Page 29 - Drumul_socialismului_1974_09
P. 29
6 • MARJI 17 SEPTEMBRIE \9?4 Pag. $
PRESTAŢIILE DE SERVICH LA SATE
0 activitate rodnică, dar şi cu largi posibilităţi de extindere şi diversificare
Pe opt luni de activitate din a- Despre activitatea respectivă în sum. Despre multe din ele, cum lată că la o analiză atentă se
cest an, întreprinderea judeţea comuna Certeju de Sus ziarul a sînt şi cele de la Certej şi Şoi- pot descoperi suficiente „puncte
nă economică a cooperativelor de mai scris. De aceea sondajul pen muş, populaţia are cuvinte de
consum a depăşit cu 8,2 la sută tru ilustrarea acestor rînduri laudă. Datorită unor imperfec-' de acţiune" spre a face din acti
planul de producţie şi prestări. l-am început tot aici. Comuna ţiuni în conceperea razei lor de vitatea de prestări servicii la
Aceasta in condiţiile cînd se află în raza de activitate a activitate însă, ele nu au dreptul sate o activitate care foloseşte
planul la activitatea respectivă cooperativei zonale Deva, o coo să facă reparaţii şi la aparatele toate posibilităţile de diversifica
pe acest an reprezintă aproape perativă la care prestaţiile de aflate în garanţie. Dreptul aces re şi extindere în numele satis
dublul celui de anul trecut. Dar servicii s-au bucurat de multă ta îl au numai unităţile U.J.C.M.
nu numai indicatorul acesta a atenţie. Iată dealtfel ce spune aşa că e uşor de închipuit cit facerii unor cerinţe obiective ale-
fost depăşit. La activitatea co despre activitatea respectivă în este de „plăcut" să locuieşti la populaţiei de la sate.
mercială şi de desfacere, IJE comună tovarăşul Vaier Mădăraş, Săcărîmb, să ţi se strice televi
Coop. Deva se află pe locul I în vicepreşedintele consiliului . popu zorul aflat în garanţie, să-l iei ION CIOCLEI |
tre judeţe, cu o depăşire a pla lar comunal ; în spate şi să treci cu el pe lin
nului de 3,3 la sută, la achiziţii — Aflată mai multă vreme în gă două ateliere de reparaţii dar
— pe locul al II-lea cu 8,4 la centrul atenţiei mai multor or să nu poţi apela la serviciile
sută, la export şi livrări pentru gane, activitatea respectivă in co acestora. Fenomenul „sucom
export — la locul al II-lea cu muna noastră, prin secţiile care bării" unor activităţi -de pres Cooperarea a avat
11,9 la sută. Sint rezultate dem există la ora actuală, se desfă tări nu' se cunoaşte numai
ne de toată lauda, pentru care şoară bine. In comună există fri la Certej duf>ă cum nici cel al
colectivul întreprinderii merită zerie, cizmărie, secţie de reparaţii centralizării tuturor activităţilor r,mtui hotărîîor
felicitări. radio şi televizoare, de tăiat lem de prestări în satul centru de
Revenind 1a problema in dis ne, de închiriat veselă iar popu comună nu se cunoaşte numai
cuţie, s-ar părea că indicele de laţia e mulţumită de serviciile aici. Dar iată ce spune despre Sunete prelungi de sirenă, agi
4
depăşire a planului nu îndreptă lor. cele ce carenţează in prezent ac taţie printre oamenii ce se aflatei
Deţfi fotografie sint făcute la o „oară de viri", ţeşte să ridicăm această problemă tivitatea de prestări servicii la sîmbătă la ora 9 în incinta mi
prezenţa" pe schele a constructorilor de la Şan- In faţa conducerii Întreprinderii. Nimic mai adevărat. Comuna sate, tovarăşul Aurel Bulgărea, nei Petrila, retragerea rapidă int
T.C.I. Timişoara. De ce o supunem totuşi aten Insă simte nevoia unei croitorii, directorul I.J.E. Coop. cîteva locuri dinainte cunoscute,
Foto : VIKGIL ONOIU ţiei colectivului ce lucrează in a unor activităţi de dulgherie — apoi dintr-o dată In mai multe
activitatea respectivă, conducerii timplărie iar sifoneria, pregătită ‘ — Aspectul criticabil in» dez locuri din incintă, un fum dens
de o lună de zile pentru a fi
întreprinderii ? deschisă, nu poate oferi servicii voltarea acestei activităţi e ace anunţă începutul unei aplicaţi?
