Page 22 - Drumul_socialismului_1974_09
P. 22
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 6026 • MARŢI 17 SEPTEMBRIE 1974
Proiectul Programului partidului — primit cu
adeziune deplină, cu angajamentul unanim
de a îndeplini sarcinile încredinţate
UN SPRIJIN DE lui de al Xl-lea Congres al Am desprins îndatoririle ce planificate pe acest an la toa muncesc pe tărîmul literaturii şi
partidului — proiectul de Pro ni se pun în faţă de a asigura te speciile au fost realizate. La artelor spre triumful deplin al
NĂDEJDE PENTRU gram şi de Directive. Fiecare o utilitate şi o eficienţă econo fondul de stat am livrat 267 umanismului socialist.
frază a acestor documente e mică maximă fiecărei construc tone grîu şi orz, însemnate can
SIDERURGIŞTI chintesenţă de experienţă şi de ţii, prin înlăturarea oricăror tităţi de lapte, carne şi lină. RADU CIOBANU
previziune. Descifrezi în ele de supradimensionări, normarea şti Pentru a mări potenţialul de membru al Uniunii scriitorilor
Judeţul nostru a avut şi va unde ne vine puterea, sentimen inţifică a consumurilor şi tipi producţie al pămîntului ’ vom
avea un rol însemnat în asigu tul mîndriei de a fi, încrederea zarea construcţiilor industriale fertiliza 200 ha teren cu gunoi
rarea materiilor prime cerute în frumuseţea zilei de mîine. pentru toate sectoarele de ac de grajd, dînd cîte 20 tone la BUNĂSTAREA
de dezvoltarea impetuoasă a Rezultă din ele că fiecare suc tivitate. Ni se cere cu toată tă hectar, şi vom utiliza cantităţi
producţiei materiale : minereuri ces al nostru în prezent e un ria — şi vom acţiona mai ferm sporite de superfosfat şi azotat. TUTUROR
metalifere şi nemetalifere, căr pas sigur în viitor şi convinge pentru rezolvarea . acestor sar Tot în acest scop vom folosi OAMENILOR MUNCII
bune, lemn şi alte produse. Din rea aceasta te înalţă în propriii cini — de a trece la industria numai seminţe de cea mai bună
proiectul Programului partidu tăi ochi. lizarea tuturor lucrărilor de con 'calitate, cu potenţial biologic — ŢELUL SUPREM
lui şi din prevederile proiectu Colectivul uzinei noastre pre strucţii, în acest scop urmînd ridicat.
lui Directivelor Congresului al găteşte în prezent unul din a- să fim dotaţi şi în continuare ■Ţăranii cooperatori din To- AL PARTIDULUI
Xl-lea al P.C.R. am desprins ceste succese comune — acela cu utilaje şi tehnică modernă, teşti, .ca şi toţi cetăţenii pa.triei, i
ca o trăsătură fundamentală de a raporta partidului, la fi de înaltă productivitate. v.ăd în aceste documente, ca In Aşa cum se arată în proiec-
pentru cincinalul 1976—1980 şi nele lunii septembrie, că şi-a Constructorii şantierului nos tr-o oglindă, viitorul patriei, . tul de Directive şi în Progra
pentru perioada următoare a- îndeplinit planul şi angajamen tru au dovedit că sînt capabili al poporului nostru, viitor pe mul Partidului Comunist Român,
tenţia deosebită care se va da tul pe întregul cincinal. Aceas să îndeplinească cu cinste sar care ni'-l făurim cu mintea şi‘ dezvoltarea intensă a economiei
lărgirii bazei proprii de ma ta va fi partea noastră de con cinile ce le au. Complexul avi cu braţele noastre. Vom munci naţionale şi a eficienţei aces
tei ii prime şi, în acest cadru, tribuţie la realizarea angaja col de la Bălata, îl vom ternii-. cu toţii pentru a făuri o' agri teia a asigurat şi va asigura
punerii în valoare a zăcăminte mentului organizaţiei orăşeneşti na înainte de termen, aşa cum cultură intensivă, de înalt ran şi în' viitor condiţii din cele
