Page 16 - Drumul_socialismului_1974_09

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6025 • MARŢI 10 SEPTEMBRIE 1974
Pag. 6

a cadrelor didactice o mobilizare
Deschiderea noului an şcolar are mal activă pentru întărirea disci­
‘ loc în climatul entuziast în care
1 întregul nostru popor dezbate is­ NOUL 1 St plinei pe toate planurile, a preo­
perfecţionarea
pentru
cupărilor
toricele documente ce vor ti a-
doptate de cel de-al Xl-lea Con­ 5 continuă, şi de utilizare în munca
gres al partidului — proiectul de vîrstă preşcolară în grădiniţe. tanţă care, în acest nou an şcolar, didactică a metodelor active, car»
stimulează gîndirea elevilor şi de*-
Program şi proiectul de Directi­ retului — îşi vor deschide porţi­ Şcoala va deveni, astfel, cea mal sint puse In faţa slujitorilor şcolii. voltă deprinderile practice. Di*
ve. Păşim în noul an şcolar in­ le pentru a primi pe cei aproape mare întreprindere prospectivă, a- Pentru aceasta avem datoria să activitatea anului trecut şi din re­
tr-o perioadă densă în fapte, 100 000 de elevi hunedoreni. Pes­ îmbunătăţim şl să extindem acti­
| prin care oamenii muncii răs- te 4 500 cadre didactice s-au pre­ proape 30 la sută din populaţia ju­ vitatea In laboratoare, cabinete şl zultatele obţinute la examenele da
admitere, bacalaureat sau probei»
| pund sarcinilor mari de edifica- zentat la posturi pentru a pregă­ deţului avînd ocupaţia principală ateliere şcolare, fiecare liceu, fie­ de cunoştinţe s-a desprins necesi­
! re a noii societăţi. Şcoala parti- ti cu competenţă acest mare de­ învăţămîntul. Pentru prima dată care şcoală generală să dispună de tatea îmbunătăţirii continue a pre­
: cipă activ la această muncă • con­ taşament de elevi. Păşim în acest In istoria învăţămîntului, în acest laboratoare şi ateliere bine dotate, dării limbii române, a matematicii*
structivă, fiind încadrată creator nou an şcolar avînd la îndemî- an şcolar păşim pe prima treaptă
în pulsul viu al mersului înain- nă un proiect de Program în ca­ a liceului. Avem cuprinşi pînă a- să asigurăm fiecărui elev loc de ifizicil, chimiei, a limbilor străine*
de orientare mai accentuată a fi*-
r te al ţării. Traducerea în viaţă re învăţămîntul este conceput ca cum 97 la sută din absolvenţii cla­ muncă în atelierul şcoală sau In tregului proces de învăţămînt p»
întreprindere, acesta să lucreze pe
ta obiectivelor stabilite de Congre- unul din factorii de bază ai pro­ sei a VllI-a şl există pregătite coordonatele caracterului său for-
jsul al X-lea şi Conferinţa Naţio- gresului general al societăţii, care condiţii pentru înfăptuirea inte­ bază de plan de producţie, cu sar­ mativ-aplicativ. Păşind în acea#
jnală ale partidului, orientările are sarcina formării şi educării ti­ grală a acestei sarcini, atit sub cini concrete, repartizate pe fie­ an şcolar, avem drept călăuză fa-
.i.clare date de plenara C.C. al nerei generaţii, a omului în ge­ raportul bazei didaetico-materiale care atelier, pe fiecare elev. E ne­ toricul document de valoare ine*-
