Page 14 - Drumul_socialismului_1974_09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6025

Minerii au nevoie de utilaje * iilllilllliiiiil t.:.: :.:••••-

-V
■■ ■ ŞŞţŞŞfŞ
nu de... raportări globale ilSIlilIiiii

Aproape lună de lună planul cauza unei slabe aprovizionări cu scurt. Vorbind despre acest as­
producţiei globale al întreprinde­ materii şi materiale şi din cauza pect de natură să ducă la redresa­
rii de utilaj minier Petroşani a fost lucrărilor de investiţii ce se exe­ rea situaţiei de la I.U.M. Petro­
îndeplinit şi chiar depăşit astfel că cută în incintă şi care stînjenesc şani, tovarăşul Feier Gheorghe, se­
numai pe 7 luni producţia supli­ fluxul tehnologic.' cretar al. Comitetului municipal de
mentară trece peste cifra de 2,1 ...Sînt greutăţi obiective, fără partid Petroşani, ne spunea că pe
milioane lei. Dincolo însă de acest îndoială, dar părerea noastră este lîngă analiza minuţioasă a situa­
rezultat onorabil, întreprinderea ra­ că ponderea acestora nu este pre­ ţiei de la I.U.M. Petroşani, co­
portează o serie de... nerealizări cumpănitoare în sutele de tone de mitetul municipal de partid şi-a
la planul fizic. Intr-un cuvînt ar utilaje nerealizate. propus su reia aspectele, care ge­
fi vorba de neacoperirea planului Faţă de această situaţie, tova­ nerează rămîneri în urmă la pla­
de utilaje pentru industria minie­ răşul Dumitru Boţa, secretarul co­ nul fizic şi să iniţieze noi acţiuni
ră cu vreo 814 tone de ansamble mitetului de partid, aprecia : pentru lichidarea restanţelor, pen­
şi subansamble, 218 tone armături — Recuperarea rămînerilor în tru pregătirea minuţioasă a pro­
metalice etc., astfel că „pe total" urmă la planul fizic şi mai buna
realizările planului de utilaje sînt organizare a procesului tehnologic ducţiei pentru anii viitori, la ni­
mai mici decît fusese prevăzut cu sînt două chestiuni prioritare pe velul exigenţelor pe care le dega­
peste 10,3 milioane lei. agenda de lucru a comitetului oa­ jă proiectul de Directive ale Con­
De la bun început, deci, o si­ menilor muncii şi ‘ a comitetului
tuaţie nesatisfăcătoare care creea­ nostru de partid. S-au întocmit gresului al Xl-lea al partidului Peisajul municipiului Deva arc în edificiu! Institutului judeţean de proiectări o
ză numeroase greutăţi exploatări­ planuri de măsuri menite să con­ nostru. evidenţiază tendinţa generală spre modernizare a oraşului reşedinţă de judeţ.
lor miniere ale Văii Jiului. Expli­ ducă la recuperarea restanţelor şi ILIE COJOCARU
caţii s-ar găsi pentru justificarea la adaptarea fluxului tehnologic,
neonorării sarcinilor de plan şi a la condiţiile 'actuale de dezvolta­
contractelor încheiate cu unităţile re a întreprinderii noastre. Ce arată activii
productive din bazinul nostru In prezent ne axăm în special
carbonifer. Dealtfel, ele ne-au şi pe utilajele de susţinere. Ne-am i^dstiru ^ post fix
fost prezentate de către directo­ propus să realizăm grinda de a-
rul I.U.M. Petroşani, ing. Gheor- bataj în două variante pentru ta­ Organizaţia de bază .de la iar pe de ;
ghe Olariu. van ' natural şi artificial. Experi­ sectorul de piese mecanice a putea folosi
— Planul de utilaje pe care îl mentările - se fac deja la E.M. turnătoriei nr. 1 din cadrul pacitatea m
avem de îndeplinit este deosebit Dîlja şi rezultatele de pînă acum Cu promisiuni nu se pot I.V.- Că lan este mare, ea nu- de mare gi
de mobilizator şi în ce priveşte sînt satisfăcătoare. mărînd 85 membri de pact'd. stabilit că :
valoarea şi în ce priveşte struc­ Preocupări sînt deci. Mai tre­ Pentru biroul organizaţiei de macarale m
tura sortimentală. Peste aceasta buie doar ca acestea să se mate­ adăposti animalele... bază a constituit multă vreme înlreprinder
intîmpinăm unele greutăţi din rializeze într-un termen cîl mai o problemă cum să asigure fost montat;
