Page 13 - Drumul_socialismului_1974_09
P. 13
ffiUMim SOCtAUSMULUl W: ftfc 1025 li HARŢI 10 SEPTEMBRIE 1974 Pag. 3
ananimă a proiectelor de documente
care prefigurează în mod strălucit
al patriei socialiste
(Urmare din pag. a> 2-a) de-ai Xl-lea Congres al partidului, am 12, — vom îndeplini cu cinste noile sarcini bricil la termen. A impus sobrietatea luă
desprins o Idee care a străbătut ca un fir p* car* partidul le pune în faţa noastră. rilor la cuvînt, responsabilitatea cu care
j—> Indicaţiile secretarului general să roşu cuvîntul fiecărui vorbitor, al tuturor Această convingere are la bază realizările constructorii şi-au .asumat răspundeiea
partidului au devenit pentru colectivul în comuniştilor i spiritul de totală adeziune de plnă acum ale harnicului colectiv al pentru înfăptuirea neabătută a politicii
treprinderii de utilaj minier sarcina nu şl aprobare, angajarea plenară la transpu fabricii, hotărîrea sa nestrămutată de -■ partidului în domeniul investiţiilor, pentru
mărul unu. Pot afirma cu certitudinea fap nerea ln viaţă a întregului program al îndeplini actualul cincinal înainte de ter înlăturarea oricăror supradimensionări,
telor — arăta directorul I.U.M.P., lng. partidului. men. Xng. Georgel Răican, directorul Î.A.S. astfel ca obiectivele nou construite să co
ISheorghe Olariu — că uzina se află In — Ce a fost Bradul în urmă cu trei de Haţeg, s-a referit în mod deosebit la mo respundă în condiţii optime proceselor de
pragul dezvoltării sale pe toate planurile cenii ? Un orăşel posomorit, prăfuit, ln dul cum vor acţiona lucrătorii din între producţie, să asigure folosirea la maximum
1
^modernizării şl perfecţionării. Prin dar' care nu se Intîmpla nimic. Ge înseamnă prindere pentru folosirea judicioasă a fon a capacităţilor productive.
gn. folosinţă a noilor capacităţi, uzina astăzi oraşul Brad ? Un oraş modern, com dului funciar, creşterea producţiei agri I. COJOCARU
noastră va realiza, în 1980, o producţie plex, In plină şl dinamică dezvoltare, eu col* vegetale şl animale, utilizarea cu ma
'globală mal mare cu 60-70 la sută. Vor 19 întreprinderi şl peste 13 000 de lucră ximum de eficienţă a fondurilor de inves
 create noi maşini şl utilaje cu caracte tori, un oraş care dă o producţie anuală de tiţii pentru intrarea la timp în exploatare UN RITM SUSŢINUT DE
ristici funcţionale la nivelul tehnicii ac peste 1 miliard lei, un oraş cu oameni a complexelor pentru creşterea vacilor cu
tuale, capabile să dea randamente înalte ta demni, care s-.au angajat să îndeplinească lapte de la Chitid-Băţălar şi Bretea Strei, CREŞTERE A PRODUCŢIEI
abataje şl la alte operaţii grele de 1" elncinalul ln 4 ani şl 5 luni şl care astăzi precum şl a complexului de îngrăşare a IN C.A.P.
în subteran. au un avana de peste 131 000 000 lei ln tineretului de la Hăţăgel cu 2 000 capete.