JăP.C.R. din iunie anul trecut ne-a neral, a pregătirii cadrelor califi­ cit şi de asigurare eu cadre ca­ cesar Insă ca unii conducători de tlmabilă — proiectul de Progresai
.(deschis căi noi în .activitatea de cate pentru economia naţională. lificate. şcoli şi Întreprinderi să-şi schim­ — care ne pune în faţă sarcini de
i'ânstruire şi pregătire a tinerei ge- Regăsim in prevederile proiectu­ Prin structura reţelei de invă- be optica în ceea ce priveşte mo­ mare răspundere i generalizarea şt
tneraţii, ne-a croat condiţii .de lui de Program şi ale proiectului ţărnlnt vom realiza, în acest an dul de Înţelegere a colaborării, cum iperfecţionarea primei trepte a li­
îonuncă deosebit de favorabile. în- de Directive ale partidului — ce şcolar, procentul de cuprindere a trebuie ajutată şcoala pe care o ceului, legarea tot mai strînsă a
;,oepem noul an şcolar în condiţiile vor fi adoptate la cel de-al Xl-lea 67 la sută din numărul .absolven­ patronează şi care, de fapt, le învăţămîntului de practică, parti­
«n care a sporit mult retribuţia Congres — preocuparea deosebită ţilor clasei a VIII-a în licee de pregăteşte cadrele necesare. Avem ciparea efectivă a profesorilor şf
personalului didactic, s-au imb.u- a conducerii partidului şi statului specialitate şi 28 la sută In licee exemplul pozitiv al întreprinderii elevilor la activitatea productiv»*
eiătăţit mijloacele materiale didac- nostru pentru perfecţionarea con­ real-umane, ceea ee ne situează pe chimice Orăştie, al exploatărilor Avînd asemenea călăuză, cadreîa
ţtîce., a crescut gradul de dotare a tinuă a învăţămîntului de toate coordonatele sarcinilor ce le avem miniere Vulcan, Dilja şi altele didactice din judeţul nostru por­
laboratoarelor, cabinetelor, atelie­ gradele. Materializarea acestor .pre­ de îndeplinit la .specificul econo­ cane au o bună metodă de lucru nesc în noul an şcolar cu dorin­
relor şcolare. vederi în şcolile din judeţul nos­ mic al judeţului, al nevoilor sale cu şcolile pe care le patronează. ţa fermă de a fi părtaşi demni 1»
Debutăm în anul şcolar . 1974— tru va însemna o schimbare de cadre. Cuprinderea şi şcolari­
■ flB75 sub semnul înnoirilor. Păşim structurală, înnoitoare, de concep­ zarea integrală a copiilor de Trebuie să realizăm peste tot o înfăptuirea obiectivelor pe caca
Sncepind din această toamnă, pe ţie şi sistem a reţelei şcolare, prin vlrsfă şcolară, frecvenţa zilnică conlucrare organică între şcoală ■partidul le pune în faţa învăţă-
-prima treaptă de liceu — prima generalizarea învăţămîntului lice­ prezintă o importanţă deosebită şi întreprindere, între muncitor şi mîntului. Dorim tuturor dascălilor
'(treaptă care va lega organic co- al, care în judeţul Hunedoara va pentru îmbunătăţirea nivelului de elev. şi elevilor, succes deplin In noul
.ipilui, cetăţeanul de mîine, de include peste 30 de unităţi, dezvol­ pregătire al elevilor. Sarcina ridicării nivelului cali­
muncă, de producţie, de viaţă. Ce­ tarea învăţămîntului profesional şi Perfecţionarea procesului in- tativ al învăţămîntului, a perfec­ an şcolar !