lor de minereuri de fier cu un Brad a P.C.R. de a îndeplini am reuşit şi la cel de la Leş-, dament, competitivă atît în ce mai bune pentru sporirea veni
conţinut mai scăzut de metal şi înainte de termen prevederile nic, ale cărui două ferme le-âm priveşte nivelul producţiei, cit tului naţional într-un ritm su
sporirea, rezervelor de substan cincinalului. Este în aceasta do pus la dispoziţia beneficiarului şi calitatea .şi 'preţul de cost al perior ritmului de creştere a
ţe mindrale utile pentru neme vada existenţei unor resurse în cu cîte 60 de zile înainte de produselor cu cele pe care le produsului social. Aceasta per
talifere. primul rînd în inteligenţă şi termen fiecare. obţin .cele mai dezvoltate ţări mite conducerii de partid şi de
Organizaţia de partid, colec dăruire omenească de care dis In prezent, bătălia se dă la da pe continentul, nostru. stat să aplice în continuare o
tivul de muncitori, ingineri şi pune colectivul nostru, garanţia Ţesătoria de • mătase. Stimulaţi politică consecventă de ridicare
tehnicieni mineri şi prepara că ritmul mediu de dezvoltare de istoricul proiect de Program, PAVEL TURCU a veniturilor nominale şi rea
tori din Poiana Ruscăi au reţi de 11,5—12,5 la sută anual, a de proiectul de Directive; de preşedintele C.A.P. Toteşti le ale tuturor oamenilor mun
nut cu maximă atenţie aceste industriei constructoare de ma apropierea celui de-al Xl-lea cii. Este documentat ştiinţi
sarcini definitorii. împreună cu şini, ramură căreia îi aparţinem Congres al partidului nostru, TRIUMFUL fic, căci numai în condiţiile a-
Centrala minereurilor Deva şi şi noi, poate fi atins, că uzina ne-am angajat ca în cinstea a- locării unei însemnate părţi din
institutul de cercetări şi pro noastră va putea spori aportul cestui măreţ eveniment Ţesă- UMANISMULUI venitul naţional pentru fondul
iectări pentru minereuri se va la înzestrarea economiei, a in toria de mătase din Deva să de dezvoltare este posibilă re
acţiona pentru promovarea de dustriei miniere cu tehnică mo- producă. Ne vom respecta cu- alizarea unui progres social-eco-
noi rezerve atît de minereuri .dernă vîntul, aşa cum constructorii Omul care şira depăşit condi nomic şi deci, în ultimă in
de fier cit şi. de talc. Aceasta O politică de investiţii înţe şantierului nostru au făcut-o ţia de mijloc pentru satisfacerea stanţă, creşterea nivelului de
incumbă pe de o parte per leaptă, ale cărei linii .directoa-, întotdeauna 1 intereselor înguste ale unei -mi trai
fecţionarea activităţii de inves re le regăsim accentuate şi mai norităţi, omul .devenit scop, ţel Aşa după cum se arată în
tiţii, iar pe de altă parte solu bine precizate în proiectul de Ing. DAN CAZAN suprem al întregului efort şi .al proiectul de Program al P.C:R.,
ţionarea — în viitorul cincinal Program, a făcut ca uzina noas şeful şantierului nr. 2 -al colaborării sociale —. iată ceea partidul va pune pe prim plan
— a problemei înnobilării mi tră, o uzină crescută dintr-un T.C. Deva . ce e in primul rînd impresio creşterea în continuare în ritm
nereurilor sărace în condiţii de atelier, să se dezvolte în ritm nant atunci cînd contempli în înalt a venitului naţional, spo
eficienţă economică. rapid în ultimii ani. Viitorul ansamblu acest istoric şi impu rirea continuă a productivităţii
Comitetul de partid, împreuna înseamnă continuarea investiţi VOM SPORI ŞI MAI nător edificiu teoretic care este muncii sociale. Şi în perioada
cu comitetul oamenilor muncii ilor astfel ca uzina să devină proiectul de Proferam al Parti următoare, venitul naţional va