Un important capitol al planu­ instalaţii şi la alte C.A.P., dar fiecăruia cite o sarcină con­ ra şi se sir
rilor de producţie şi financiare stau aici ca legat de miini şi de cretă. Aceasta nu ca scop în pă aceasta
ale unităţilor agricole îl repre­ picioare" (Aurel Sebeni, lucrător sine s se ştie că, de regulă, că atunci c
HMETRONOMUi zintă investiţiile — domeniu în la S.M.A. Orăştie — unitate ca­ sarcina de partid are caracter toate, şi nu
care la această dată se semna­ re are contractată execuţia in­ educativ, mobilizează gîndirea nă atunci, p
lează serioase restanţe. Printre stalaţiei de apă). şi acţiunea. cil la asarr
obiectivele care trebuie grabnic „Valoarea lucrării este de a- creşte cu (
(Urmare din pag. 1) tor adus din import, ce cînlăreşle finalizate se află şi construcţia proape 800 000 lei. Ca stadiu fi­ Printr-o consultare mai lar­
peste ICO tone şi a cărui valoare grajdului (cu o capacitate de a- • zic, construcţia e realizată în gă a masei membrilor de Un alt c
concreteţea măsurilor luate pen­ de inventar depăşeşte cu mult dăpostire pentru 200 capete vaci proporţie de circa 80 la sută. partid am ajuns la concluzia căruia se a
tru lichidarea acestor stări de in­ fondul de remunerare al fabricii cu lapte) de la C.A.P. Căstău. Mai este un volum însemnat de că cel mai bun lucru este ca Dumitru Bu
disciplină. Tot în perioada la ca­ Excavatorul stă pentru că este stri­ Prezent pe acest şantier, repor­ lucru la tăierea şi montarea gea­ în condiţiile organizaţiei noas­
re ne referim, excavatoristul Da­ cat şi doi meseriaşi încearcă de terul în post fix a întîlnit o se­ murilor, construcţia unei iesle şi tre, cu un mare număr de co­
niel Ciorogaru a avut numeroase citeva luni să-l repună in func­ rie de aspecte ee se impun tu la tencuit, la bucătăria furaje­ munişti, să lucrăm cu colecti­
avarii la agregatul pe carc-1 mi- ţiune. acuitate atenţiei factorilor răs­ ră nu s-a făcut încă nimic". (Cor­ ve, în fruntea cărora să pu­
nuieşte, motiv pentru care in ca­ Cam astea ar fi, dacă n-am a- punzători. nel Chirilă, tehnician la Direcţia nem cite un membru al bi­ Stli şi
rieră mai mult s-a stal decît s-a minti şi faptul că in atmo­ Iată citeva din părerile expri­ agricolă judeţeană). roului. Am alcătuit asemenea
muncit. Credem că este suficient sfera de autoliniştire ce dom­ mate. Interlocutorii au fost optimişti colective şi le-am încredinţat
să amintim că indicii de utili­ neşte peste tînăra fabrică în privinţa aprecierii termenu­ munca
„Stadiul de execuţie putea fi
cile o sarcină mai importantă
zare ai maşinilor şi utilajelor o- sint şi muncitori adevăraţi, mult avansat dacă acţionam mai lui de finalizare a construcţiei, de rezolvat. La constituirea lor
glindesc o folosire a acestora de care depun mari eforturi pentru energic pe plan local. Acum, afirmînd, că grajdul şi bucătăria am ţinut seama de capacitatea
numai jumătate din capacitatea bunul mers al producţiei ; exca- cînd cu sprijinul consiliului furajeră vor fi date în exploatare
lor. valoriştii Nicolae Benţa şi Vasile popular comunal am reuşit să la începutul lunii octombrie, o fiecăruia, de afinităţi, de sfe­
■Sînt şi altfel de rezerve. De Ionele,’ muncitorii de la concasare formăm o echipă de meseriaşi dată cu intrarea animalelor în ra de probleme în care oa­ treprinderi
pildă, serviciile de resort din ca­ Ioan Lăcătuş şi Alexe Burz, co- localnici, ritmul lucrărilor s-a perioada de stabulaţie. După rit­ menii îşi pot manifesta apti­ ganizaţiei
drul întreprinderii pentru lianţi cătorii Dumitru Lungu şi Savu intensificat. înainte de aceasta e- mul în care se desfăşoară însă tudinile şi altele. primit sar;
Deva nu s-au preocupat suficient ŞeVban, lăcătuşii Nicolae Dumi- rau zile şi chiar săptămîni în şir lucrările, sînt puţin^ motive ca­ Recent, potrivit indicaţiilor sibilitatpa
