Page 28 - Drumul_socialismului_1974_09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr.

Noutăţi în desfăşurarea învăţămîntului de partid M B * - A -V' ' > &
tSH
MM :

Potrivit măsurilor stabilite de terializarea efectivă a noului pro­ partidului, tovarăşul N 1 c o 1 a e
către Secretariatul C.C. al P.C.R., gram al partidului. Ceauşescu, legile adoptate de Ma­
la 1 octombrie se deschide anul de In centrul dezbaterilor se vor rea Adunare Naţională.
învăţămînt politico-ideologic şi e- afla pe tot parcursul anului idei­ Prezintă mare importanţă şi
conomic de masă 1974—1975. le, jaloanele şi sarcinile cuprinse respectarea cu stricteţe a indica­
Anul de învăţămînt 1974—1975 în Raportul Comitetului Central la ţiilor privitoare la latura orga­
prezintă din multe puncte de ve­ Congres, programul ce va fi adop­ nizatorică. Măsurile prevăd ca, în
dere unele particularităţi care au tat, Tezele şi Directivele, normele vederea creşterii sferei de cuprin­
în vedere atît conţinutul cît şi for­ eticii şi echităţii socialiste, pre­ dere a maselor de oameni ai mun­
mele de organizare. Principala cum şi' alte documente pe care le cii în sistemul organizat de stu­
particularitate constă In faptul că va elabora forumul suprem al diu, învăţămîhtul politico-ideolo­
întreaga activitate se desfăşoară partidului. gic şi economic va avea cîteva
pe studierea şi însuşirea documen­ Avîndu-se in vedere că întrea­ forme : învăţământul de partid,
telor Congresului al XI-lea al ga activitate a învăţămîntului se pentru membri ai P.C.R., precum şi
partidului. De aici derivă o seamă va desfăşura pe baza documentelor pentru tineri sau alţi oameni ai
de implicaţii care dau învăţămîn­ Congresului al XI-lea, documente muncii care doresc să se pregă­
tului o fizionomie specifică, trans- ce se referă la o etapă viitoare tească pentru a deveni membri de
formîndu-1 intr-un mod mai direct — 1975—1980 şi într-o perspectivă partid, învăţământul politic orga­
într-o pîrghie de mobilizare nu mai largă — organele şi organi­ nizat de Uniunea Tineretului Co­
numai a comuniştilor, ci a între­ zaţiile de partid trebuie să ţină
gului popor la înfăptuirea neabă­ seama ca tematicile, precum şi dez­ munist, învăţământul politico-ideo­
tută a politicii partidului, a sarci­ baterile să realizeze o legătură logic şi economic organizat de sin­
nilor ce izvorăsc din documentele strînsă, organică între sarcinile dicate, propaganda prin conferinţe
istoricului Congres al XI-lea. In- conţinute în documentele de bază şi alte activităţi educative orga­
văţămîntul va avea astfel misiu­ şi cele pe care le avem de înde­ nizate de Frontul Unităţii Socialis­
nea importantă şi de răspundere plinit în actualul cincinal, urmă- te. Aceste din urmă activităţi se
de a înarma pe toţi oamenii mun­ rindu-se cu atenţie hotărîrile ple­ organizează în cartiere şi sate sub
cii cu cunoaşterea temeinică a do­ narelor şi Comitetului Executiv al formă de programe de informare
cumentelor de partid, pregătindu-i Comitetului Central, cuvîntările .şi politico-ideologică, cu ajutorul Co­
serios pentru etapa trecerii la ma­ expunerile secretarului general al mitetului judeţean de cultură şi
educaţie socialistă şi tî.J.C.A.P.
Pentru oamenii muncii nou primiţi
în partid sau care se pregătesc să
devină membri de partid va fi or­ In fotomontaj vă prezentăm o parte din obiectivele Fabricii castelul dc
de ciment Chişcădaga care înregistrează serioase rămîneri în se vede ol
ganizat studiul individual al Sta­ urmă la stadiul fizic, fapt ce nu permite grăbirea ritmului la licrul nr. '
tutului P.C.R. Pentru ei vor fi ini­ montaj : morile dc făină, cuptorul nr. 1, centrala termică şl
Producţia globală să se reflecte ţiate la cabinetele de ştiinţe so­
ciale şi punctele de informare şi
documentare, consultaţii dezbateri,
şi Iu plănui sortimental! Intîlniri cu activişti de partid, pre­ MARILE KttlIML M IlitH STOPATE
cum şi alte forme de activitate
politico-ideologică. Această cate­
In primele 8 luni planul va­ te' s-au introdus conserve cu pre­ gorie de oameni participă şi la
loric al Fabricii de conserve Ha­ ţuri mai ridicate — n.n.), pla­ învăţământul politico-ideologic şi Timp de cîteva zile ne-am a- nul de investiţii cumulat de la prioritate unor
ţeg se prezintă depăşit cu peste nul sortimental suferă. Aş vrea economic de masă. fiat pe şantierul Fabricii de ci­ începutul anului prezintă o rea­ ţin esenţiale.
