Page 2 - Drumul_socialismului_1974_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 6024 ® MARJI 3 SEPTEMBRIE 1974

Proiectele Programului P.C.R. şi al Directivelor,

mai înaltă însemnătate ideologică şi politică,

■ i i—■■ m n i i . i .......... ■ . i n n i ■> im mi i— »mmn -«■■■« — »-n > ■■ ■■■■■■

societăţii socialiste multilateral dezvoltate

(Urmare din pag. 1) destinat îndeosebi pentru dezvoltarea şi mo­ rii, înzestrarea ei .cu o gamă largă de .trac­
RESURSELE LOCALE —
dernizarea mijloacelor de colectare şi pre­ toare şi maşini de mare randament, extin­
In vederea dezvoltării termocentralelor ba­ PUSE DIN PLIN lucrare a lemnului. Gu precădere vom ini­ derea irigaţiilor şi a chimizării, alocarea
zate pe cărbuni, pentru asigurarea îndestu­ ţia măsuri pentru atragerea mai intensă în numai în cincinalul următor a 78 miliarde
lătoare a necesităţilor industriei energeti­ ÎN VALOARE circuitul industrial a deşeurilor de lemn lei pentru investiţii din fondurile statului
ce, siderurgice şi a populaţiei, în condiţii rezultate din exploatare, pentru diminuarea şi peste 14 miliarde lei din fondurile pro­
optime, pornindu-se de la criterii de eco­ în proiectele programului şi al directive­ continuă a pierderilor de material lemnos prii ale C.A.P. .vor conduce la realizarea
nomicitate ştiinţific fundamentate. lor Congresului al Xl-lea al P.C.R. la exploatare şi prelucrare. Dezvoltarea producţiilor cerealiere şi animaliere, aşâ
Referindu-mă la Valea Jiului trebuie să se subliniază amploarea dezvoltării noas­ producţiei de plăci aglomerate şi fibrolem- cum sînt ele prevăzute în Directive.
arăt că pînă în 1985 producţia de cărbune tre economice şi sporirea substanţia­ noase, în mod deosebit a fabricaţiei plăcilor Ţăranii cooperatori din Boşorod, în frun­
se va dubla pe baza deschiderii unor noi lă a eficienţei în toate sectoarele de înnobilate, va asigura tocmai utilizarea su­ te cu comuniştii, acţionînd cu răspundere
mine şi a modernizării celor existente. Prin activitate. Una dintre căile de spo­ perioară a deşeurilor. pentru realizarea planului de producţie pe
1974 la toţi indicatorii, au reuşit să livreze
mecanizarea lucrărilor în subteran, prin rire a eficienţei economioe este şi punerea Avind în vedere că şi aurul verde este la fondul de stat, peste sarcinile de plan
mai buna organizare a producţiei şi a mun­ în valoare a resurselor locale. Colectivul de o rezervă limitată, că pădurile se refac la zi, 22 000 litri lapte marfă, să realizeze
cii şi producţia de cărbune a E.M. Vulcan muncă al Fabricii de industrie locală Brad într-un termen destul de lung, consider planul anual la bovine şi ovine, iar la lină
va spori în 1980 pu 21 la sută faţă de cele este preocupat ca în anii 'Viitori să folo­ deosebit de chibzuită prevederea din pro­ s-a livrat cu 20 kg în plus faţă de plan.