pentru asigurarea desfacerii ipso­ treanu şi Viorel Mihoc şi alţii. cînd nu aveam nici un lucrător re să ateste că promisiunile au primite, am încheiat acţiunea lui gloL.pl,
sului şi gipsului, pentru calificarea Dar, faţă de cele semnalate in pe şantier. Ne mai ridică pro­ şi acoperire în fapte. Edificator de discuţie cu toţi comuniştii, perimental;
unor muncitori în meserii cheie; coloanele acestui „metronom", ne bleme deosebite turnarea asfaltu­ este cazul turnului de apă, care in care am abordat o largă de lucru,
pentru lărgirea frontului de lucru simţim îndreptăţiţi să primim răs­ lui, lucrare care nu este încă se tot „ridică" de peste 2 luni la tematică, începînd de ,1a mo­ la lucru ş
în carieră. In schimb, au plasat puns grabnic de la conducerea în­ cota stabilită. Citeva întrebări dul în care ne îndeplinim sar­ tent a c<
in apropierea carierei un excava­ treprinderii pentru lianţi Deva. contractată cu nimeni. Faţă de cinile în producţie sau în via- posibil să
proiectul iniţial am schimbat u- aşteaptă neînlîrziat răspuns t global în
nele soluţii preconizind ca eva­ e Cînd se va hotărî conduce­ v ţa de organizaţie, pînă la com­ necesar ca
portarea noastră în societate
numărătoarea inversă continuă cuarea gunoiului s-o facem pe rea S.M.A. să intervină pentru şi familie. Şi cu acest prilej, pe intregu
toate forrr
linie decovil" (Eugen Comăşeseu,
aducerea pe acest şantier a ma­
inginer şef, şi Maria Marian, caralei ? comuniştii au apreciat că am a demonst
preşedintele C.A.P. Căstău). • Cînd se va începe tăiatul şi procedat bine formînd colec­
Au mai rămas doar 20 de zile ţiei" , a consemnat prima numără­ „De două luni şi jumătate aş­ montatul geamurilor ? tive cu responsabilităţi concre­ dul global
pînă la punerea în funcţiune a toare inversă. tept să vină o macara să pot ri­ • Cînd se vor ataca lucrări­ te, aceasta întărind răspunde­ eficienţa,
complexului de depozitare şi trans­ O veste- de ultimă oră ; primele dica turnul de apă. M-am să­ le la bucătăria furajeră ? rea nivelului muncii de tiv. Aşa ;
port a minereurilor de la Bălţa vagoane cu minereu pentru C.S. turat de promisiuni. într-o pe­ Aşteptăm ca răspunsurile să fie tru buna desfăşurare a activi­ n-am reni
(Pe.ştiş), important obiectiv de in­ Hunedoara vor intra în staţia de rioadă mi s-au dat şi nişte „a- concrete, date prin fapte. curînd se
vestiţii, menit să asigure aprovi­ descărcare nu în 15 septembrie, jutoare", dar mai bine m-am lip­ tăţii productive, pentru ridica­ ţile de ii
zionarea Combinatului siderurgic cum se stabilise iniţial, ci cu 2-3 sit. Mai am de făcut asemenea N. ViLCEANU rea nivelului muncii de dere în
partid, a eficienţei sale. Voi
Hunedoara cu minereu de fier. zile mai devreme. Discuţiih
In „metronomul" trecut arătam da doar două exemple conclu­ niştii au
stadiul lucrărilor de aici, anga­ dente. roului org
jarea constructorilor de la 'Şantie­ Un astfel de colectiv, for­ bogat maţi
rul nr. 2 construcţii-monlaj al mat din tovarăşii Iulian Sîrbu, care am <
I.C.S.H. pentru recuperarea rămî- Iul a hotărît să-l „premieze" Sabin Meslăşan, Dumitru Hu­ concluzii
nerilor în urmă în vederea pu­ N o t e ® N o t e eu 5 000 lei (amendă) — mijloc lea, Gheorghe Vrabie şi Fer- de utile î
nerii în funcţiune la termen a ca­ eficace pentru G. C. să se re­ dinand Butzi, a primit sarci­
pacităţii. tragă glorios din cariera-i spor­ na de a studia posibilităţile de lului şi r
In săptămîna care a urmat s-au tivă. introducere a unor noi ele­ Mă ~ i#
Recuperat toate restanţele, din O PASIUNE... PE NOTE vîrtire, ora la un anumit mo­ mente de mecanizare a unor citct
cele 7 tronsoane de bandă trans­ ment al zilei pe mai multe „ELECTROCUTAŢI" operaţii de lucru în scopul re­
portoare, numai la două rămînînd In Petroşani, în vecinătatea fuse orare. ducerii efortului fizic al mun­