1,1 milioane lei. O situaţie bu­ să precizez că luna septembrie, In unităţile agricole socialiste, ment de Ia Chişcădaga. Am in­ lizare de numai 66 la sută, pro­ Să exemplific
nă, s-ar zice, numai că la unele din acelaşi motiv arătat, ne va unde învăţământul politico-ideologic vestigat numeroşi constructori şi cent ce nu depăşeşte 35 la sută pragul timpulu
sortimente nivelurile de plan crea mari dificultăţi. Ne vom si economic de masă nu se poate montori, cadre din conducerea din planul anual. Faţă de gra­ din experienţa
n-au fost acoperite. De exemplu, strădui însă să depăşim acest desfăşura în timpul campaniilor a- şantierelor ce concură !a ridica­ ficul de execuţie, întocmit si în­ în acest sezon
la conserve de legume nerealiza- handicap, să facem tot ce ne stă gricole, studiul se va desfăşura în­ rea marelui obiectiv, comunişti şi suşit ia începutul anului de Mi­ a iîncezit. Nic:
rea este de aproape 250 tone. A- în putinţă pentru a diminua ră- tre 1 noiembrie 1974 şi 30 aprilie activişti de partid aflaţi pe aceas­ nisterul Construcţiilor Industriale, însă nu s-au în
semănător stau lucrurile şi în mînerile în urmă la planul sorti­ 1975. tă mare platformă industrială a se înregistrează considerabile in- nergice pentru
luna septembrie. Numai pînă la mental. •Trebuie reţinut, de asemenea, judeţului. tîrzieri fizice la mai toate obiec­ melor legate d
13 ale lunii rămînerea sub plan Dorinţa exprimată de inginerul că întregul învăţămînt politico- Dacă constructorii ne-au expli­ tivele : la instalaţiile de concasa- tru iarnă şi ni
la conserve de fructe este de cir­ şef nu este numai legitimă inte­ ideologic şi economic se desfăşoa­ cat intr-un limbaj simplu dar re a calcarului în carieră — 120 n-a insistat asi
ca 45 tone, iar la conserve de le­ resului unităţii, dar ea trebuie să ră sub conducerea organelor şi precis faptul că rămînerile în
gume nu s-a recuperat nimic din constituie o acuitate de prim or­ urmă se datorează unei tactici şi
restanţă, deşi septembrie este pe­ din. Pentru că beneficiarii pro­ organizaţiilor de partid, sub for­ strategii puţin cam anacronice în
rioada cînd se găsesc din abun­ duselor fabricate la Haţeg nu-.şi mă de programe de studiu, orga­ demararea şi desfăşurarea lucră­ Marginalii la ancheta noastră pe şantierul Fa
denţă gogoşarii, ardeii, castrave­ doresc în cămări producţie glo­ nizate de regulă pe organizaţii de rilor datorită încurcăturilor pro­ de la Chişcădaga
ţii, fasolea. bală, ci conserve de legume, fruc­ bază alo P.G.R., U.T.C., sau pe gru­ vocate de cele mai multe ori de
— Să fie vorba de pricini o- te sau carne, gogo.şari în oţet sau pe de sindicat. Aceasta implică, înşişi aceia care trebuie să le...