le aproape 790 de unităţi şcolare, tehnic, corespunzător cu cerinţe­ structiv-educativ, ridicarea nive­ ţionării şl îmbunătăţirii conţinu­
220 laboratoare, 35D ateliere şcoa­ le forţei calificate de muncă şi lului calitativ al învăţămîntului tului acestuia, a realizării carac­ Prof. Emerit CORNEL STOICA
lă — înzestrate cu materialul ne­ la un nivel calitativ superior, cu­ şl legarea lui strînsă de produc­ terului aplicativ-formativ solicită inspector general dl
cesar instruirii şi pregătirii tine- prinderea integrală a copiilor de ţie sint sarcini de o mare impor­ din partea conducerilor de şcoli şl Inspectoratului şcolar judeţean
Consfătuirile cadrelor 750 de ani de la prima atestare
documentară a oraşului Orăştie
didactice
e u h • * s |a w O a
Ieri, în 10 centre din judeţ, s-au lea Congres al Partidului Comu­ Veacurile tetatn de lingă lupul Funii fl • •
t
deschis lucrările consfătuirilor ca­ nist Român, măsurile ce se im­
drelor didactice din învăţămîntul pun pentru ridicarea nivelului de
hunedorean, al căror caracter de pregătire al elevilor în anul şco­
VLucru e stimulat de documentele lar 1974—1975“. Oraşul Orăştie a intrat în con­ naţionale, s-a perpetuat şi am­ nume cum au fost cele ale lui
.programatoare ale celui de-al Xl- Subliniindu-se condiţiile deose­ ştiinţa oamenilor eu o frumoasă plificat, înnobilîndu-se prin tru­ Ion Budai Deleanu In literatu­
lea Congres al partidului, puse în bit de prielnice în care se va şi multilaterală tradiţie i aşezare da unor noi fapte de cutezanţă. ră, Sofia Torma în arheologie,
Orăştia a întreţinut acea bună
dezbaterea întregului popor. La inaugura noul an de învăţămînt, străveche daco-romană, burg al atmosferă de revendicări naţio­ Ioan Creţu în mişcarea socialis­
tă etc.
consfătuirile ce s-au deschis, ieri, rezultatele pe linia eliminării re- meşteşugarilor iscusiţi din evul
Patriarhala Orăştie este azi un
:1a Deva, Hunedoara, Petroşani, petenţiei la clasele I—TV, trecerea mediu, centru politic al români­ nale, a participat cu sacrificii şl oraş modern, care a pornit cu
entuziasm la momentele revolu­
Lupeni, Vulcan, Petrila, Brad, Ilia, la generalizarea primei trepte de lor hunedoreni din epoca de for­
.Orăştie şi Haţeg, au participat to- liceu, dezvoltarea bazei didactieo- mare a conştiinţei naţionale, ţionare ale lui Horia, Cloşca şl îndrăzneală în întîmpinarea nou­
'varâşii i Vichente Bălan, prim- materinle care asigură un învă- oraş ou o trainică tradiţie cul­ Crişan, la cele din 1848. Ea n-a lui său destin. Ea surprinde
lipsit de la datorie nici în 1859,
ivicepreşedinte al Comitetului exe­ ţămînt modern, legarea tot mai turală, în sfîrşit, localitate, care în 1877, a lucrat la realizarea prin ritmurile contemporane din
cutiv al. Consiliului popular ju- strînsă a învăţămîntului de prac­ a dat viaţă, prin fiii săi devo­ toate domeniile vieţii sociale. O-
(deţean, Virgiliu Radulian, pre- tică, dezbaterile consfătuirilor ca­ taţi, multor aspiraţii şi idea­ unităţii politice a statului mo­ raşul beneficiază de un rapid
proces de industrializare socia­
luri ale. românilor din Transil­
dern înfăptuit prin actul de la
işedintele Consiliului Naţional drelor didactice au pus un accent vania. .1 decembrie 1918, aşa incit prin listă. La o populaţie, care în
al Organizaţiei Pionierilor, Con- deosebit pe sarcinile complexe pe
rstantin Dumitrescu, Da-vid La- care proiectul de Program şi pro­ Orăştia, prin vestigiile materia­ viaţa intensă care a pulsat şi prezent reprezintă 3 la sută din
-îzăr, secretari ai Comitetu- iectul de Directive ale celui de-al le neolitice şi daco-romane, prin continuă să urce în istorie, O- cea a judeţului, aportul său în
f'lui judeţean de partid, alţi .Xl-lea Congres al .partidului le aşezarea îritr-un pămînt bogat răştia nu mai poate fi socotită producţia industrială este de 3,6
un oraş de provincie. Orăştia a