de la I.M. Hunedoara au luat o modernă uzină de utilaj mi MULT RODNICIA dului Comunist Român. Rod al fi repartizat judicios pentru
o seamă de măsuri şi vor lua nier. Văd în .aceasta încrederea gîndirli colective lucidă şi vizio fondul de consum şi fondul de
altele în continuare pentru _ e- pe care partidul o acordă co PAMÎMTULUI • nară, capabilă să distingă deta dezvoltare, ceea ce va asigura 1
şalonarea prioritară a lucrări lectivului nostru, încredere cu liile de pe orizontul viitorului, creşterea continuă a bunăstă
lor de investiţii începînd cu o- care fiecare comunist, fiecare îndeplinirea sarcinilor iz.vorî- .documentul aflat în aceste - zile rii materiale şi spirituale a
biectivele care asigură condi membru al acestui colectiv se te din proiectul, de Program al în dezbaterea ferventă a întregii poporului, dezvoltarea puterni
ţiile realizării planului pe 1975, mîndreşle. P.C.R. de făurire a societăţii ţări va rămîne un exemplu, tipic că a economiei naţionale, a so-
optimizarea formaţiilor de la Mai avem, desigur, probleme socialiste multilateral dezvolta de triumf al umanismului în x cietăţii noastre socialiste.
investiţii, pentru trimiterea ce de rezolvat şi de care depinde te şi înaintare a României spre Ipostază socialistă. De la politica Numai păstrîndu-se un raport
lor mai destoinick.comunişti să sporirea eficienţei muncii noas comunism, precum .şi din pro industrială a partidului pînă la just, fundamentat ştiinţific, în
lucreze la obiectivele de bază. tre. Aceasta este o sarcină de iectul de Directive, privind grija pentru educarea -tineretu tre fondul de consum şi fon
De asemenea, o preocupare cen partid trasată şi prin proiecte lui, de la grija pentru ocrotirea dul de dezvoltare se vor putea
trală o constituie sporirea pro le documentelor în dezbatere. dezvoltarea intensivă a agricul mediului pînă la principiile de asigura şi în viitorul cincinal
ductivităţii muncii prin perfec Bazaţi pe puterea de convinge turii şi obţinerea unor produc bază ale politicii externe, peste importante fonduri de investi
ţionarea tehnologiilor de ex re a comuniştilor, pe dorinţa ţii tot mai mari la hectar, cere tot, cuvîntul care revine mereu, ţii — în sumă de 920—960 mi
din partea tuturor celor care
tracţie şi preparare. de autodepăşire a oamenilor,_ a- lucrăm pe ogoarele patriei o ca un nobil memento, este CU- liarde lei — pentru dezvoltarea
Siderurgiştii din judeţul nos firmăm cu curaj că oricărei muncă stăruitoare pentru apli vîntul OM. • economică-socială a ţării. Aceas
tru, care în etapa urlnătoare probleme' oamenii ii vor găsi carea celor mai noi cuceriri ale Intr-un asemenea context, lite ta înseamnă că în cincinalul
vor pune în' funcţiune noi ca soluţii care să ducă la spori ştiinţei în producţia agricolă, ratura şi arta,' care aşează prin 1976—1980 este posibil să se a-
pacităţi de producţie, găsesc un rea eficienţei. să gospodărim şi să Lucrăm mai definiţie’ omul în centrul preocu sigure în continuare un cadru
sprijin multilateral, de' nădejde bine pămîntul. Strădaniile noas părilor lor, îşi află un loc firesc, prielnic pentru dezvoltarea şi
In activitatea minerilor din Po VICTOR ALMĂŞAN tre sînt îndreptate în executa de statornică însemnătate. Din- modernizarea întregii baze teii-
iana Ruscăi'. secretarul Comitetului de partid rea de lucrări de îmbunătăţiri totdeauna a prevalat la noi mi nico-materiale a societăţii, con
litantismul în literatură şi artă.
