Page 20 - Drumul_socialismului_1974_09
P. 20
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6025 • MARJI 10 SEPTEMBRIE 1V74
fP9 8
Ctitori moderni COMERŢUL • „Am căutat»
prin mai multe magazine dini
Deunăzi, intr-un autobuz, asis convingător pentru viaţa unui judeţ, dar n-am găsit neam de ('
tând intimplător la dialogul din om decit concretul faptelor sale, coasă" — se arată într-o seri- 1
tre doi săteni, am auzit remarca a ceea ce lasă în urma sa. Pe
unuia : „In anul acesta n-am să vremuri, orice ctitorie a domni soare primită din Ghelar. In-’
dit decit patru pomi". Poate că torilor era grabnic consemnată in tr-un timp s-au adus, însă insu- (
aş fi uitat aceste cuvinte dacă, anale şi letopiseţe spre luare a- ficiente ca număr şl necores-1
într-una din zile, aflindu-mă pe minte a urmaşilor. Iar despre punzătoare ca dimensiuni con- ’
un şantier din Petroşani, şi Ştefan cel Mare se zice că ridica diţiilor noastre de relief. Să nu (
stind de vorbă cu un maistru după fiece bătălie cite o biserică. mai spun că la Hunedoara coa-l
constructor — Constantin Mihă- Astăzi, maistrul Constantin Mi- sele s-au vindut numai la cei ?
iescu — acesta n-ar fi spus hăiescu şi alţii ca el vorbesc de
printre altele că „n-am decit 26 spre ctitoriile lor cu modestie cu buletin de oraş ! întrebăm (
de blocuri". Adică, in aproape muncitorească ca nişte adevăraţi deci pe cei ce se ocupă de a- i
cinci ani, acest constructor a ri domnitori in ţara lor. provizionare : noi cu ce să re- h
dicat 26 de blocuri de locuit, iar Ar trebui ca fiecare localitate coltăm furajele ?". I
recent construieşte o şcoală, pri de pe aceste meleaguri să-şi aibă v
mul sări edificiu de acest gen. cronica sa modernă în care să PIAŢA • ...Devei, ca şi cele- n
(Muncind numai în acest ritm, fie consemnaţi cei ce au pus că lalte din judeţ sint mereu pline V
ycătre anii pensionării meşterul rămidă peste cărămidă spre înalt, / cu coji de pepeni verzi. Fieca- (
■ nostru va avea in palmaresul său să ştie oamenii de azi __ şi de / re consumator ce se serveşte pe i
' In jur de 200 de blocuri, plus miine în faţa cui scot pălăria ! I loc o face pe unde apucă şi a- J
?niteva şcoli). GHICI.Alt. Aspect (lin magazinul alimentar cu autoservire din cadrul
Cred că nimic nu poate fi. mai C. DROZD complexului comercial. Foto : VIRGIL ONOIU colo îşi lasă urmele „gustării".)
Desigur, nu pot exista debara-1
satori după fiecare. Dar un pic ^
de bun simţ ar trebui să existe, ţ
• O NOUA ŞCOALA. In cartierul Aeroport din Petroşani a fost !n caz contrar, organele în l
. noutăţi recepţionat un nou edificiu social-cultural. Este vorba de şcoala eu drept de ce nu-şi pun în valoa- *
16 săli de clasă, care va funcţiona Incepind cu acest an de Invă-
ţămînt. Noua şcoală este cea de-a treia unitate de invăţămint, înăl re chitanţierele ? (
^ţd©;iţla ţată in cartierul construit la marginea oraşului Petroşani, care îm
plineşte armonios peisajul urbanistic cunoscut de acest important • In Oraşul nou Brad, la aso PLECAM CU STICLE LA TI-^
centru minier în deceniile socialismului. ciaţia de locatari a fost organi MIŞOARA ? o Centrele de co- (
voluntari zată o consultaţie politică pe tema lectore şi valorificare a ambala-1
„Participarea activă a României la jelor nu primesc spre valorifi-l
• CRESC RINDURILE UTECIŞTILOR. Organizaţia municipală diferite organisme internaţionale", care sticle de bere şi de ulei (
(■OBIECTIVE NOI Deva a U.T.C. se preocupă intens de primirea în organizaţia re susţinută de Ion Ionescu, direc cu gitul lung, de 500 ml şi sticle 1
torul
de
orăşenesc
Cabinetului
flPE HARTA ORAŞULUI voluţionară a tineretului a celor mai'harnici şi mai merituoşi tineri, elevi, partid. de bere Caramel, în care fabri- /
rribncitori, ţărani cooperatori. Recent, la şcoala generală nr. 4 au fost ca de bere din Timişoara im- (
. Termocentrala din zona noilor inmînate In cadru festiv 40 de carnete roşii, iar la întreprinderea • „împliniri şi perspective In buteliază frecvent bere obişnui- (
îfcloouri de locuinţe din oraşul Ha electrocentrale Mintia, 120 carnete. La festivitate au participat mun dezvoltarea social-economică a ţă tă. Nu primesc dar nici nu ni ,
ţeg se extinde cu Încă patru ca- citori de frunte din întreprindere, comunişti. De subliniat că numărul rii noastre" s-a intitulat simpozio se spune ce să facem cu ele, I
xane, pentru â face faţă cerinţe uteciştilor din Deva a trecut de 11 000, niimai în acest an fiind pri nul, ce a avut Ioc în oraşul Vul căci de circulat în reţeaua co- (
lor de apă şi căldură In noile a- miţi în organizaţia comunistă de tineret peste 1 000 de tineri. can, şi care s-a bucurat de o l
partamente ce vor fi construite caldă audienţă. Simpozionul se | mercială a jude ului circulă. Se ^
celui i
aici. ACCIDENTUL A FOST EYITAT înscrie în şirul manifestărilor or
★ ganizate în întimpinarea )
Se află in stadiu de acoperiş un Intr-un vagon din trenul 31 802, ca circula pe magistrala de-al XT-lea Congres al partidu 16 )
lui.