la că deşi se înfiinţează foarte
Prestaţiile de cele mai diverse populaţiei pentru că nu e aprovizio multe secţii şi activităţi noi, ele demonstrative de apărare locală
i i servicii pentru populaţia săteas nată cu bioxid de carbon. Co nu se înfiinţează în satele în ca antiaeriană.
că fac parte dintre indiciile me muna a avut cîndva şi o boian- re nu există. La ora 9, toate mijloacele de
9 ? nite să apropie caracteristicile gerie dar s-a desfiinţat. Lucră Posibilităţile noastre de a con alarmare sonoră anunţau „atacul".
vieţii la sat de cele ale vieţii la
Toţi oamenii din obiectiv se re
oraş. Creşterea din anul acesta torii de la frizerie acuză că de trola activităţile de prestări sînt trag în adăposturi. După termi
luni mai pu- partid în urma controalelor efec a planului — de 75 la sută — do luni de zile nu li se dau mate extrem de limitate. Consiliile narea „atacului" intră în obiec-
tuate pe şantier nu s-au rezol vedeşte că procesul acesta de a- rialele necesare activităţii lor. populare, comisiile de control tiv i grupa de cercetare, spre a
vat numeroase probleme, cum ar Un alt aspect. Comuna are 9 obştesc ar putea să ne dea, In
Sîntem In propiere se precipită in mod ne informa despre rezultatele „ata
uros. Se ştie fi : preluarea unor lucrări de că cesar şi obiectiv ca o consecinţă sate destul de risipite. Activită activitatea de control, un sprijin cului", despre locurile care nece
ţile de prestări insă sînt concen
tre alte unităţi de construcţii,
preţios dar sînt mai puţine cele
>r trecuţi că activizarea corespunzătoare a par a politicii partidului nostru faţă trate în satul centru de comună. care o fac. sită intervenţie i pompierii vo
■a pe şantier cului de utilaje şi mijloace de de populaţia sătească, politică luntari şi militari şi grupa piro—
ă în prezent transport, îmbunătăţirea condiţii reflectată pregnant şi In proiec Iată o problemă care merită a Unele activităţi stagnează din tehnică, pentru stingerea „incen—:
ins măsuri e- tele de documente ale celui de fi studiată chiar dacă rezolvarea lipsa materiilor prime şi a ma diilor" şi dezamorsarea „bombe
varea proble- lor de trai şl de muncă ale con al Xl-lea Congres. Pe de altă ei nu depinde de conducerea terialelor. Dar se aşteaptă prea lor neexplodate" ; formaţiuni al&,
igătirea pen- structorilor etc. ? parte, activităţilor respective tre I.J.E.Coop. ci de forurile sale gărzilor patriotice, tineretului»;
Faţă de cele consemnate con
mandamentul siderăm că la ora actuală este buie să li se asigure calitatea şi superioare. S-au înfiinţat la sate mult materiale din fondul centra pentru apărare, formaţiuni sani
lor. Centrala diversitatea cerute de puterea de secţii de reparaţii radio şi tele lizat şi se folosesc prea puţin po tare şi de Cruce roşie — pentru^
curios faptul că şantierul nr. 7 cumpărare a populaţiei săteşti. vizoare ale cooperaţiei de con- sibilităţile locale. oprirea instalaţiilor „avariate"^
— cel mai important constructor deblocarea şi salvarea oamenilor^
prezent pe marele şantier — îşi ------------------- ----------------------------------------------------------------------------------- -------------------------------¥ transportarea lor la locurile de|
i de ciment fărîmiţează forţele şi la alte o- prim ajutor. In final — forma-*
biective decît să le concentreze Controlul obştesc în acţiune ţiuni dotate cu aparatură de cer-«
la cele care condiţionează intra cetare chimică şi radiaţii şi alte*
rea in funcţiune a primei linii mijloace mecanizate au trecut im
de ciment. Este un punct de ve „dezactivarea" căilor de acces.
minată, ' iar dere pe care, de fapt, ziarul Am urmărit zilele trecute ac nerea mărfurilor şi servirea — dului întreprins în -Simeria au
o
excelentă»
a
fost
Aplicaţia
■gie electrică nostru l-a supus atenţiei şi cu tivitatea controlului obştesc In Si- ne-a spus dumneaei. fost mai multe, însă constatările dovadă a capacităţii de apărare?
