga contribu
strucţiei socialiste, la minunatele deosebită faţă de ridicarea calita Orăştie, Titus Marinoiu, secreta lemnului şi a industriei uşoare şi ţie la ridicarea patriei pe noi
şr înălţătoarele perspective pe ca tivă a întregii activităţi economi rul Comitetului comunal de partid de bunuri’ de larg consum, se vor culmi de progres şi civilizaţie.
re le prefigurează documentele ce, politice şi sociale. Hărău, Nicolae Mărculeseu, Erou dezvolta cele existente, astfel că Vă încredinţăm, mult iubite to
Congresului al Xl-lea, la principa In cuvîntul lor, tovarăşii Gheor al Muncii Socialiste, de la C.S.
lele sarcini ce revin organizaţiei ghe Vasiu, prim-secretar al Co Hunedoara, Grigore Boeru, maistru pînă în 1980 producţia industrială varăşe Nicolae Ceauşescu, că or-
va creşte de aproape 2 ori în
ganizaţia^judeţeană de partid, oa
judeţene de partid din aceste do mitetului municipal de partid Hu constructor la I.C.S. Hunedoara, comparaţie cu nivelul primului an menii muncii hunedoreni vor în-
cumente-. nedoara, Clement Negruţ, prim- şi alţi vorbitori au subliniat, în al actualului cincinal. Patrimoniul tîmpina marele forum al comu
In condiţiile cînd toate judeţele secretar al Comitetului municipal cadrul cuvîntului lor, însemnăta municipiilor, oraşelor şi comune niştilor români — cel de-al Xl-lea
vor cunoaşte o evoluţie deosebit de partid Petroşani, Ioan Mineu, tea deosebită a tezelor cuprinse în lor se va îmbogăţi cu mii de a- Congres al partidului — cu rea
de dinamică, judeţul Hunedoara — adjunct al ministrului minelor, pe proiectul Programului referitoare partamente, sute de noi săli de lizări de prestigiu în îndeplinirea
care pe parcursul cincinalelor tre trolului şi geologiei, director ge la creşterea rolului conducător al clase, cu noi aşezăminte de cul exemplară a planului şi angaja
cute a avut un rol de seamă in neral al Centralei cărbunelui Pe partidului, ăl fiecăreia din organi tură,. sănătate şi odihnă. mentelor pe acest an, îşi vor în
Industrializarea socialistă — va troşani, Ieronim Rusan, directorul zaţiile sale, precum şi la perfec Plenara pune în faţa organelor zeci eforturile pentru realizarea
obţine, la nivelul anului 1980,. o I.E.C. Deva, au abordat sarcinile ţionarea activităţii organelor loca şi organizaţiilor de partid, sindi cincinalului înainte de termen,
producţie industrială în valoare şi orientările ce revin — în lumi le ale statului. In continuare, catelor, organizaţiilor U.T.C., sar pentru pregătirea temeliilor nece
de peste 28 miliarde lei. Este deo na documentelor Congresului al vorbitorii s-au referit la preocu cina de a asigura studierea aten sare transpunerii în viaţă a înăl
sebit de semnificativ faptul că In Xl-lea — celor trei sectoare de pările concrete şi orientările prac tă a proiectului de Program şi a ţătoarelor ţeluri înscrise în Pro
cincinalul viitor, pe lîngă dezvol bază ale industriei judeţului : si tice de viitor pentru transpunerea gramul partidului şi în Directive,
tarea ramurilor tradiţionale ale derurgia, mineritul şi energetica. în viaţă a prevederilor Programu proiectului de Directive, ca şi dez pentru făurirea unui viitor plin
baterea temeinică a prevederilor
industriei, vor fi construite şi vor In cincinalul următor siderurgia lui şi Directivelor. lor, incit această amplă discuţie de măreţie pe pămîntul României".