biective ? — întrebăm pe ingine­ ardei în saramură, tocană, mar­ evident, răspunderea organelor şi descurce — aşa cum, dealtfel, zile, iu silozurile de calcar — 120 termică nu,, estt
rul şef Gheorghe Miheţ. meladă sau sirop. Ar fi de adău­ organizaţiilor de partid în condu­ subliniam şi noi cu alte prilejuri zile, la camera de comandă —
— Nu vrem să ne justificăm, gat că pentru îndeplinirea acestui cerea, dc-a lungul întregului an, a — ia şedinţa de comandament ca­ 120 zile, la instalaţiile de conca- alimentarei cu
dar în general cauzele sînt obi­ deziderat n-ar strică o mai bu­ învăţămîntului. re a avut loc la finele săptămî- sare a calcarului în fabrică — 30 a şantierului de
ective şi mai ales independente nă colaborare cu forurile tute­ nii trecute, am asistat (din nou) zile, la staţia de reconcasare — pe rol. Marile
de noi — ne răspunde dînsul. Pa­ lare (pentru obţinerea ambalaje­ în prezent, organele şi organi­ la încărcări vizibile de pasare a 60 zile, la banda transportoare a de peste 100 de
re paradoxal dar la' ora actuală lor — n.n.), o mai bună organi­ zaţiile de partid din judeţ fac in­ unor sarcini, la tergiversarea u- calcarului — 150 zile, la morile ţă deja sosirea
nu avem ambalaje, adică borcane zare a -fluxului tehnologic, o mai tense pregătiri în vederea deschi­ nor probleme care trebuiau de de făină — 120 zile, la silozurile vor pătrunde c
în care să realizăm conservele. judicioasă utilizare a forţei de derii noului an de învăţământ. Se mult să fi fost rezolvate. Oricît de făină — 150 zile, la cuptorul Valea Căianului
Deşi avem repartiţii pentru aces­ muncă şi a capacităţilor producti­ constituie formele, se instruiesc de optimişti am fi, după optica rotativ — 60 zile, la morile de ci­ drumurile de ac
tea! să ştiţi căţele nu sînt res­ ve. Credem că urgentarea încheie­ propagandiştii, se stabilesc temati­ ment — 120 zile etc. Lista obiec­ în aceeaşi stare
pectate. Ş.i la ora actuală facem rii lucrărilor de investiţi pe care pe care o au unii executanţi şi tivelor cu serioase rămîneri în practicabilitate,
reprezentanţi ai forurilor tutela­
rost de borcane pe bază dc cu­ le suportă fabrica ar fi un alt cile, se îndeplinesc celelalte sar­ re, n-am dobîndit convingerea că urmă ar putea continua. Ne o- vehicule agabar
noştinţe şi relaţii. De ce să ne element care ar conduce la recu­ cini legate de desfăşurarea unei a­ marele- obiectiv, începînd cu tri­ prim însă aici, pentru a sublinia dacă vor sosi, p
ascundem ? De legume şi fructe perarea restanţelor din planul' semenea acţiuni de mare însem­ mestrul II anul viitor, va produ­ că în şedinţa de comandament, tale, de vreme
nu prea ducem lipsă. Singura sortimental, la uşurarea eforturi­ nătate. ce ciment. Argumente pentru a- vorbitorii au insistat mai puţin obiectivelor, fro
problemă cămine... borcanele. Iată lor pentru onorarea în întregi­ ceastă afirmaţie oferă însăşi pe necesitatea lichidării acestor taj nu este asigi
de ce, deşi pînă în prezent pla­ me a sarcinilor din acest an. C. ARMEANU situaţia reală a şantierului. Pla­ rămîneri în urmă, acordîndu-se Montorii au
nul valoric l-am îndeplinit (pen­ drul şedinţei di
tru că în puţinele borcane primi-. ILIE COjIOCARU neputinţa lor d
mult tocmai dir
Au fost readuşi
cere, de eonstr
du-li-se... argun
Cînd se va realiza efectivul Becoltaiul cartofilor si sfeclei de duc lipsă nu d
de front de luc
şedinţa de coma
de bovine planificat ? efectuarea araturilor ie toamnă mărunţiş faptul
şoara n-a
bine în,* °Hit |
acestor
Ferma zootehnică a cooperativei forturile ce s-au depus şi se de­
agricole din Ruşi, cu excepţia re­ pun în continuare pentru creşte­ imperative actuale pe ogoarele judeţul oare o problen
alizării electivului ele bovine pla­ rea producţiei de lapte, pentru că programul t
nificat, se prezintă cu indicatorii asigurarea . bazei furajere şi îm­ înainte de Jtina
de plan îndepliniţi. La specia o- bunătăţirea calitativă a raselor oare un fapt it
vinc, unitatea are un plus de de animale, nu se îngăduie suo 7 duce lipsă în
peste 70 capete, iar la productiâ nici un motiv să mai fie tărăgă­ însufleţiţi de prevederile do­ recoltatul cartofilor şi sfeclei de Paralel cu desfăşurarea aces­ gheri, 30 fierar