i a fost pusă alte prilejuri. Nu înţelegem de meria, răsfoind registrele unice — La bufetul lacto „Rapid", e- făcute sînt cam aceleaşi. Am În locală, de repunere rapidă în sta-I
ije — unele ce nu s-au luat încă măsuri ca de control • din mai multe uni chipele de control obştesc vin In cercat In final şi unele conclu
— îşi anun- tegorice pentru tragerea la răs tăţi şi stînd de vorbă cu respon fiecare lună — ne-a asigurat res zii s Pe lingă echipe cu re de funcţionare a mijloacelor!
şantier. Cum pundere a celor care au determi sabilii acestora. ponsabilul acestuia, luliu Breja. activitate foarte bună, cunos de producţie afectate, de salvare^)
a
ameninţate^
omeneşti
vieţilor
acestea pe nat ca la ora actuală să se afle — Controlul obştesc e un aju Registrul unic de control nu l-am cute In oraş, mai sint şi u- La reuşita ei, colaborarea perfeo-s
vreme ce în stoc, risipite şi supuse intem tor real pentru noi — ne-a spus putut vedea, nu era în unitate. nele oare-şi desfăşoară munca
se află încă Fusese trimis la Deva, la tă intre formaţiunile amintite,^
periilor, mai mult de 6 360 tone tovarăşa Rafila Tontici, respon slab, sporadic, aproape nejustifi- sub comanda ofiţerilor de stati
.. curată im- utilaje, în valoare de peste 156 sabila magazinului de confecţii, I.C.S.A.P., pentru luare la cu cîndu-şi existenţa. Mai sînt con major A.L.A., locotenent colonelî
ales pentru milioane lei, care în condiţiile părere întărită dealtfel şi de cei noştinţă • despre ultimele observa duceri de întreprinderi şi institu Constantin Ştefan, şi* maioirj
? Şi chiar existente nu au şansa să fie lalţi tovarăşi cu care am stat de ţii făcute de controlul obştesc. ţii care nu iau în seamă obser Gheorghe Roman — a avut cu-
vor fi mon- montate pînă la venirea iernii şi vorbă. Cu ocazia vizitelor echi Aceleaşi asigurări şi aceeaşi si vaţiile şi propuneriue făcute de vîntul hotărîtor, acţionîndu-su
1 majoritatea nici să fie conservate în mod co pelor de control obştesc s-au fă tuaţie am întîlnit şi la cofetăria membrii echipelor şi nu acţio cit mai aproape de o situaţie rea
pentru mon- respunzător. „Transilvania" — responsabilă nează operativ pentru remedie lă în condiţiile desfăşurării ne
cut observaţii referitoare la a-
Analizarea situaţiei create la provizionarea magazinului, expu- Aurelia Tuligă. rea deficienţelor semnalate. întrerupte a procesului de pro
Unităţile vizitate In cadrul rai-
‘ntat, în ca- Chişcădaga de pe poziţii realiste D. COJOCARU ducţie.
omandament, constituie o îndatorire de prim
realiza mai ordin a comitetului de partid al
>ste motive, platformei, a conducerilor şantie
omatic la tă- relor, a unităţilor coordonatoare
■i, prezentîn- a muncii de pe platformă. Supu
. Or, aceştia nem atenţiei comitetului de
şumente, ci partid necesitatea investigării în
Se spunea la' amănunţime a părerilor şi propu Marile cîştiguri ale 'fiinţei uma reuşit să faceţi din oamenii cu Severitatea mea, însă, se răsfrîn- cuiva asemenea abateri. Se spu
nent că e un nerilor tuturor constructorilor, ne în condiţiile socialismului sînt care veniţi în contact nişte oa ge pozitiv in ciştigurile oameni ne, pe bună dreptate, că minerul*j; !