1-220 000 tone pe care le extragem In pre­ sească mai deplin resursele locale, să di­ iectul de Directive conform căreia produc­ Stimulaţi de aceste realizări cu care noi
zent. Faţă de aceste sarcini sporite, minerii versifice şi mai mult producţia bunurilor ţia de cherestea să se menţină la un nivel
de la exploatarea noastră manifestă o deo­ de consum. In anul 1976 secţia tîmplărie va aproximativ constant şi să se reducă treptat cinstim Congresul al' Xl-lea al partidului,
sebită responsabilitate. Convinşi de clarvi­ beneficia de o investiţie de 5 milioane lei. producţia de lemn -de' mină, ambalaje din vom acţiona şi în viitor într-un front co­
mun, neprecupeţind nici un efort pentru
ziunea programului partidului, de măreţia Pe această cale va avea loc dotarea lîm- lemn, traverse şi alte produse, - care pot
şl însemnătatea obiectivelor din etapa ur­ plăriei cu maşini şi utilaje de înaltă tehni­ fi înlocuite cu prefabricate din beton ar­ a obţine producţii de cereale tot mai bune
pentru a spori efectivele şi a îmbunătăţi ra­
mătoare, comuniştii, toţi minerii noştri şi-ad citate, îmbunătăţirea fluxului tehnologic şi mat, metal sau mase plastice. sele la toate speciile de animale, pentru
propus ca în cinstea Congresului al Xl-lea a tehnologiei de fabricaţie, trecerea la lus­
al partidului să extragă peste prevederi tru cu poliester. Ca urmare, de la 13 tipuri Ing. CORNELIU FULGA creşterea continuă a producţiei animaliere
mai mult de 40 000 tone de cărbune pentru de mobilă, cît producem în prezent, se vor directorul I.F.E.T. Deva şi a contribuţiei cooperativei noastre la îm­
a forma în acest fel o nouă platformă de fabrica în anii cincinalului viitor 25 de ti­ bunătăţirea aprovizionării populaţiei, ia
crearea fondului de stat.
izbînzi viitoare. puri în timp oe se va diversifica mult şi
Sîntem conştienţi că pentru a răspunde cu producerea micului mobilier atît de căutat AN DE AN, PRODUCŢII
cinste marilor sarcini ale programului de de cumpărători — măsuţe, scăunele, camere IOAN FULEA
edificare a societăţii socialiste multilateral pentru tineret. MAI MARI preşedintele C.A.P. Boşorod
dezvoltate in patria noastră de trecere la O mare atenţie acordăm valorificării ză­
comunism, nouă, organelor şi organizaţii­ cămintelor de calcit de la Ponor (Vata). Proiectul de Program al P.C.R. şi pro­
lor de partid ne revin îndatoriri de prim Ne pregătim, de asemenea, să asigurăm iectul de Directive ale Congresului al Xl- POTENŢIALUL PAJIŞTILOR,
ordin. In acest sens va trebui să crească toată piatra necesară asfaltării drumului lea ul partidului nostru, documente de ex­
necontenit rolul conducător al fiecărei or­ Crişcior — Abrud. Pentru aceasta, vom a- cepţională însemnătate pentru întregul po­ EFICIENT FRUCTIFICAT
ganizaţii a partidului, pentru ca, aşa 'după menaja încă o linie de concasare a griblu- por român, atestă încă o dată grija perma­
cum se subliniază în acest document, toţi rii la cariera Valea Arsului. O dezvoltare nentă, statornică, a partidului pentru dez­ Din proiectul Programului Partidului
comuniştii să-şi aducă contribuţia la con­ simţitoare va avea şi capacitatea de pro­ voltarea unei ramuri de bază a economiei Comunist Român de făurire a societăţii so­
ducerea tuturor sectoarelor de activitate, la ducţie a mozaicului filer şi terasit de la — agricultura. Şi noi, cei care muncim în cialiste multilateral dezvoltate şi înaintare
unirea eforturilor generale ale oamenilor Băiţa-Crăciuneşti, de la 10 000 tone anual, agricultură, am primit cu deplină satisfac­ a României spre comunism şi din pro­
muncii. Acesta este, de fapt, şi ţelul nostru iectul de Directive ale Congresului
căruia îi vom subordona întreaga noastră al Xl-lea al partidului se desprinde
energie şi muncă. cu claritate că un accent deosebit se va
pune pe dezvoltarea sectorului zootehnic şi
GHEORGHE SĂCĂLUŞ „Programul arată fiecărui membru de creşterea ponderii lui — la aproape 50
secretarul comitetului de partid la sută — in producţia agricolă glo­
de la E.M. Vulcan partid, fiecărui cetăţean a! patriei noastre bală. în acest scop se impun mă­
suri hotârîte pentru sporirea producţiei de
furaje, în special cu privire la punerea în
direcţie principate de acţiune în vederea valoare şi ridicarea potenţialului productiv
VOM CONTRIBUI LA al pajiştilor naturale prin amplificarea lu­
SPORIREA MASIVĂ A edificării cu succes a celei mai drepte orln- crărilor do chimizare şi prin reînsămînţărj
cu ierburi mai productive. Asemenea sar­
PRODUCŢIEI DE OŢEL cini se impun eu acuitate şi in unităţile a-
duiri sociale—©rlnduirea comunistă 14 gricoie din judeţul nostru.