: membri ai biroului Comitetului pun în faţa şcolii româneşti şi în roade şi mărturii istorice, are dat apoi probe strălucite de a- la sută. Orăştia are, prin fabri­
judeţean de partid, membri ai Co- la a căror înfăptuire cadrele di­ o străveche reputaţie, numărîn- ca „Vidra", importantă între­
Imiletului. executiv al Consiliului dactice sint chemate să depună du-se între localităţile care au vînt şi luptă muncitorească, mar- prindere din ţara noastră pen-
popular judeţean. întreaga lor energie creatoare. alcătuit cînd.va civilizaţia dacilor cînd între primele oraşe ale Hu­ tru înnobilarea pieilor, un pres­
în şedinţele plenare de ieri di- Astăzi, lucrările consfătuirilor din apropierea centrului militar nedoarei începuturile mişcării tigiu binecunoscut, cu o pon­
I mineaţă, s-a prezentat materialul cadrelor didactice se vor desfăşu­ şi administrativ al lor — Sarmi- socialiste şi pe acelea ale acţiu­ dere de 50 la s.ută din industria
nilor muncitoreşti. O demnă con­
«Sarcinile ce revin şcolii din pro­ ra în cercuri pe specialităţi, dez- zegetusa. Trecutul istoric al O- pielăriei, unitatea fiind binecu­
iectul Programului Partidului Co­ bătîndu-se probleme privind con­ răştiei se ţine intim de bunele tribuţie a adus Orăştia in do­ noscută pe plan mondial. De «-
meniul presei hunedorene prin
munist Român de făurire a socie­ ţinutul programelor şi manualelor tradiţii ale multisecularelor fră- semenea, Orăştia este un puter­
tăţii socialiste multilateral dez­ şcolare, proiectele .de planificare mîntari din Transilvania. publicaţiile social-politice : ..Re­ nic centru al industriei chimice,
vista Orâşbiei", „Libertatea", „Bu­
al celei de prelucrare a metale­
voltate şi înaintare a României calendaristică şi de planuri de Din perioada evului mediu
jţşpre comunism, şi din proiectul muncă, noutăţi pe linia speciali­ timpuriu, mai precis din anul nul econom", «Tovărăşia" etc. lor, al industriei lemnului, sec­
! de Directive ale celui de-al XI- tăţii. 1224, Orăştia a păstrat cel din­ In citeva reviste literare şi ştiin­ toare în care deţine locuri ono­
ţii certificat de atestare al său, ţifice de seamă, aşa cum au rabile. Imaginea tonifiantă este
ceea ce însă nu probează naş­ fost „Cosînzeana", „Foaie intere­ întregită şi prin alte tărîmurl
i terea propriu-zisă a ‘localităţii, santă", „Spicuiri literare", „Con­ ale propăşirii economice,' cum
care este mult mai veche decît vorbiri ştiinţifice" etc., Orăştia a ar fi agricultura socialistă şi in­
amintitul document. In epoca pornit apoi cu o reală vredni­ dustria locală, silvicultura ?4
feudalismului, Orăştia a cunos­ cie pe calea afirmării unei cul­ creşterea vitelor etc.
cut traumatismele inerente vieţii turi naţionale, mature şi valo­ Faptele socialiste care s-au a-
medievale fiind în acelaşi timp roase. Orăştia păşeşte pe poarta dunat armonios în cei 30 de ani
„EFICIENŢA -ECONOMICĂ" explicaţii utile tuturor despre sfe­ şi un pămînt al respiraţiei ro­ .tradiţiilor perpetuate prin nume reunesc în perimetrul succeselor
ra şl conţinutul categoriei „eitcien- mâneşti prin juzii familiei 01a- cum au fost cele ale lui Slavici şi alte contribuţii remarcabile.
Din analiza proceselor economice, ţă economică" în ansamblul acti­ hilor, împămînteniţi aici, prin şi Rebreanu, Blaga şi Eîtimiu, Astăzi, în întreprinderile moder­
ia .perspeotivei de continuă pertîec- vităţii omeneşti, elucidîcd un as­ lupta antiotomană şi bătălia cîş- ilarie Chendi şi G. 13pgdan-Dui- ne ale oraşului, munca se des­
.ţlonare a structurii producţiei, re­ pect al evoluţiei economice româ­
zultă necesitatea creşterii eficienţei neşti. tigată la Cîmpia Plinii etc. De ■că, Ion Agîrbiceanu şi Al. Ciura făşoară sub semnul abnegaţiei şl
economice, ca un criteriu impor­ asemenea, Orăştia se poate mîn- etc., care au tipărit aici o parte dăruirii, în cinstea Congresului
tant în fundamentarea planurilor „ANTOLOGIE DE POEZIE dri cu o intensă activitate meş­ din lucrările lor, incit, pe bună al Xl-lea al P.C.R.