T.C.I. Timi- pentru depistarea celor mai bune multe. Dar unul dintre cele mai meni cu un înalt simţ al răspun lor şi ei o înţeleg şi o acceptă". e un om de cuvint. Această ca- ţ
un program căi de acţiune în vederea lichi mari este acela de a-l fi înnobi derii ?“. „Mi s-a dus vestea că sint „Ni s-a spus că sînteţi trimis in litate se cultivă in sinul colec- j
u rd 'varea dării restanţelor, concentrării ac lat pe om cu încrederea deplină sever. Dar sint sever mai intii uzină acolo unde e mai greu şi tivităţii, în cazul nostru, al echi- i i
1
est/ însă tivităţii la obiectivele cheie, ur in el, de a fi creat oameni ade cu mine. Oamenii ştiu asta. Mă că faceţi oameni adevăraţi, cu pei. Âsta-i crezul nostru'j, — ni se \
lajoră faptul gentarea montajului şi punerea văraţi. Unde trăiesc oamenii aceş înţeleg şi mă urmează". „Aţi răspundere şi din cei in- destăinuia Sabin Costina'.
ia Întocmit la termen în funcţiune a primei tia ? Lingă noi şi se numără cu cunoscut vreodată frica „Fri disciplinaţi". „Eu am fost întot Ce poate să-l bucure pe un om r
ist? Nu este linii de ciment. , milioanele. Procesul devenirii ca ? Dacă eşti stăpîn pe meserie, deauna curios : curios să-l cunosc adevărat mai mult ca satisfacţia
că şantierul Ziarul nostru îşi exprimă în prin muncă, le diversifică şi com- dacă gîndeşti înainte de a lua o pe fiecare om în toate laturile unei împliniri? Am cunoscut un •
e 80 de dul- crederea că factorii vizaţi ne plimentează personalitatea pînă hotărîre, dacă te-ai consultat cu lui, ca să-l pot folosi la locul po asemenea om la S.M.A. Haţeg.
niişti, 20 lă- vor răspunde concret la proble- la amplitudinea de oameni-avan- oamenii, n-ai de ce să cunoşti trivit". Aşa reuşeşte Cornel Tur Este tractoristul Gheorghe Vlăs-
’ Sau faptul maticile ridicate în acest articol. posturi. l-am numit mai întîi cu frica". L-am lăsat pe meşter în dăşan, comunistul pentru care u- ceanu.
; măsuri sta- un astfel de adjectiv pe comu mijlocul problemelor şi oame zina simeriană e loc de muncă şi
„Dacă am avea numai tracto- , |
uperioare de ILIE COJOCARII nişti, pe oamenii aceştia cu ne rişti cum e comunistul Vlăscea- ’
bănuite rezerve de generozitate,
de curaj, de simţ al răspunderii, nu, unitatea noastră ar avea rea- *
;
de umanism. la ei răspunderea, Uzări şi mai mari — spunea Ioan . I
Medrea, directorul S.M.A. Haţeg. »|
L-am întrebat pe tovarăşul Pe
atea înmisiării drapelului tre Lungu, secretarul Comitetu „Aud uneori că unii tineri fug-* |
lui de partid din C.S.H., dacă ar de muncă, că trăiesc pe cheltuia- I
itaşă pe ţară formaţiei putea numi ciţiva asemenea oa generozitatea, curajul la părinţilor. Credeţi-mă, eu nu-i 1 |
pot înţelege. Pentru mine viaţa *
meni în marele colectiv hunedo-
rean. „Oamenii adevăraţi la noi înseamnă muncă. Lucrez în cam
de pompieri din Brad fi fost posibil un raport atit de sînt sinonime ale competenţei panii din zori pînă seara. Cîştig^
se numără cu miile. Altfel nu ar
bine, nu-i. vorbă. Dar cîştigul cel'?
bogat al siderurgiştilor la jubi mare e altul. Satisfacţia că sint*'
asul nou Brad a avut loc solemnitatea înmînă- leul Eliberării, convingerea fermă om adevărat, că mă bucur de sti- >
mă şi respect. Pe copiii mei, pe
untaşă pe ţară formaţiei civile de pompieri din că el va fi şi mai bogat pînă la
patriotică a formaţiilor civile de pompieri. în apropiatul Congres al Xl-lea al nilor la noul laminor de sirmă, familie, să capaciteze oamenii cu soţie, pe tovarăşii de muncă, pe#
elan creator în care îşi desfăşoară activitatea partidului". Şi am plecat in cău azi şantier. Viitorul beneficiar încredere şi răspundere. E pute ţăranii cooperatori îi pot privi tţ,-
srată de sărbătorirea a 30 de ani de la elibera- tarea unuia din acei mii de oa vrea să vadă cu ochii lui uacă rea de contaminare proprie co niîndru în ochi, sincer, deschişi x
ca un om care şi-a făcut datoria" “
iminaţia fascistă şi cel de-al Xl-lea Congres al meni adevăraţi, a maistrului co problemele tehnice ale laminoru muniştilor. — spunea tractoristul Gheorghe j
jrmaţiilor civile de pompieri s-a desfăşurat sub munist Dumitru lonescu de la lui în construcţie sînt soluţionate „Pe minerii noştri îi caracteri Vlăsceanu.