de lapte marfă s-a acumulat un nată rezolvarea problemei îndepli­ cumentelor elaborate de condu­ zahăr, să se utilizeze la întrea­ tor lucrări, toţi lucrătorii din câtuşi şi 20 zii
avans faţă de graficul de livra­ nirii in totalitate a efectivelor de cerea partidului pentru Congre­ ga capacitate maşinile şi uti­ agricultura judeţului vor trebui
re la zi de peste 10 000 1. Se es­ animale planificate pe specii şi sul al XI-lea şi dornici de a lajele agricole, să fie folosit din să manifeste preocupări deose­ că din program
timează ca, pînă la sfîrşitul- anu­ categorii. De asemenea, se im­ înfăptui exemplar sarcinile cc bilit de organe
lui, Cantitatea de lapte predată pune continuată acţiunea de în­ plin timpul prielnic de lucru, bite faţă de pregătirea patului
suplimentar să se ridice la peste locuire a exemplarelor slab pro­ le revin, lucrătorii din agricul­ în aşa fel ca recoltatul să fie germinativ şi semănatul cerea­
15 000 1, ţinînd seama de nivelul ductive — 20 capete vaci cu lap­ tura hunedoreană sînt mobili­ terminat intr-un termen cît mai lelor păioase de toamnă. Pînă
producţiei zilnice care se reali­ te. Creşterea şi îngrijirea în mod zaţi în vederea strîngerii la scurt. în această direcţie, mă­ în prezent, în I.A.S.-uri şi
zează. exemplar a tineretului bovin timp şi fără pierderi a recoltei suri deosebite se impun a fi
Pentru anul următor, ferma a- destinat reproducţie) şi ridicarea de la culturile de toamnă şi C.A.P.-uri s-au executat arături
re sarcina să crească producţia indicelui de natalitate constituie întreprinse îndeosebi în cadrul pentru însămînţări numai pe 35
de lapte marfă cu peste 50 la su­ obiective care trebuie- să stea pentru pregătirea patului germi­ I.A.S.-urilor, unde recoltatul la sută din suprafeţele prevă­
tă, faţă de planul acestui an, o- permanent în atenţia conducerii nativ şi semănatul cerealelor cartofilor şi sfeclei de zahăr zute, lucru ce impune ca în pe­ de
blectiv ce trebuie realizat, pe de fermei, numai aşa existînd garan­ păioase. Pînă în prezent, în abia a început, deşi timpul a rioada următoare să se intensi­
o parte prin mărirea producţiei ţia că se asigură premise favora­ cooperativele agricole de pro­ fost deosebit de favorabil. fice mult ritmul arăturilor şi
pe cap de vacă, iar pe de bile realizării tuturor indicatori­ GIV
prin sporirea efectivului matcă, lor de plan în sectorul zootehnic. ducţie s-au recoltat cartofii de Referindu-ne la sfecla de za­ al celorlalte lucrări de pregă­
respectiv al vacilor. Firesc este, Faptul că recent s-au adoptat toamnă de pe circa 30 la sută hăr, trebuie arătat că aceasta tire a patului germinativ, în
deci, ca încă de pe acum să se măsuri pentru majorarea venitu­ din suprafaţa rămasă în cultu­ a fost recoltată în C.A.P.-uri de vederea efectuării în perioada Duminică, i
asigure baza îndeplinirii prevede­ lui garantat al îngrijitorilor de ră. Au terminat recoltatul sau optimă a semănatului orzului,
rilor planului pe 1975. aniţnale constituie un puternic sînt pe terminate cooperativele pe suprafaţa de 41 ha, respec­ griului şi secarei. întregul rii drapelului c
Din discuţia purtată cu preşedin­ stimulent în vederea îmbunătăţi­ agricole din Peşteana, Sarmize- tiv de pe 9 la sută din supra­ Brad, în întrec
tele cooperativei, Aurel Negescu, rii substanţiale a activităţii în faţa planificată. Au depăşit pre­ parc de tractoare să fie folosit atmosfera de r
si cu şeful fermei zootehnice, toate fermele de animale. Recu­ getusa, Densuş, Boş, Veţ.el, vederile din grafic cooperative­ raţional, asigurîndu-se un nu­ întregul popor,
medicul veterinar Viorel Arde­ noştinţă îngrijitorilor faţă de Spini, Sîncrai şi altele unde, măr cît mai mare de tractoare rea ţării de si
lean. am reţinut că indicatorul grija pe care le-o poartă partidul prin larga participare a mem­ le din Simeria, Cristur şi Do- care să lucreze în schimburi P.C.R., concurs
care pune cele mai acute semne şi satisfacţia lor în muncă ' nu brilor cooperatori şi organizarea bra, care au şi transportat la prelungite.