Dumitru Roşu, loan Rădulescu, Ilie Con- această uriaşă Întrecere. Toate acestea le-a Tovarăşii loan Bojin, economist la fa In centrul dezbaterilor ce au avut loc
istantinescu, Nicolae Novac, Maria Brăniş- înfăptuit partidul comunist — se spunea brica de bere şi malţ, Victor Surdu, pre pe marginea documentelor istorice ce vor
jteanu, Traian .Blaj, Gavrllă David, Slmlon în materialul prezentat plenarei. şedintele consiliului orăşenesc al sindica fi adoptate de Congresul al Xl-lea al par
fPărăianu, Nicolae -Haneş, loan Poporogu» telor, Margareta Dumitru, preşedintele co tidului — proiectul Programului Partidu
fiecare participant activ la plenara Comi — Prezentul îl vedem cu ochii noştri, mitetului orăşenesc pentru cultură şi edu lui Comunist Român şi proiectul de Direc
tetului municipal de partid Petroşani şl-a viitorul nl-1 deschide în faţă partidul prin caţie socialistă, Maria Găvan, secretara tive —, plenara Comitetului comunal de
manifestat, prin cuvîntul său, nu numai Programul său. Noi sîntem cei chemaţi să comitetului orăşenesc U.T.C., loan Gio- partid I-Iărău a situat, cum este şi firesc,
aprobarea şl adeziunea faţă de magistra concretizăm cuvîntul partidului. Nu poate .deanu, secretarul organizaţiei de partid de problemele care privesc dezvoltarea agri
lele documente puse ta dezbatere, ci si exista o mal mare cinste pentru un co jla liceu, Samoilă Dragotă, secretarul comi culturii, sporirea aportului la fondul cen
angajarea matură pentru Îndeplinirea e- munist, pentru fiecare om al muncii, de- tetului de partid de la C.A.P. Silvaş, s-au tralizat al statului în vederea satisfacerii
rcemplară a sarcinilor de onoare ce le vor clt aceea de a se şti întotdeauna un acti oprit asupra prevederilor privind forma în următorii ani a cerinţelor populaţiei la
reveni şl care vor marca, In adîncurile de vist destoinic al partidului, un luptător, rea şi pregătirea cadrelor, creşterea şt e- nivel optim. Manifestîndu-şl deplina ade
cărbune ale Văii Jiului, urcuşuri spre cea la locul său de muncă, pentru îndeplini ducarea tinerei generaţii, ridicarea con ziune faţă de politica internă şi externă
mal înaltă cotă din cîte a cunoscut vreo rea cu cinste a sarcinilor ce-i revin — ştiinţei maselor, subliniind acţiunile pe ca a partidului nostru, participanţii la ph
dată această prestigioasă aşezare. sublinia fon lonescu, directorul cabinetu re le vor întreprinde în acest scop. ră s-au angajat ferm să traducă neahătut
lui orăşenesc de partid.
LUCIA UCIU — Adeziunea noastră, ataşamentul neţăr N. BADiU în viaţă obiectivele stabilite în următorul
cincinal şi în perspectivă, contribuind cu
murit la politica partidului, eu socotesc că întreg potenţialul existent la ridicarea pe
CREŞTEREA ROLULUI le putem cel mal bine exprima făcîndu-ne o nouă treaptă de progres a agriculturii.
datoria ln mod exemplar, comunist, fiind ANGAJARE FERMĂ, Din cuvîntul tovarăşilor Toma Lenghel,
CONDUCĂTOR AL fiecare propagatori al indicaţiilor şi liniei Elisabela Zudor, Viorica Mărcucean, Aron
politice a partidului — arăla Romulus UNANIMĂ Cornea şi al celorlalţi participanţi la dis
PARTIDULUI Neagu, profesor. j cuţii s-au desprins cîteva din direcţiile în
care -se va acţiona pentru a materializa
'Plenara Comitetului municipal de partid — Aprobarea şl angajamentul meu, al Plenara Comitetului comunal de partid sarcinile de sporire, faţă de realizările a-
Deva are principalul merit de a fi subli tovarăşilor de muncă le-aş exprima în câ Vorţa a dezbătut cu toată răspunderea cestui an, de 2-3 ori la unele produse de
proiectul de Program al P.C.R. de făurire
niat cu tărie un adevăr aflat la loc de teva cuvinte i vom fl întotdeauna soldaţi a societăţii socialiste multilateral dezvol către cooperativele agricole din Bîrsă.t,
demni al partidului, vom lupta cu toată
frunte în orientarea dată de documentele capacitatea, dragostea şi buna credinţă tate' şi înaintare a României spre comu Uărău şi Banpotoc, a contribuţiei la fon
Congresului al Xl-lea — anume că în pe dul de stat. Intre altele, s-a subliniat
rioada făuririi societăţii socialiste multila pentru înfăptuirea programului său, care nism. Comuniştii — participanţi la dez cesitatea mobilizării tuturor forţelor la
teral dezvoltate şi a trecerii spre comu este programul nostru I — declara medicul bateri au dat o înaltă apreciere conduce materializarea programului de lucrări de
rii partidului nostru, tovarăşului Nicolae
nism, partidul va continua să constituie Ana Maria Ghileanu. Ceauşescu, pentru contribuţia deosebită a- îmbunătăţiri funciare, respectiv de elimi
forţa pojitică conducătoare a Întregii ac Din cuvîntul celorlalţi comunişti — Vio- dusă la elaborarea Programului P.C.R. şi nare a excesului de umiditate, combaterea
tivităţi economico-sociale. rel Popa, Viorel Lupu, loan Popa, Mihal ■eroziunii solului şi irigaţii. Concomitent
Tovarăşul Gheorghe Matei, secretar al Lăpuşan, Nicolae Zăhuţ — s-a desprins şi-au manifestat deplina lor adeziune faţă cu aceasta, un accent deosebit se va pune
comitetului municipal de partid, a arătat, aceeaşi , idee care a caracterizat dezbate de Program exprimîndu-şi hotărîrea de a pe îmbunătăţirea calitativă a efectivului
pe bună dreptate, că conceptul de rol con rile ln totalitatea lor i organizaţia (orăşe munci cu toată forţa lor pentru înfăptui de animale, pe mecanizarea lucrărilor in
ducător al partidului este un concept în nească de partid, toţi comuniştii, oamenii rea tuturor prevederilor cuprinse în Pro zootehnie şi asigurarea unor muncitori cu
gram.