, cincinale, şi numai îmbinarea dia- ROMÂNEASCA" teşugărească, lucrări care erau dreptate, cetatea Orăştiei poate Una mie nouă sute şatpezeci şl
' lectică a acestor factori cu rela- făcute temeinic şi frumos, cu un fi socotită o citadelă a tradiţiilor patru, anul în care întregul po­
jţiile de producţie poate asigura, Antologia de poezie românească culturale progresiste. In atmo­
realizarea în practică a obieetive- anumit aport pe linia şcolii şi por întimpină cu entuziasm cel
ijrlor majore legate de dezvoltarea „Mamei" celebrează Anul Mondial ■culturii, a cărţii româneşti cum sfera vie din cea de a doua ju­ de-al Xl-lea Congres al partidu­
al populaţiei şi înmănunchează pes­
, economico-socială planificată a ţă- te o sută de poezii începînd cu a fost «Palia de la Orăştie", şi mătate a secolului al XlX-lea, lui, este şi anul în care — feri­
irii. In acest context de îmbunătă- „Mioriţa", continuînd cu .poezii de a celeia care a depăşit graniţele Orăştia şi-a cucerit o bună fai­ cită coincidenţă — se împlinesc
Jţjre calitativă a întregii activităţi Transilvaniei, ca în aazul operei mă prin activitatea numeroaselor 750 de ani de existenţă atestată
[productive, apare importanţa iucră- V. Alecsandrl, M. Eminescu, Vla- studentului .din Romos, a spiritu­ asociaţii şi reuniuni culturale, documentar a Orăştiei. Sub sem­
huţă, Coşbuc. Arghezi, Lucian Bla-
jrii „Eficienţa economică" a lui
j Gheorghe Şiclovan. Autorul discu- ga, Magda Isanos, Nina Cassian, lui umanist reprezentat de Ni- prin succesele corului, ale for­ nul acestui mare eveniment, că­
Itâ conceptul de eficienţă, ca un Ana Blandiana etc„ diferite ca ex­ colae Olahul şi Mihail Halici, maţiilor teatrale, prin cele ale ruia i se consacră ample acţiuni
j criteriu de apreciere a rezuitate- presie artistică şi trăire a senti­ care şi-au petrecut o parte a reuniunii meseriaşilor şi a în­ în toate colectivităţile de mun­
unele calme,
iubire,
de
mentului
llor în toate sectoarele, în investi- ■vieţii lor la Orăştie. văţătorilor, a femeilor şi mai că, Orăştia epocii noastre Işl
(ţii, ca un factor mobilizator în altele ardente, toate frumoase, pur- în epoca modernă, Orăştia a ales .a Astrei. Orăştia a dat cul­ îmbogăţeşte propria istorie cu
conducerea producţiei materiale ; tind slava, cîntul şi dordl tuturor
(.problemele determinării ei în agrl- mamelor ce şi-au trecut copiii prin devenit un oraş cu o viaţă de turii noastre pe Aurel Vlaiou şi noi fapte de valoare.