Studiind cu deosebită atenţie proiectul de Potrivit prevederilor cincinalului viitor,
Program al partidului, ca şi proiectul de pentru îmbunătăţirea pajiştilor din judeţ se
Directive ale Congresului al Xl-lea, oţela- vor aloca peste 100 milioane lei, din care
rii Hunedoarei îşi dau seama că esenţa a- cît a fost pînă acum, la 18 000 tone anual ţie şi mîndrie patriotică măreţul progra'm 50 milioane reprezintă investiţii centraliza­
cestor documente de o covîrşitoare însem­ în viitorul cincinal. al P.C.R. de făurire a societăţii socialiste te ale statului. Folosind judicios fondurile
nătate pentru făurirea societăţii socialiste în cincinalul 1976—1980 producţia globală multilateral dezvolţale şi înaintare a Româ­ respective, se creează condiţii de îmbună­
multilateral dezvoltate şi de înaintare spre a fabricii noastre va creşte cu 165 la sută niei spre comunism şi’ ne angajăm să ne tăţire a unei suprafeţe de circa 24 500 ha
comunism a României o constituie riguro­ faţă de cincinalul 1971—1975, la mobilă creş­ punem în valoare întreaga noastră capaci­ păşuni şi fineţe. Prin aplicarea masivă de
zitatea ştiinţifică a direcţiilor de acţiune, terea va fi cu 143 la sută mai mare, iar li­ tate de muncă pentru a da viaţă sarcinilor îngrăşăminte chimice, prin reînsămînţâri cu
a sarcinilor ce vor trebui îndeplinite în vrările de produse către comerţul socialist ce ne revin. ierburi perene valoroase şi aplicarea unor
fiecare compartiment al vieţii economice şi vor fi cu 115 la sută mai mari. Aceste creş­ în Consiliul intercooperatist Ilia îşi desfă­ tehnologii noi ce urmează a fi introduse în
producţie pe aceste suprafeţe, se va asigu­
sociale. teri sînt posibile datorită ridicării produc­ şoară activitatea cîteva cooperative agricole ra realizarea unor producţii medii de pe­
Dacă pentru fiecare om este clar că pu­ tivităţii muncii, îmbunătăţirii . proceselor de producţie care, datorită sprijinului ma­ ste 22 000 kg masă verde la hectar pe pă­
terea economică a unei ţări este dată şi tehnologice, precum şi extinderii şi folosi­ siv primit din partea statului, s-au dezvol­ şunile comunale şi de cel puţin 4 000—4 500
de producţia de oţel pe locuitor, pentru noi, rii mai eficiente a suprafeţelor de produc­ tat an de an. Sîntem conştienţi însă că kg fîn la ha de pe fîneţele cooperativelor
oţelarii, prevederile din aceste două do­ ţie în anii viitori trebuie să sporim şi mai agricole de producţie. Deosebit de sporul
cumente cu privire la sporirea cantităţii de In viitorii ani ai cincinalului ne vom mult producţia de grîu şi porumb, la ni­ cantitativ, se va realiza un furaj de ca­
oţel capătă o importanţă deosebit de speci­ preocupa susţinut pentru punerea în va­ velul condiţiilor ce le avem acum, cînd me­ litate mult superioară, cu un ridicat pro­
fică. Ştim, de pildă, că noi toţi, oţelarii ţă­ loare a resurselor locale, diversificarea şi canizarea lucrărilor agricole şi chimizarea cent de proteină. Volumul de investiţVş’
rii, va trebui să realizăm în 1980 o pro­ creşterea producţiei articolelor de uz cas­ ne sprijină substanţial. De pe cele peste de lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor vă