:ător de cherestea şl o cen-
E lă termică pentru abur, nece- Curtici — Bucureşti, se afla o combină «Gloria*, a cărei apărătoare doreau un magazin sătesc. Acum zice că la Bucureşti şi la Timi- \ l
• Locuitorii din satul Vica îşi
de ploaie şi vînt, din cauza curentului produs de viteza trenului,
producţiei la F.I.L. Haţeg.
1
a ieşit din gabarit. Inginerul Alexandru Voina, aflat în staţia Ilia,
intuieşte pericolul. Ii comunică impiegatului Ioan Moraru, iar acesta îl au. L-au construit prin contri şoara s-ar colecta şi astea. Să .
Ca C.A.P. Haţeg se află In fa- colegului său, Petru Zazloţi, din staţia Mintia. Ultimul opreşte tre buţia lor în bant şl în muncă. facem un drum pină acolo sau '
Descinderea noului magazin, care
avansată de construcţie un
nul şi cu un grup de ceferişti reîncadrează piesa în gabaritul tre
S ajd, care va asigura adăpost nului, eyitînd astfel un iminent eveniment de cale ferată. a avut ioc la începutul săptămî- ne dă I.C.V.A. o soluţie de va- \
lorificare ?
ţ
nii trecute, s-a făcut într-un cadru
intru 100 capete de bovine.
festiv.
NEGLIJENŢE • Multe secţii)
C. ARTENIE • La clubul muncitoresc din ale celor două cooperative L
Haţeg • HĂRNICIE. Zi sau noapte, vreme bună sau rea, mai aproape Petrila, membrii cercului literar
sau mai departe de casă, un om cu maşina sa (o remorcă cu peridoc) „Venus" au organizat un reuşit re meşteşugăreşti din Haţeg sint/
■ CONTRIBUŢIE DE SEAMĂ transportă aurul verde al pădurilor la 'rampele de depozitare, spre a cital de versuri patriotice, pe care lăudate pentru activitatea lor)
lua drumul complexului proces de industrializare. De aleasă conşti bună. La altele însă - croito-(
MLA FONDUL DE creatorii locali l-au închinat ţării
inciozitate şl modestie, harnic şi curajos, acest vrednic conducător in anul jubiliar, precum şi eveni rie, reparaţii radio, reparaţii o- 1
Gospodăriile populaţiei din co- auto pe drumurile din păduri este stimat şi apreciat de toţi cei ca- mentului istoric din viaţa parti biecte de uz casnic — neglienţa I
ţ**»una Ilia acordă o atenţie spori- re-1 cunosc. Numele lui este Ioan Murgoi. Locuieşte in comuna Bo- dului şi poporului, ce va avea loc şi nepăsarea faţă de cerinţele)
Ită valorificării resurselor existente şorod şi lucrează la U.M.T.F. Haţeg. la 25 noiembrie — Congresul al clientelei sint, în multe cazuri, t
j/pentru creşterea producţiei agri- Xr-lea.
jcole şi a contribuţiei lor la consti la ele acasă. Motivele : unii Iu- 7
tuirea fondului centralizat de pro- • PREGĂTIRI LA AUTOBAZA DIN DEVA. De clteva zile, coloa • Cu prilejul comemorării a 30 crători mai întîrzie la serviciu,)
|duse agroallmentare al statului. na de călătorii a fost înzestrată cu 3 autobuze noi, care vor contri de uni de Ia moartea scriitorului se poartă urit cu clienţii etc.)