cărcat cu răspunderea istorică pentru des muncii brădenî vor acţiona ca un singur înaltă calificare, ţinînd seama că activita
tinele naţiunii noastre socialiste, conţine om pentru a fl demni activişti al parti Comuniştii Petru Luncan, Ionel Moisuo. tea în agricultură se va transforma într-o
o mare bogăţie şi varietate de implicaţii dului, pentru a-şl îndeplini exemplar sar Cornel Hamugă, Octavian Medrea, Aurel variantă a muncii industriale.
concrete ce vizează activitatea tuturor or cinile — aceasta fiind ceia mal mare cinste Tîrsa, Adrian Miclea, Petru Suciu şi Con
ganelor şi organizaţiilor de partid, a tu pe care o putem adiuce Congresului al stantin Sufană au apreciat în cuvîntul lor N. TÎRCOB
turor comuniştilor, în oare un loc de frun Xî-lea al partidului I imensa însemnătate a Programului pentru
te îl deţin capacitatea de convingere şl întreaga activitate prezentă şi viitoare a
mobilizare a oamenilor muncii, creşterea ©H. I. NEGREA partidului şl viaţa naţiunii noastre socia SPRE O AGRICULTURĂ
exigenţei comuniste, întărirea disciplinei, liste. înfăptuirea măreţelor obiective iu-
întărirea spiritului critic şi autocritic, spe prinse în Programul partidului va propulsa CU ADEVĂRAT MODERNĂ !
ri rea -eficienţei muncii de partid. VOINŢA UNANIMĂ' jtaxa. -loaşjxă. aii mniluL celor men 'dezvoltai'',
Tovarăşii Mircea Bă'dărău, de la Termo ţări cu o phternică industrie şi cu o agri Un întreg capitol din proiectul de Pro
centrala Mintia, şl Nicolae Mareu, de la A PARTIDULUI cultură dezvoltată. Toate acestea vor avea gram al partidului nostru se referă la dez
şantierul îl al T.G. Deva, puneau In evi repercusiuni binefăcătoare şi asupra loca voltarea agriculturii : cum se va perfec
denţă în mod just o altă latură Importan ŞI POPORULUI lităţilor rurale care in viitorii ani se vor ţiona această ramură, cum va ajunge a-
tă a problemei i orientarea politicii econo dezvolta impetuos. Vorbitorii, rezoluţia a- gricultura, într-un viitor nu prea înde
mice promovată de partid, subliniind pe doptată de plenară au subliniat că toţi părtat, o variantă a industriei. Chimiza
drept cuvîrtt că industrializarea socialistă Ampla dezbatere care a avut loa ta locuitorii comunei Vorţa vor depune toate rea şi mecanizarea, noţiuni intrate în lim
In ritmuri Înalte, dezvoltarea ramurilor de plenara Comitetului orăşeneso de partid eforturile pentru îndeplinirea tuturor obli bajul satului in anii din urmă, vor fi fac
■maximă eficienţă pentru progresul socie Haţeg pe marginea istoricelor document* gaţiilor ce le revin la ridicarea noilor torii determinanţi ai acestui salt.