intra în funcţiune importante ca hunedoreană este chemată să adu Un loc important în cadrul dez
pacităţi de producţie ale indus că o importantă contribuţie cali baterilor plenarei l-au ocupat sar de primă însemnătate ideologică Lucrările plenarei activului Co
şi politică, teoretică şi practică,
triei constructoare de maşini, ma tativă în producţia de metal a cinile ce revin din documentele acţiune civică de o amploare uni mitetului judeţean' de partid au
ataşamentului
expresia
constituit
terialelor de construcţii, industriei ţării $i, in acest . context, proble organizaţiilor de partid, ale U.T.C., că ce va avea loc în plenarele ferm al comuniştilor, al tuturor
uşoare şi alimentare, ceea ce va ma perfecţionării pregătirii cadre şcolii în educarea tineretului, în comitetelor de partid, adunările oamenilor muncii hunedoreni —
asigura ca la fiecare 1000 de lo lor va trebui să ocupe un loc cen formarea cadrelor chemate să în pentru dări de seamă şi alegeri muncitori, ţărani, intelectuali, ro
cuitori circa 400 să fie încadraţi tral. La rîndul lor, organizaţiile de făptuiască grandioasa operă a e-
ale organizaţiilor de bază, în adu
în industrie,, construcţii, instituţii, partid şi colectivele de muncitori dificării societăţii socialiste mul nările oamenilor muncii, în cadrul mâni, maghiari, germani şi de alte
naţionalităţi — faţă de politica
în unităţile de prestaţii. mineri din Valea Jiului, acţionînd tilateral dezvoltate şi a înain tuturor formelor învăţămîntului de internă şi externă ai partidului şi
în continuarea expunerii sale, în lumina indicaţiilor date de to tării spre comunism. Aces partid, ca şi în presă, să-şi mani statului nostru, a hotărîrii de a
tovarăşul Ioachim Moga s-a refe varăşul Nicolae Ceauşescu cu pri te» probleme au fost abor feste rodnicia în toate sectoarele se dărui înfăptuirii ei neabătute.
Plenare ale activelor comitetelor de partid municipale,
orăşeneşti, comunale, de întreprinderi
OBIECTIVUL CENTRAL — de 52 la sută cit se prevede pe întreaga lui ce-şi onorează cu cinste locul din a- terii mai accentuate a contribuţiei minelor
metalurgie. Creşteri cu totul deosebite va dîncurile de cărbune ale acestei prestigioa noastre la lărgirea bazei de materii prime
RIDICAREA LA COTE cunoaşte productivitatea muncii i de 100 000 se vetre a ţării. Prin fapte au răspuns mi şi resurse energetice necesare dezvoltări»
Iei/om anual la combinat şl de 87 000 lei nerii Văii Jiului la toate chemările parti ţării. In acest context, organizaţiilor de
ÎNALTE DE EFICIENTA în construcţii-investiţri. dului şi tot prin ele ţin să-şi dovedească partid, unităţilor miniere din municipiu le
A ÎNTREGII ACTIVrrÂTI Participanţii la dezbateri, Intre care to adeziunea la documentele programatice pe revin sarcini deosebite pentru transpune
9 varăşii Lazăr Filip, secretar al comitetu care le va adopta cel de-al Xl-lea Con rea în viaţă a preţioaselor indicaţii date
Activul de partid din municipiul Hune lui de partid de la I.M.H., Vasile Gheor-, gres al partidului. In cuvîntul reprezen de secretarul generai al partidului cu pri
doara a dezbătut proiectul Programului ghiu, contabil şef la I.C.S.H., Martin tanţilor celor peste 18 000 de comunişti lejul vizitei de lucru în municipiul nos
partidului şi proiectul Directivelor Con Lutsch, maistru, Cornel Deheleanu, ingi din Valea Jiului la plenara activului Co tru, în septembrie 1972, pe linia pregătirii
gresului al Xl-lea cu maturitatea sobră ner, Tiberiu Frankfurt, economist, de la mitetului municipal de partid Petroşani — şi punerii în exploatare a noilor capaci
care caracterizează pe siderurgiştii, mine C.S.H., Mihai Cervencovici, preşedintele oare a dezbătut proiectul de Program şi tăţi de producţie, a mecanizării muncii în
rii şi constructorii aln acest mare centru consiliului municipal al sindicatelor, şi alţi proiectul de Directive ale Congresului al subteran, creării şi realizării pe plan lo
Industrial al judeţului şi al ţării, cu înţe vorbitori au arătat că ridicarea calitativă Xl-lea şi sarcinile ce revin organelor şi cal a utilajului necesar în acest sens, a
legerea deplină a contribuţiei masive ce a întregii activităţi presupune ca fiecare organizaţiilor de partid din această aşe creşterii eficienţei întregii activităţi în mi
trebuie să o aducă, în continuare, la dez om al muncii să cunoască sarcinile ce îi zare minerească in lumina programatice nerit.