.Concludent este faptul eâ faţă de bui la îmbunătăţirea transportului in comun pe traseele servile de Liviu Rebreanu, colectivul biblio Secţiile nu sint dotate nici cu
(prevederile planului anual s-au Autogara din Deva. Dealtfel, pe luna august indicatorul venituri a tecii municipale Petroşani a or registre unice de control. Aşa )
Snregislrat depăşiri de 50 la sută ganizat o reuşită manifestare lite se face că la respectivele sec- 1
jta tineretul bovin şi 5 la sută la fost îndeplinit in procent de 101,5 la sută. In aceste zile se fac inten rară. Realizată pentru prietenii ţii, cu deosebire la cea de repa- /
[ovine. De asemenea, s-au livrat se pregătiri In vederea deschiderii noului an şcolar, a transportului cărţii de la fabrica de pline din
jjb» plus comparativ cu sarcina sta elevilor la şl de la şcoală. Toate autobuzele.au fost pregătite şi revi localitate, manifestarea a fost un rat obiecte de uz casnic, există 7
bilită mal mult de 325 hl lapte. zuite, s-a asigurat întreaga cantitate de combustibil şi lubrifiant!, cald omagiu adus vieţii şi operei anumite obiecte care aşteaptă (
pentru ca transportul elevilor să se facă intr-o deplină siguranţă ş( aceluia care a trasat brazde a- de două-trei luni să le vină rin- i
punctualitate. dtnei în ogorul literar românesc.
TEODOR VASIU dul la reparat...
Ilia ('
ZONA VERDE SAU GĂINA- /1
! FEMEILE - IN FRUNTE 25 000 RIE î • Ca şi în jurul altor)
In acţiunile de mobilizare şl Plnă la 1 septembrie a.c., hi Despre „munca educativă" blocuri din Deva, şi pe lingă ( :
antrenare a femeilor din Orăstie manifestările culturale, organi blocul A 1 există o frumoasă i
iţa Înfrumuseţarea şi buna gospo- zate de către Casa de cultură zonă verde cu pomi ornamen-t
«dărire a oraşului, ce îşi va săr din Geoagiu-Băi, au Iuăt parte ...Cofetărie. Patru tineri spor Ba nu, despre film s-a discutat. tali.- Locatarii o preţuiesc, o in-)
bători In curînd a 750-a aniver 25 000 de spectatori. Aşa da ! tivi s-au instalat temeinic la ca Cineva a adus vorba despre „Cu grijesc. Sint însă trei familii cărei
sare, se evidenţiază Lucreţia Cre fele şi coniac Vrancea. După cite miinile curate" : „Mi-a ciripit îi sfidează : zilnic îşi aduc o-J
ta, Silvia Zamora, Martina Slo- am înţeles, erau fotbalişti. Timp Merg că-i o chestie mişto, cu ga
fvenschi —• membre ale biroului de o oră, „dezbaterile“ celor giul ăla de Papaiani, şi un altul, rătăniile (pui mai mari, găini),i -
■comitetului orăşenesc al femeilor, patru, foarte avintale, foarte ani comisar, ceva stil Mannix...". şi le leagă de pomi ! Seara lei
tprecum şi Maria Vomica, preşe- mate, n-au încetat o clipă. Su Se discută mult despre munca duc acasă, pe balcon. Edilii o-,’
' dinţa comisiei de femei din car biectele au fost foarte diverse. educativă din rîndul sportivilor. rasului sint chemaţi să intervină.)
tierul II, Ana Şerban, cartierul
IV şi altele. Despre tunsoarea nouă a Mihae- Se consideră că dacă performerul HULIGANI o Pavel Tăbîrdan j
\ Periodic, comitetul orăşenesc al lei Mihai, despre Francois Jauf- cutare nu acostează femeile pe şi Vaier Butnaru, din Hunedoa-)
j femeilor din Orăstie organizează fret, ăla care l-a caftit pe Năsta- stradă, nu se bate in localuri pu ra, nu sint fraţi şi nici rude, darl
j-diverse acţiuni cu caracter educa- se, despre cîţi bani a luat Tony blice, nu doarme beat în şanţ ţi seamănă leit: amîndoi poartă/,
! tiv. In cadrul acestora îşi aduc un cind a plecat la echipa..., despre nu dispare noaptea din cantona
aport deosebit tovarăşele • Elisa- balerina valabilă care consuma o ment, e un sportiv educat ? costume în dungi. Nu la coman- V
beta Văidean, Maria Ripoşan, Ra- îngheţată, despre arbitrul ăla Munca educativă nu se măsoa dă/insă le vin bine. Trei luni le(:
iftla Ardelean, Maria Dan, Iuliă ră după cantitatea cartonaşelor vor purta fără întrerupere. Pen
! Manunghevici, Lucia Colhon, Ele- gras şi tembel care ne-a furat galbene sau roşii primite in tru acelaşi motiv : comportare/j
i na Homorodean, Maria Brînduşa în deplasare. Deci, timp de o oră tr-un sezon de un sportiv... huliganică si provocare de scan-V
I şl altele. n-am auzit nimic despre un dai. * SPĂRGĂTORUL A FOST l!