• cultură, comerţ, cercetări ştiinţifi- noapte şi soare. adîn cinai şi autentice iniţiative pe Dr. Petru Qr.oza, ambii elevi
) ce. româneşti. Conştiinţa de sine, ai liceului de^ aici, a impus prin Conf. dr. ION ILIESCU
Volumul cuprinde informaţii şl SANDA AZIMIOARĂ-CAL1NESCU cane era expresi-a noii conştiinţe fapte de rezonanţă asemenea TIBERIU ISTRATE
Săptâmîna politica internă şi SUCCESUL ANSAMBLULUI j
FOLCLORIC STUDENŢESC :
j „PARÎNGUL” IN DANEMARCA j
(Urmare din pog. 1) reţină atenţia opiniei publice mon­ de găsire a unei soluţii de perspec­ sărcinată cu supravegherea realiză­ : Recent s-au întops acasă cei \
diale evenimentele din Cipru şi ac­ tivă Ciprului. rii acordului de încetare a focului. | 42 de componenţi ai ansamblu- :
.poarele din această parte a lumii să ţiunile guvernului de la Lisabona Astăzi, va avea loc .la PaJatuI Be- Operaţiunile de decolonizare a-u \ lui folcloric studenţesc „Parîn- =
jse cunoască, să conlucreze şi să privitoare la acordarea independen­ lem din Lisabona, ceremonia recu­ ântîmpinat însă, duminică, o ripostă^ : gul" din Petroşani, oare, între Ş
j 20 august şi 3 septembrie a.c., 5
Supte îrhpreună pentru realizarea ţei coloniilor portugheze din Africa. noaşterii de jure a independenţei din partea unor elemente extre­ : au prezentat un şir de spocta- \
; iunor aspiraţii şi idealuri comune. La
In interiorul insulei şi în exteriorul Republicii Guincea-Bissau. De ase­ miste, care au ocupat postrul de ra­ I cole în Danemarca,
.marea şcoală a istoriei, popoarele ei se fac puternic simţite eforturile menea, sîmbătă, la Lusâka a fost dio I.usakz, încercînd să ameninţe j După cum ne relatează Vasi- s
sud-est europene au învăţat că pro­ pentru normalizarea situaţiei. La semnat acordul privând transferarea procesul început de guvernul ge­ : le Chevereşan, realizatorul
gresul şi propăşirea fiecăruia în par- intervale destul de scurte au loc puterii către poporul din Mozam- neralului de Sptn.ola. j spectacolului, cele 16 evoluţii in =
|'te sînt condiţionate de cunoaşterea, întîlniri între preşedintele interi­ bite şi fixarea datei la care Portuga­ Săptămîna trecută au avu-t loc j 10 localităţi au fost vizionate !
j de peste 7 000 de spectatori, ar- ;
preţ narea şi respectul reciproc, de
mar, Glafkos Clerides, şi vicepre­ lia va proclama în mod oficial in- cîteva evenimente intemaţionaile j tiştii-studenţi fiind prezentaţi :
dezvoltarea largă a colaborării din- şedintele Ilauf Denktaş şi se discută G'ependenţa statului mozambican. sărbătorite şi în ţara noastră : trei -pe larg şi de către televiziunea ;
tre ele. 0.ri o'e cîte ori naţiunile din mai ales asupra soartei celor aproxi­ j daneză.
; La 7 septembrie, ora 24,00, au decenii de la victoria revoluţiei so­
această parte a lumii au conlucrat mativ 225.000 ciprioţi refugiaţi în intrat în vigoare prevederile de cialiste în Bulgaria, vecină şi prie­ | Programul de cîntece şi jocuri ;
îşi -s-au sprijinit ele au dobîndit suc- î populare româneşti, prezentat \
urma evenimentelor dramatice. încetare a focului pe întregul te­ tenă, aniversarea a 26 de ani de la
icese în lupta pe care au trebuit Iirtrc timp a avut loc u-n nou atac ritoriu al Moznmbiculiui. In perioa­ constituirea RopubLiioii Populare : de talentaţii studenţi ai Insititu- j
şă o ducă-pentru cucerirea şi apă­ violent al armatelor turce lâ sud- da transferării progresive a puterii Democrate Coreene, cea c!c a 29-a ţ tului de mine din Petroşani, s-a
= 'bucurat de aprecieri şi ologii j
rarea independenţei şi suveranităţii vest dc Nicosia. La Atena, Ankara, către T'RLLIiVlO, Portugalia va aniversare a p rock mării Republica : clin partea presei şi miilor de \
dor naţionale". : spectatori danezi.
Londra şi Geneva sînt sondate po- numi un comisar .suprem şi se va Democrate Vietnam, Ziua naţională :
â .TŢi"a*» il.u»
Pe plan internaţional, continuă să stbilitălile de restabilire a Brdinei ni mniÂcar» rrulsru.r"». .nai/vtiv-------- înli