voltarea metalurgiei româneşti. revin, precum şi organizarea unor acţiuni lor documente — adeziunea la aceste ma — In perspectiva deschisă de cele două
Municipiul Hunedoara reprezintă o o- de mare amploare pentru perfecţionarea gistrale programe ale viitorului ţării s-a documente programatice de o deosebită
glindă vie, deosebit de grăitoare, a ceea pregătirii profesionale şi de cultură gene manifestat tot cu fapte. Fiecare vorbitor, valoare, se conturează şi viitorul mineri
ce a însemnat şi înseamnă industrializarea rală a tuturor cadrelor. De asemenea, un. apreciind valoarea inestimabilă a docu tului. In această perspectivă a dezvoltării
socialistă. La nivelul ultimului an al cin obiectiv central care stă în faţa comunişti mentelor, din care se desprinde clarviziu economice, bazinul nostru va cunoaşte
cinalului producţia sa industrială va de lor, a oamenilor muncii din municipiu, nea politică, luciditatea ştiinţifică şi spi creşteri deosebite — continuînd să fie
păşi 11 miliarde de iei, în anii socialis este reducerea cheltuielilor materiale de ritul novator al secretarului general al principalul furnizor de cărbune al ţării.
mului s-au înălţat aici, in localităţile de producţie. Intr-adevăr, reducerea cu nu partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Aşa cum ne-a indicat şi tovarăşul Nicolao
pe Cerna, aproape 20 000 de apartamente, mai un procent a cheltuielilor de produc şi-a argumentat adeziunea prin angaja Ceauşescu cînd ne-a vizitat municipiul,
8 şcoli generale, 4 licee, lăcaşe de cultură,' ţie reprezintă, la nivelul Hunedoarei, o mente care, materializate, vor ridica pe trebuie să punem un accent deosebit pe
unităţi de ocrotirea sănătăţii dintre cele valoare egală cu costul a 1 000 de aparta noi trepte producţia de cărbune a Văii creşterea producţiei de cărbune pentru
mai moderne. mente sau cu retribuţia medie pe un an Jiului. cocs şi semicocs, care în următorii 10 ani
a peste 3 000 de oameni ai muncii. — Şi In viitorul cincinal lucrările geo va spori de peste 3 ori. Ca să ajungem,
Siderurgişti, mineri, constructori, cadre
cu munci de răspundere — practic 'toţi I MfRZA logice vor fi orientate cu precădere spre în 1980, la cele aproape 12 milioane tone
participanţii la dezbateri — s-au oprit în creşterea rezervelor de resurse energeti de cărbune — arăta inginerul Gheorghe
cuvîntul lor cu deosebire la sarcinile de URCUŞ SPRE CEA MAI ce, vor fi continuate, între altele, lucrările Giuclea, director în Centrala cărbunelui
viitor. Sintetizate, sarcinile ce revin în ÎNALTĂ COTA DIN de cercetări pentru descoperirea de noi Petroşani ■—, va trebui să crească şi mai
viitorul cincinal municipiului Hunedoara rezerve de cărbune şi studierea mai amă mult capacitatea de organizare şi mobili
au un pronunţat caracter calitativ, vizea ADÎNCURILE DE nunţită a condiţiilor de exploatare a ză zare a tuturor colectivelor minelor noas
ză o înaltă eficienţă. In următorul cinci cămintelor de huilă din Valea Jiului, e- tre. Că va spori această capacitate de
nal, pe lîngă o sporire substanţială a pro CĂRBUNE forturi deosebite fiind dirijate pentru mobilizare sîntem siguri. O dovedesa
ducţiei cantitative de metal, C.S. Hune Cuvîntul de ordine al minerilor din Va creşterea producţiei huilei pentru cocs. In faptele acestui an, cînd minerii VăM Jiu
doara va trebui să ridice proporţia oţe lea Jiului e fapta. Acea faptă care aici *-a 1980 — arăta tovarăşul Clement Negruţ, lui au extras, In 8 luni, peste sarcinile la
lurilor aliate, de înaltă performanţă cali statornicit să stea chezăşia hărniciei, să prim-secretar al Comitetului municipal de zi, 108 765 tone de cărbune net, îndepli-
tativă, la 65 la sută din producţia sa faţă materializeze munca abnegată a mineru partid Petroşani —, producţia de cărbune nindu-şi şl depăsindu-şl angajamentele a-
net pe ţară va ajunge la 52-54 milioane sumate, cînd productivitatea muncii a cres
tone, din care Valea Jiului va produce cut cu 23 la sută. Am luat de pe acum
11,75 milioane tone. Preocupările noastre
COLEGIUL DE REDACŢIE în viitorul cincinal vor trebui să se axeze măsurile cuvenite pentru îndeplinirea pla
nului pe 1975 şl ne ocupăm de crearea
GHEORGHE PAVEL (redactor şef), TIBERIU ISTRATE (secretar pe identificarea de noi rezerve de cărbune condiţiilor pentru cincinalul viitor.
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA cocsificabil şi energetic, atragerea lor ra-
LUCIA LICIU. IOÂN MiRZA. NICOLAE TIRCOB. »-\î A o t n «infliuliil *•* ..aJa-^a-