tăţii, promovarea unei politici dinamice de ale Congresului al Xl-lea al partidului — construcţii social-culturale din comună şi Fereastră spre viitor, spre viitorul nos
Investiţii, reprezintă una din expresiile proiectul d« Program şl proiectul de Di că îşi vor spori contribuţia la fondul de tru al tuturor, proiectul de program a
concrete şl de importanţă covîrşitoare ale rective a reliefat contribuţia esenţială stat cu noi cantităţi de carne, lapte şi lină. constituit tema plenarelor comitetelor co
grijii partidului pentru Îndeplinirea mi-i adusă de secretarul general al partidului munale de partid Romos şi Veţel. Comu
sîunii sale istorice. nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la S. CERBU niştii care au luat cuvîntul cu acest pri
•Referindu-se la conţinutul proiectului de fundamentarea şl elaborarea acestora, pre lej —- mşmbri cooperatori, zootehnişti, teh
Program al partidului, aflat în dezbaterea cum şl faptul că ele exprimă voinţa una 1 nicieni, ingineri ş.a. — şi-au exprimat to
-întregului nostru popor, tovarăşul Carol nimă a partidului şl poporului, cele mai JALOANE CLARE PENTRU tala lor adeziune faţă de profundul 'uma
Szabo, director al întreprinderii de lianţi vitale aspiraţii şl năzuinţe ale oamenilor nism al politicii partidului, angajîndu-se
Deva, a accentuat ideea că orientările ce muncii de la oraşe şl sate. >• ÎNFĂPTUIREA totodată să-şi îndeplinească cu conştiincio
Se conţine reprezintă o sinteză strălucită a Oraşul Haţeg, ca urmare a politicii par zitate şi spirit de răspundere îndatoririle
experienţei construcţiei socialiste In ţara tidului de repartizare teritorială a forţe PROGRAMULUI DE ce le revin la locurile lor de muncă.
noastră şl în alte ţări, precum şl o pros lor de producţie, de dezvoltare şi înflorire In mod firesc, comuniştii din localităţile
pectare pătrunzătoare a exigenţelor ce le economică, socială şl culturală a tuturor INVESTIŢII amintite au abordat în primul rînd as
va ridica viitoarea etapă constructivă fn localităţilor, va cunoaşte în anii cincina pecte din domeniul agrar. Caracteristica
România. principală preconizată în proiectul de Pro
Dezvoltarea economică a ţării este înso lului viitor — spunea tovarăşul Nicolae Platforma Chişcădaga, cel mai mare şan gram este orientarea hotărită spre dezvol
ţită în viziunea partidului nostru de per Zamora, secretarul comitetului orăşeneso tier al judeţului, unde prinde contur vizi tarea intensivă. Aceasta .înseamnă spori
fecţionarea continuă a relaţiilor sociale, de de partid, — o dezvoltare făr.ă precedent. bil Fabrica de ciment şi var. Atmosferă rea continuă, în ritmuri superioare, a pro
Industria va înregistra cel mal înalt ritm
angajantă de lucru. Comuniştii, cei mai des
afirmarea plenară a democraţiei socialiste de creştere. Investiţiile alocate în noul toinici constructori, supun dezbaterii, pro ducţiei agricole în toate subramurile şl
în care participarea largă şi eficientă a sectoarele ei, a randamentelor pe supra
oamenilor muncii la conducerea treburi cincinal pentru dezvoltarea Industrie^ şl iectul de Directive şi proiectul Programu faţă şi a producţiei pe animal în zooteh
lor economico-sociale capătă o amploare 'agriculturii se răsfrîng în mod pozitiv şi lui partidului. Pe chipurile lor se desprind nie. Deci o dezvoltare nu „pe orizontalei",
crescîndă, aspecte .asupra cărora s-au o- în economia oraşului Haţeg. Se va con sentimente de adîncă satisfacţie şi preţui ci „pe verticală" — o asemenea evoluţie
prjt în cuvântul lor tovarăşii Emilian Tgna, strui fabrica de bere şi malţ, fabrica de re faţă de rigurozitatea ştiinţifică a do fiind caracteristică oricărei agriculturi mo
preşedintele Judecătoriei locale Deva, Zoie P.A.b. şi mobilă, se va lărgi şi diversifica cumentelor, faţă de grija partidului de a derne. In acest sens, participanţii la ple