ducţie de 17-18 milioane tone oţel, ceea ce nic şi gospodăresc. în acest fel ne vom a- 1 800 hectare cu grîu, orz şi secară ne-am fi de 2,1 ori mai mare în comparaţie cu
presupune o creştere de 64-76 la sută a pro­ duee contribuţia la creşterea eficienţei in­ propus ca la anul viitor să obţinem pro­ ceea ce s-a făcut în perioada 1970—1974, iar
ducţiei actuale. Creşterea va fi asigurată pe dustriei locale din judeţul nostru, conform ducţii de 2 200—2 500 kg la hectar, iar la suprafaţa pajiştilor îmbunătăţite va ajunge
baza înfiinţării a noi capacităţi productive măreţelor sarcini ce ne revin în anii vii­ porumb peste 2 600 kg porumb boabe la la peste 60 ia sută din totalul păşunilor şi
cit şi pe baza creşterii indicilor de utili­ torului cincinal. hectar. Obţinerea acesior producţii şi a uno­ finaţelor.
zare a cuptoarelor. ’ Esenţial va fi — după ra chiar mai mari este pe deplin posibilă.
cum se subliniază în documente — spori­ NICOLAE ZĂHUŢ Pentru aceasta, noi vom asigura fertilizarea
rea mărcilor superioare, ponderea oţeluri­ director al Fabricii de industrie unor suprafeţe. mai mari cu îngrăşăminte Dr. ing. EUGEN CERNEI.EA
lor aliate şi înalt aliate urmînd să repre­ locală Brad naturale şi chimice, vom trata terenurile directorul întreprinderii
zinte în 1980 peste 13 la sută, iar cea a oţe­ acide, iar la cultura griului, orzului şi a de îmbunătăţire şi exploatare
lurilor carbon de calitate şi slab aliate — secarei ierbicidarea se va face pe întreaga a pajiştilor Deva
circa 52 la sută din producţia totală de oţel. VALORIFICARE suprafaţă cultivată cu aceste culturi. O a-
Va trebui să ne orientăm spre asigurarea tenţie sporită va fi acordată îmbunătăţirii
metalului necesar în special dezvoltării şi SUPERIOARĂ MASEI calităţii lucrărilor agricole în aşa fel ca PROTECŢIA MEDIULUI —
mai pronunţate a industriei constructoare arăturile, discuitul, semănatul şi recoltatul
de maşini. Iată de ce în 1990 producţia de LEMNOASE să se facă la cel mai înalt nivel calitativ, OBIECTIV DE IMPORTANTA
oţel — de înaltă calitate — pe locuitor ur­ la timp şi fără nici o pierdere. Un însem­
mează să ajungă la cel puţin 1 000 kg. Proiectul programului Partidului Comu­ nat sprijin îl vom primi din partea statu- MAJORĂ
Oţelăriei din care fac şi eu parte îi vor nist Român, precum şi proiectul Directive­ - lui şi în anii viitori, prin dotarea cu maşini
reveni deci sarcini sporite încă de pe acum. lor Congresului al Xl-lea cu privire la pla­ si utilaje agricole noi, de mare randament, La fel ca toţi cetăţenii patriei noastre,
Este, cred, suficient să arăt că în 1975 pro­ nul cincinal 1976—1980 şi liniile directoare ale în anul viitor vom primi 3-4 combine „Glo- am primit cu mîndrie patriotică proiectul
ducţia secţiei noastre va spori cu 2,7 la dezvoltării economico-sociale a României ria“, noi tractoare, maşini agricole. Programului Partidului Comunist Român,
sută şi asta numai pe baza creşterii indici­ pentru perioada 1981—1990 jalonează exi­ care jalonează viitorul ţării în următorii 20-
25 de ani. Din acest program, ca şi din pro­
lor de utilizare a cuptoarelor şi îmbună­ genţe sporite şi pentru activitatea de ex­ Inq. VALENTIN CRUCERU