ADAM VASILICA Fără cuvinte spectacol, expoziţie, carte, film. C. D. (PRINS Şl ARESTAT. Cititorii noş-/i
Orăştie Desen de V. MIHAILESCU ) tri îşi amintesc că în Deva, cui
ţ cîteva luni în urmă, au avut locţ'
i mai multe spargeri ale unor u-ţ
exemplu, fibrosarcomul, limfosareo- Benz" (R.F. Germania) au? con lari. (Precedentul record era de i nităţi comerciale. Spargerile sej
mul, maladia lui I-Iodglcin. struit o maşină pentru controlul ţinut de' „Naşul" — filmul despre (făceau noaptea, de către un)
siguranţei de închidere a uşilor mafia americană, avîndu-1 pe Mar- l iscusit — se părea — „meşter",
ARBORI ANTIPOLUANŢI autoturismelor. Pe întreaga dura lon Brando în rolul principal). I care o perioadă a reuşit să se
tă a probei uşile autoturismului „Steve — a afirmat regizorul aces \ ascundă de rigorile legii, mai
M.ATINA ÎMPOTRIVA CANCERULUI Potrivit cercetătorilor sovietici, se închid şi se deschjd de 100 000 tui film — este în acelaşi timp
anumiţi arbori ar putea să ne a- de ori, ceea ce corespunde apro Bogart, Gabie şi Wayne“. i ales că îşi schimba cu regula-
Cis-diclorodiaminoplatina II este jute să luptăm împotriva .poluării ximativ unei perioade de 14 ani ■ ritate locul de acţiune. De cî-
denumirea unui medicament des atmosferice a oraşelor. Astfel, ar de exploatare normală a autotu VREMURI TRISTE PENTRU 1 teva zile, spărgătorul a fost
coperit intimplător şi care distru ţarii, perii sălbatici din Caucaz şi rismului. ' ’ „VĂDUVĂ VESELĂ" (prins şi arestat. Se numeşte Ioan
ge cancerul genital la femei şi' la plopii canadieni ar avea preţioasa i June, este din Hodol-Bihor, a
bărbaţi. Din cincisprezece bărbaţi proprietate de a absorbi benzenul! „PAPILLON" A BĂTUT RECORDUL Fluctuaţiile^ monetare l-au obli J fost angajat la Trustul de con-
bolnavi de cancer testicular, la în 24 de ore un kilogram de gat pe renumitul regizor suedez (strucţii Deva. Are 24 de ani şi
1 treisprezece s-a înregistrat o ame- frunze ale acestor arbori ar veni Filmul turnat după best-sellerul Ingmar Bergman să renunţe la
1 liorare pe care nici un alt trata de hac mai multor zeci de mili- lui Henri Charriere — „PapiUon“, proiectul de a realiza filmul „Vă lin faţă o... lungă perioadă de
ment nu ar fi putut-o provoca, grame din această otravă' (care şi avind drept protagonist pe ac duva veselă". „Dacă vom începe ’ detenţie. După faptă vine întot
iar la şapte din ei tumoarea a fost nu este suportată de om decit in torul american Steve Mac Queen, acum filmările, o inflaţie ar urca deauna şi răsplata...
complet distrusă, potrivit afirma- tr-un procent de 0,8 miligrame pe a bătut toate recordurile In S.U.A. cheltuielile noastre pinâ la 96 000 REPORTER
! ţiilor mai multor medici care au metru cub de aer). De asemenea, la vînzări de bilete i numai in 15 dolari lunar" — a declarat Berg
■ participat la recentul Congres al şi alte plante ar fi ..specializate* zile s-au încasat 8,6 milioane do man.
■ chimiei de ia Londra. Inconve In absorbţia acizilor, alcoolului şl
nientul constă într-o putei'nică to a eterilor.
xicitate care ameninţă rinichii. Au
fost însă Înregistrate efecte ale UŞI MAI REZISTENTE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : Deva, jir. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane : 1 15 68,
acestui medicament derivat din DECIT... MAŞINA
►platină şl la alte tipuri de cancer 1 2317, 1 15 85, 1 12 75.
'decit cele genitale, cum ar fi, de Inginerii de la firma „Mercedes- TIPARUL: Tipografia Deva, *»r. 23 August, nr, 257.