•Zaharia, preşedinta comitetului munici producţia fabricilor de industrie locală şi acorda politicii de investiţii un rol prio nare s-au referit la mijloacele de dezvol
pal ai femeilor, medicul Alexandru Popa de conserve, iar .I.A.S. şi C.A.P. vor primi ritar în dezvoltarea noastră economică tare a agriculturii din localităţile lor i
şi alţii. fonduri însemnate pentru dezvoltarea zoo Pornind de lă ideea că înfăptuirea vas modernizarea bazei tehnico-materiale, spo
Plenara a subliniat, pe bună dreptate, tehniei şi creşterea producţiei agricole. Vor tului program de dezvoltare economico-so- rirea fertilităţii solului, promovarea şi in
necesitatea ca organele şi organizaţiile de fi create peste 2 000 noi locuri de muncă, ciaiă a ţării va necesita realizarea linul troducerea în agricultură a cuceririlor
partid de pe raza municipiului să îmbine se vor construi peste 600 de apartamente volum de investiţii de aproape 3000 mi ştiinţei agrotehnice şi agrobiologice mo
x
în perioada ce ne desparte de Congresul şi numeroase edificii social-eulturale. Toa liarde de lei în următorii 15 ani, partici derne, perfecţionarea calificării şi creşte
ăl Xl-lea munca de popularizare a docu te acesţea vor duce la îmbunătăţirea con panţii la adunarea activului de partid, rea gradului de pregătire tehnică a lucră
mentelor acestuia cu coa de înfăptuire diţiilor'de muncă şi de viaţă, la creşterea constructori de' la Şantierul nr. 7 al T.C.T. torilor din agricultură, extinderea supra
exemplară a sarcinilor economice şi poli şi mai accentuată a nivelului de trai al Timişoara, de la Grupul de şantiere con feţelor cultivate, obţinerea de randamente
tice ce le revin din actualul cincinal, a- populaţiei. Oraşul Haţeg va realiza în 1980 strucţii forestiere Deva, de la I.C.C.F. A- superioare la hectar, îmbunătăţirea rase
ceasta constituind o bună platformă de tre o producţie globală industrială de 1,5 mi rad, monitori, de la diferite unităţi din ţară, lor de animale ş.a.
cere la înfăptuirea viitoarelor sarcini. liarde lei, fiind 'cu 800 milioane lei mal reprezentanţi ai beneficiarului, au arătat Rezoluţiile adoptate de cele două plena
în cuvîntul lor că marele obiectiv aflat
mare faţă de cea din 1975.
C. ARMEANU în construcţie este parte integrantă a progra re consemnează că, pe baza dezvoltării in
Toţi participanţii la dezbateri au ţinut mului de dezvoltare industrială a ţării, a tensive, agricultura din comunele Romos
să sublinieze însemnătatea documentelor, salbei de obiective menite să asigure mo şi Veţel va contribui la satisfacerea la nivel
„FIECARE OM AL MUNCII, sarcinile importante ce revin comuniştilor, dernizarea bazei noastre materiale. optim a cerinţelor de consum ale populaţi
FIECARE COMUNIST — UN tuturor colectivelor de muncă şi angaja Vorbind despre unele -greutăţi prin care ei cu produse agroalimenlare, a necesaru
mentul ferm, unanim, de a depune întrea- trece şantierul, despre unele rămâneri-in lui de materii prime ai industriei alimen
ACTIVIST AL PARTIDULUI! “ ,ga capacitate şi putere de muncă pentru urmă ia anumite stadii fizice, activul de tare şi uşoare, şi va aduce un sprijin mal
traducerea 'lor cu succes în viaţă. Acţio - partid al platformei şi-a stabilit jaloane mare la dezvoltarea economico-socială a
La încheierea dezbaterilor din plenara nind pentru unirea eforturilor tuturor oa de acţiune precise pentru recuperarea mi judeţului, la creşterea nivelului de trai
Comitetului orăşenesc de partid Brad ,a- menilor muncii — arăta Cornel Jeledin- nusurilor, pentru grăhb-ea ritmului la mon- al populaţiei.
------------- A------------- ---- ------* ~1------------------- --------.... „l n „„l.U 4/vom .^tMnoknMiil 4nKr<ioii fi n ct râ o IaoÎI- lai .în v’£»rl orem înn mo-r-i i în f ur»/vHtin^» « C. DRGZD