de la Uzina de utilaj minier şi funciare pentru a ridica poten struirea a 2 700 noi capacităţi
LAZĂR FILIP reparaţii Crişclor ţialul productiv al pămîntului Cu atît mai mult, literatura _ si de producţie, obţinerea în fie
arta românească nu vor rămîne
secretarul Comitetului de partid — combaterea eroziunii, elimi in afara aspiraţiilor comune azi, care judeţ a unei producţii in
dustriale de cel puţin 10 mi
al întreprinderii miniere FIECARE narea excesului de umiditate şi cînd întreaga noastră naţiune liarde lei, 1—1,2 milioane noi
Hunedoara irigaţii. Sîntem o unitate mare militează pentru triumful dem locuri de muncă, 815 000 noi a-
CONSTRUCŢIE SĂ cultivatoare de cartofi, îndeo nităţii umane. A milita în viaţa partamente, sporirea fondului
de retribuire şi a veniturilor
AVEM REZERVELE ASIGURE UTILITATE sebi pentru sămînţă. Anul aces politico-socială înseamnă a trans totale reale ale populaţiei cu
forma nişte idei abstracte despre
ta avem în cultură 100 ha şi
SI EFICIENTĂ scontăm să obţinem o produc bine, despre dreptate şi despre 35—37 la sută în 1980 faţă de
AUTO DEPĂŞIRII, ALE ţie medie de 21 000 kg la hec- echitate în nişte adevăruri acti 1975. De reţinut este faptul că
ECONOMICĂ MAXIMĂ ■tar, depăşind cu cîteva sute ve, capabile să sfărîme seculare tot în creşterea venitului naţio
SPORIRII EFICIENŢEI ' Pe deplin conştienţi de .im de kilograme pe cea planifica inerţii. A milita în artă înseam nal a fondului de consum re
portanţa sarcinilor ce ne revin, tă. Livada ocupă o suprafaţă nă de asemenea a transforma zidă cheia trecerii treptate la
MUNCII NOASTRE de a înfăptui o parte din vas de 155 ha, din care 105 ha in frumosul dintr-o idee abstractă săptămxna redusă de lucru, în
tul program de dezvoltare eco- tensivă. Restul de. suprafaţă es intr-un adevăr activ, capabil să scopul ridicării nivelului de
Am luat cunoştinţă cu viu nomico-socială a judeţului, con te cultivat cu cereale şi plante producă revelaţii în cele mai trai al întregului popor.
Interes, aşa cum a făcut-o ori structorii şantierului _nostru au de nutreţ Ferma zootehnică .profunde straturi ale conştiinţe
IOAN PU1CAN
primit şi dezbătut cu toată răs
ce comunist, orice cetăţean al punderea proiectul de Program numără 750 bovine, din care lor. Este ceea ce, fără nici o în şef de serviciu ia
doială, se vor strădui să reali
376 vaci şl juninci şi peste 600
acestei ţări, de proiectele celor
[ două documente istorice ale ce al Partidului Comunist Român. ovine. Efectivele de animale zeze în creaţiile lor toţi cei ce Banca Naţională Deva
Cele trei mari colectivităţi de Au luat apoi cuvîntul, din par
muncă de pe Cerna, siderurgiştii, Înaltă preţuire muncii tea celor care . au fost decoraţi,
minerii, constructorii, au trăit sîm- furnalistul pensionar Gheorghe Ro
bătă momente înălţătoare, care le man, economistul Ionel Dobrin,
mobilizează şi mai mult în marea maistrul laminorist Ioan Grigorea-
întrecere devenită cauză a între Solemnitatea decernării de ordine şs medalii nu, tehnicianul constructor Vasile
gului popor — cincinalul înainte Răduţ. Ei au dat glas, prin emo
de termen. La Casa de cultură din ţionante cuvinte izvorîte din ini
Hunedoara, la C.S.H., la I.M.H. şi ale Republicii Socialiste România mă, profundei recunoştinţe a oa
I.C.S.H. a avut loc, într-un cadru menilor muncii hunedoreni pentru