tăţirii tehnologiei de elaborare. ploatare şi valorificare a lemnului. Dez­ preşedinte al Consiliului iectul de directive ale Congresului’ al Xl-lea
voltarea industriei lemnului pînă în 1980, intercooperatist Ilia al Partidului Comunist Român cu privire la
Aşteptăm cel de al Xl-lea Congres al planul cincinal 1976—1980- şi liniile directoa­
partidului — cînd cele două proiecte vor fi într-un ritm mediu anual de 3,6—4,6 la sută re ale dezvoltării economico-sociale a
dezbătute şi aprobate — cu realizări bune. pe baza sporirii gradului de industrializare României pentru perioada 1981—1990,
Secţia noastră a realizat pînă în prezent şi prelucrare a materialului lemnos incum­ O AGRICULTURĂ MODERNA, am desprins că se prevăd sarcini
45 000 tone oţel peste prevederi, ceea ce ne bă deci o serie de acţiuni şi în cadrul de mare importanţă în domeniul gos­
permite ca în cinstea Congresului să ne îm­ I.F.E.T. Deva, în special pentru o mai bu­ DE ÎNALTĂ podăririi raţionale a apelor şi protecţiei
nă valorificare a acestei însemnate bogăţii
bunătăţim angajamentul anual cu 10 000 to­ naturale. Plecăm de la premisa că în 1980, PRODUCTIVITATE mediului înconjurător. Este cunoscut faptul
ne oţel. Este, cred, un mijloc bun de a ne faţă de 1975, ponderea lemnului pentru lu­ că impetuoasa dezvoltare a industriei, a
manifesta adeziunea şi încrederea — cu crări industriale va spori cu. 7,1 la sută, Am luat cunoştinţă cu deosebit interes şi agriculturii, a centrelor urbane şi rurale
toată responsabilitatea — faţă de cele mai a lemnului pentru celuloză cu 3,4 la sută satisfacţie de prevederile Programului parti­ este strîns, legată de creşterea considera­
măreţe programe ce vor duce patria noastră etc. Paralel va scădea simţitor cantitatea de dului privind obiectivele fundamentale ale bilă a necesităţilor de apă.
pe drumul comunismului. lemn pentru foc, paralel cu sporirea cu 6 etapei următoare a istoriei României socia­ Ţinînd seama de asemenea considerente,
la sută a volumului de crăci. Pentru reali­ liste. Toţi membrii cooperativei agricole din un obiectiv de însemnătate covîrşitoare este
Ing. ALEXANDRU DRAGOTĂ zarea acestor prevederi vom dispune şi de Boşorod îşi exprimă întreaga lor adeziune gospodărirea judicioasă a resurselor de
şeful atelierului elaborare de la un plan de investiţii mai mare cu 30,5 mi­ faţă de program şi de aceste prevederi, ho- apă în vederea conservării proprietăţilor
O.S.M. II a C.S. Hunedoara lioane lei faţă de cel din actualul cincinal tărîrea fermă de a nu precupeţi nici un e- lor naturale, a împiedicării poluării şi sa­
fort pentru materializarea lui în viaţă. tisfacerii în condiţii din ce în ce mai bune
In centrul politicii agrare a partidului — a nevoilor ereseînde ale producţiei şi popu­
CGLEGIUL DE REDACŢIE se arată în program — va sta realizarea u- laţiei. Evident, pentru rezvoltarea din punct
nei agriculturi moderne, intensive, de înal­ de vedere tehnic şi economic a tuturor pro­
GHEORGHE PAVEL (redactor şef), TIBERIU ISTRATE (secretar tă productivitate, care va folosi cele mat blemelor ridicate de o gospodărire raţio-
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA noi cuceriri ale ştiinţei. Dezvoltarea conti-
■ liru I ir»l» I M UÎD7A MiriMAC TinrAD