de efectuat probe tehnologice. U- Centralei cărbunelui, pe. strada Pentru furt de energie elec­ citorilor şi pentru creşterea
tilajul staţiei de descărcare a in­ principală există un ceas _ pu­ BOX LA CATEGORIE trică au fost „electrocutaţi" du­ productivităţii muncii. După o
trat şi el în rodaj, la staţia de blic. Ceasul există mai de mult; NEPERMISĂ pă cum urmează : Vasile A-lis- ' perioadă de cercetare a mo­
concasare treburile au intrat ‘ în De diva timp, Insă, un pasio­ tar, cu o amendă de 250 lei şi dului în care se desfăşoară
nat al mecanismelor, ceasorni­ Gheorghe Ciupei din Hunedoa­ 3 588 lei despăgubiri, Ştefan
normal, valoarea lucrărilor execu­ carul Decebal Mitrache, i-a a- ra a încercat să-şi etaleze cu­ procesul de muncă tovarăşii
tate în săptămîna trecută fiind dăugat citeva elemente de sen­ noştinţele de boxer cu minorul Knuff — 250 lei amendă şi 629 au constatat că este necesar
lei despăgubiri şi Petru Nadin
să mai introducem citeva ma­
In fieca
cu mult mai mare decît în săptâ- zaţie. La jumătate de oră, cea­ V. Dulani, pe care l-a făcut — 250 lei amendă şi 607 lei carale de mic tonaj spre a le sărbătorim
mîna în care „Metronomul produc- sul cîntă o melodie. Cadranul ICO. numai din citeva lovituri. despăgubiri. Făptaşii sînt din descongestiona pe cele mari, Republica
său sferic poate arăta, prin în- Pentru „victoria" sa, Tribuna- Hunedoara. lej do tr
lizărilor o
misiunilor
re a ince
>■*.
Acţiunile ce se întreprind în lui de cartofi, sfeclă furajeră, tri­ In acesi
aceste zile în unităţile agricole In ce stadiu, se află pregătirea foi şi alte culturi. Depunem efor­ este sărbi
ternicului
sînt de o importanţă hotărîtoare turi ca aceste acţiuni să le reali­ entuziaste
pentru soarta recoltei viitoare de zăm la timp pentru a nu depăşi por pentr
cereale păioase. în acest context, însămînţărilor de toamnă? ■ epoca optimă stabilită pentru în- lui elaboi
obligaţia de căpetenie a organiza­ sămînţări. X-lea al
ţiilor de partid de la sale, a con­ înăn, de
iulie 1972,
siliilor populare comunale, a con­ — Folosirea unor seminţe din inte de t<
ducerilor unităţilor agricole şi diţiile specifice, ne-a demonstrat amendamente calcaroase pe circa grîu de pe cele 150 ha destinate soiuri productive şi încadrarea se­ cincinal, i
consiliilor intercooperatiste este a- că prin aplicarea ’ riguroasă a în­ 100 hectare.. Avem asigurate şi culturii respective. Am asigurat mănatului în perioada optimă vele lumi:
ceea de a finaliza grabnic pregăti­ tregului complex de măsuri cu­ îngrăşăminteie azotoase, din care 'sămînţa din producţie proprie, din sînt factorii hotărîtori pentru spo­ din docun
rile necesare pentru declanşarea prinse în tehnologia culturii griu­ vom aplica o treime la semănat. soiurile cele mai productive, a- rirea recoltei de grîu — spunea Congresuli
Ia timp şi efectuarea în condiţii lui se pot obţine recolte record. Seminţele necesare le avem a- vînd-o condiţionată. S-a început, Nicolae Benţa, preşedintele C.A.P. Cu inînc
agrotehnice optime a însămînţări- Astfel, de pe 22 ha situate în tru­ sigurate şi condiţionate, soiurile şT se desfăşoară intens, recolta­ Banpotoc. De aceea, vom extinde tim că îr
ior de toamnă, asigurînd astfel ca pul „Şărătură", unde am însămîn- Lovrin 10, Turda 195 şi Aurora, tul sfeclei pe cele 30 ha după soiul Lovrin, la care am realizat ale Juptei
în ultimul an al actualului cinci­ ţat în toamna trecută grîu din so­ fiind cele pe care le vom folosi. care semănăm grîu. Intîmpinăm 2 800 kg boabe la hectar pe 50 tru lndepi
bertate so
nal să se obţină producţii maxime iul Aurora, avînd ca plantă pre­ Pentru eventualitatea că nu toate unele greutăţi cu eliberatul tere­ de hectare, faţă de 14, cite am făptuit gli
de pe toate suprafeţele destinate mergătoare trifoiul, şi unde am plantele premergătoare vor ajunge nului care a fost ocupat cu tri­ avut cultivate în toamna trecută. Eveniment!