solemn, decernarea de ordine şi marea grijă pe care partidul şi
medalii unui mare număr de mun cultură, în cadrul căreia au fost Comitetului executiv al Consiliului bită semnificaţie nu numai pentru statul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
citori. tehnicieni, ingineri, cadre decernate ordine ale Republicii So popular judeţean, Gheorghe Vasiu, cei prezenţi, ci şi pentru colecti o poartă dezvoltării economice şi
de conducere, — români, maghiari, prim-secretar al Comitetului mu vităţile pe care le reprezentaţi în înfloririi social-culturale a muni
germani şi de. alte naţionalităţi — cialiste România, au luat parte nicipal de partid Hunedoara, pri mod demn, pentru toţi siderurgiş cipiului, pentru înalta cinste ce le-a
tovarăşii Ioachim Moga, membru al
conferite prin Decret al Consiliu C.C. al- P.C.R., prim-secretar al marul ' municipiului, Ion Niţă, ad tii, pentru toţi minerii, pentru con fost acordată. Vorbitorii au expri
lui de Stat pentru acţivitate în Comitetului judeţean de partid, junct al ministrului industriei me structorii care au înălţat Hunedoa mat, totodată, hotărîrea colective
delungată, pentru eforturile pline preşedintele Comitetului executiv al talurgice, reprezentanţi ai organi ra. In acest moment de neuitat, lor din care fac parte de a întîm-
de dăruire depuse în anii construc Consiliului popular judeţean, Vi- zaţiilor locale de partid şi de ma vă rog să-mi permiteţi să vă trans pina Congresul al Xl-lea al parti
ţiei socialiste şi contribuţia re să, conducători de întreprinderi. mit, din însărcinarea conducerii de dului cu rezultate de prestigiu şi
marcabilă adusă la situarea uni chente Bălan, prim vicepreşedinte In cadrul festivităţii, 160 de side- partid şi de- stat, din partea tova de a păşi cu şi mai multă dărui
al Comitetului executiv al Consiliu
tăţilor din care fac parte pe lui popular judeţean, Ştefan Almă- rurgişti, mineri şi constructori au răşului Nicolae Ceauşescu personal, re în noua etapă pe care o prefi
locuri fruntaşe pe ţară sau pe ra fost distinşi cu Ordinul Muncii cele mai sincere şi călduroase fe gurează în mod strălucit proiectul
mură. şan, secretar al Comitetului jude clasa I, clasa a II-a şi clasa a licitări tuturor celor distinşi, co Programului partidului şi proiectul
La solemnitatea de la casa de ţean de partid, vicepreşedinte al III-a, dar unui număr de 58 11 s-a lectivelor din care faceţi parte. A- Directivelor Congresului.
decernat Ordinul „Steaua Republi celeaşi sincere felicitări şi urări ★
cii Socialiste România" clasele a de noi succese vă adresează biroul
COLEGIUL DE REDACŢIE III-a, a IV-a şi a V-a. Comitetului judeţean de partid, Co Tot sîmbătă s-au decernat Me
Inmînînd înaltele distincţii, tova mitetul executiv al Consiliului dalia Muncii şi Medalia „Tudor
GHEORGHE PAVEL (redactor şef), TIBERIU ISTRATE (secretar răşul Ioachim Moga a spus, între popular judeţean, Comitetul muni Vladimirescu" clasa I şi a II-a unui
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA altele i cipal de partid şi Comitetul exe număr de 382 siderurgişti, mineri
şi constructori din municipiul Hu
LUCIA LIC1U, IOAN MlRZA, NICOLAE TiRCQB. „Sîntem martori şi participanţi la cutiv al Consiliului popular mu
acest moment solemn; de o deose nicipal". | . nedoara.