de întrebare este realizarea efec­ poate fi alta decît aceea de a ob­ bună a muncii, s-au depăşit bazele de recepţionare între semnul conţinu
tivului total şi matcă de bovine. ţine producţii cît mai mari de 120—350 tone sfeclă. Nu s-au La nivelul sectorului de me­ a bunurilor m;
Faţă de plan există un minus de lapte, carne şi lînă, de a creşte prevederile din planurile ope­ canizare va trebui să se ana­ a altor calami
peste 40 capete la total bovine şi efectivele de animale şi de a-şi rative la această lucrare. încadrat în grafic cooperativele lizeze zilnic modul în care se Brad au ocupa
aproape 20 capete la matcă. Cărui aduce o contribuţie cît mai în­ Sub posibilităţi însă s-a des­ Tîmpa, Băcia şi Petreni, la ca­ realizează vitezele planificate,
fapt se datoreşte o asemenea si­ semnată la onorarea ireproşabilă re, deşi»recoltatul trebuia înce­ cum se asigură pe fiecare a- La festivits
tuaţie ? Interlocutorii ne expli­ a contractelor încheiate de fie­ făşurat şi se desfăşoară recol­ al biroului Cor
cau*' că, în primul rînd. nu s-au care C.A.P. tatul cartofilor în cooperativele put cu 10 zile în urmă, restan­ gregat prevederile din planurile Comitetului ex
efectuat cele 27 de cumpărări sta­ agricole din Clopotiva, Ostrov, ţele faţă de grafice se ridică operative. Cu multă răspundere ai organelor lc
bilite, iar la natalitate se va în­ Nici preşedintele Consiliului Sîntămăria-Orlea, Căstău, Rîu între 100 şi 200 tone sfeclă. să fie tratată problema calităţii, deri şi instituţi
registra un minus de 15 capete. popular comunal Bretea Româ­ Conducerile unităţilor cultiva­ recepţionîndu-se numai lucrări
Evident, orice motive s-ar invoca, nă nu ate motive să fie satisfăcut de Mori şi Ciula Mare, unde, toare de sfeclă, îndeosebi cele Despre inse
acestea nu pot absolvi cu nimic de felul cum se prezintă situaţia deşi suprafeţele sînt mici (25— de bună şi foarte bună cali­ civile de pomp
de răspunderea ce revine condu­ realizării efectivului de bovine la 100 ha), nu s-au mobilizat toate vizate, vor trebui să intervină tate. Respectarea tehnologiilor al comitetului
cerilor cooperativei şi fermei faţă C.A.P. Ruşi. lată de ce factorilor forţele la această acţiune strin­ de urgenţă cu măsuri concrete elaborate, executarea lucrărilor stantin Guţu,
de îndeplinirea exemplară a fie­ vizaţi le solicităm un răspuns gentă şi nu s-a utilizat raţio­ care să asigure recuperarea ră- de calitate şi în epocile optime, Stelian Popesc
cărui indicator de pian. Interlo­ concret la întrebarea : cînd se va mînerilor în urmă şi reintrarea constituie obiective de mare liului popular
cutorii ■ au mai încercat să ,,ar­ îndeplini efectivul de bovine pla­ na] timpul de lucru în vederea în graficul de recoltare stabilit. însemnătate şi hotărîtoare pen­
gumenteze" restanta şi pe seama nificat ? Pentru' că. anul vii*ror, urgentării lucrărilor. pieri din Brad
întîrzierii construcţiei noului grajd sarcinile cooperativei agricole de Avînd în vedere faptul că du­ De asemenea, vor trebui să tru recolta anului viitor. Prin faţa *
pentru 50 capete bovine (de la producţie cresc, la livrările de pă aceste culturi urmează să se organizeze în bune condiţiuni pieri din jude
Ocoliş — n n.î sustinînd că dacă . lapte, cu 50 la sută. cantitate ca­ însămînţeze grîu, se impune ca transportul sfeclei, pentru a nu Ing. M1RCEA SILVESTRU
acesta nu va fi dat la timp în re nu poate fi „mulsă"... decît de în această săptămînă să fie se creş decalaje între recol­ director adjunct al triotică şi au c
folosinţă, unitatea nu are capa­ la vaci. A urinat £
citate suficientă de adăpostite (!). mobilizaţi toţi cooperatorii la tări si livrări. Direcţiei aaricole iudetene O f/irmaliil An »