culturii de cereale păioase. Ţinîr.d efectuat' semănatul pînă la 1 oc­ maturitate pînă la data cînd foi. Vom acţiona, energic, pen­ Sîntem confruntaţi cu unele greu­ in Dealul
seama că ne mai desparte o pe­ tombrie, s-au recoltat cite 3 800 kg va trebui să încheiem semăna­ tru impulsionarea ritmului arătu­ tăţi la eliberarea terenului, îndeo­ urmă este
rioadă de timp relativ scurtă pî­ boabe la hectar. Se desprinde, din tul — 10—15 octombrie a.c. —, rilor pentru a putea încadra însă- sebi de sfeclă de zahăr, pentru aur în ist
Alinii ndu
nă la ^ începerea semănatului se exemplul amintit, că există posibi­ pregătim şi o suprafaţă de rezer­ mînţările în epoca optimă. care avem grafic de recoltare abia durile trie
pune întrebarea : în ce stadiu se lităţi ca, prin utilizarea cu efi­ vă de 40 de hectare, unde terenul — Am analizat temeinic cauzele la 1 octombrie. Vom mobiliza şii corjpan
află pregătirile pentru demararea cienţă maximă ’ a bazei tehnico- a fost eliberat mai devreme. Aş care au determinat diminuarea pro­ însă toate forţele pentru a nu în- dată tie c
acestei importante lucrări ? Iată materiale şi prin respectarea ce­ ţine să-i evidenţiez pe tractoriştii ducţiei în acest an — ne-a infor­ tîrzia pregătirea terenului şi se­ luptat cu
ce ne răspund preşedinţii şi ingi­ rinţelor agrotehnice, să ridicăm Gheorghe Contor, Aurel Pitorodes- mat inginerul şef al C.A.P. Orăş- mănatul. masele po
nerii şefi din citeva unităţi agri­ simţitor nivelul recoltelor. In acesta eu, Gheorghe Tat, Ion Dănilă, tioara de Jos, Petru Luca. Uneie Aspectele prezentate de interlo­ montului
cole cooperatiste. SQopjj pînă acum s-au făcut ară­ Gheorghe Jurju şi alţii, care se din neajunsuri se semnalează şi cutori evidenţiază că mai sînt ră­ părarea rc
turi, diseuiri şi fertilizări (cu 300— •achită cu cinste de sarcinile ce în acest an. Este vorba de ferti­ potriva co
— Cooperativa agricolă din O- mîneri în urmă la executarea a- îmbogăţii
răştie are prevăzut să înşămînţe- 400 kg superfosfat la hectar), pe le revin. lizarea unilaterală a culturii. Trei răturilor, condiţionatul seminţelor de la 1848,
ze în aceas'c toamnă o suprafaţă 90 de hectare unde urmează să în- — Unitatea noastră — ne-a de­ ani consecutiv nu ni s-au reparti­ şi fertilizarea terenului. Toate e- tuiţi în b
de 230 ha, din care 150 cu sămînţăm griul după păioase. clarat Ion Drăgan, preşedintele zat decît îngrăşăminte fosfatice. forturile trebuie concentrate, în luptat vlt<
Nc-am propus ca în continuare Acum şi acestea ne lipsesc. Avem perioada care urmează, pregătirii banţi şl r
— ne rele di- : . ■ ..- •' ■•"1 spf al uni­ să acţionăm energic la eliberarea C.A.P. Pricaz — are sarcina ca în stoc doar azotoase. Mai avem temeinice a însămînţărilor 1 tru indepi
tăţii, Ct ■ ■ Mi.'.-toi». Exdp- tf'rp.nnrilnr rlr» r>«loLalfo nitmfn în anul Viitor să nht.ină n „rnHim-