nbunătăţiri a activităţii pompierilor de apărare laminorul de sîrmă. „E un om în conformitate cu ceea ce ştie el zează hotărirea, corectitudinea,
!>
.le, a vieţilor omeneşti împotriva incendiilor sau generos care a cunoscut Hune despre laminoare. Şi ştie multe. hărnicia, cinstea, onoarea — ne Am desprins din zecile de mii
Dovedindu-se temeinic pregătiţi, pompierii din doara de ieri şi a participat la Alte linii de forţă ale muncii spune Iosif Toma, secretar al Co de oameni adevăraţi, 4 chipuri.
merit locul I pe ţară. edificarea celei de azi, omul care creatoare, alţi oameni adevăraţi. mitetului de partid la sectorul I Doar patru. Dar fiecare dintre
vrea ca tot ce poate el să ajun „Hotărirea, o mare putere de Musariu al I.M. Barza. Aceste ca ele ar putea fi multiplicat în mii
u luat parte tovarăşii Mircea Lucaciu, membru decizie, tenacitate, consecvenţă şi lităţi ii sînt proprii şi lui Sabin de alte chipuri. Şi totuşi, oame
ilui judeţean de partid, Victor Coca, secretar al gă să poată şi alţii". Erau cu un foarte dezvoltat simţ de răs Costina, şef de echipă la raionul nii aceştia adevăraţi au ceva pro
v al Consiliului popular judeţean, reprezentanţi vintele de recomandare ale se pundere — asta il caracterizează 120 m. priu. Să fie puterea lor de a să
de partid şi de stat, conducători de întreprin- cretarului comitetului de partid. pe comunistul Cornel Turdăşan,
meroşi oameni ai muncii. „Ciţi ani i-aţi dat Hunedoarei, şef de formaţie la partida de legări „îmi place să fac un crez din di în oameni încredere în ei în
şişi ? Să fie intransigenţa lor ct: j
tatea, acestui eveniment şi întrecerea formaţiilor tovarăşe lonescu ?“ „26 din care boghiuri, spunea tovarăşul Flo- respectarea ordinii şi disciplinei
au vorbit tovarăşii Logliin Dineş, prim-secretar 22 în combinat". „Şi care au fost rian Urican, secretarul comitetu muncitoreşti la fiecare miner din lipsurile sau nevoia lor imperioa- <
;nesc de partid, primarul oraşului, colonel Con cei mai grei ?“ „Aceia de la pu lui de partid de la I.M.M.R. Si echipă. Unde există ordine şi dis să de comunicare pe lungimea de j
tor al comandantului pompierilor din România, nerea în funcţie a obiectivelor meria. „Este intr-un cuvint o per ciplină nu există evenimente, nu undă om — oameni ? Mai curînd |
icepreşedinte al Comitetului executiv al Consi- noi". Şi maistrul povesteşte de sonalitate care se impune prin se produc avarii, planul se de toate astea la un loc dau măsura j
ţean, ioan Popa, şeful formaţiei civile de pom- spre punerea în funcţie a lami ea însăşi şi aceasta datorită e- păşeşte, iar calitatea minereului personalităţii lor şi nu încercăm j
ioniera Luminiţa Munteanu. norului de 650, de 1000, de sîr — mereu la calificativul maxim. altă teamă decît pe aceea de a \
mă. „A fost greu să faci din ţă xemplului personal". In echipă nu avem oameni care
tei oficiale au defilat formaţiile civile de pom- rani, din funcţionari din meşte „Mie, unii îmi zic Colombo. Nu absentează nemotivat, întirzie son nu fi reuşit s-o redăm in între
re au ocupat locuri fruntaşe în întrecerea pa- şugari laminatori". „Aţi reuşit mă supăr. Oamenii glumesc, pen caută să tragă chiulul. Asta fi gul ei.
,t diferite premii şi menţiuni, totuşi. Despre dumneavoastră se tru că eu îi dibui repede pe cei indcă nici eu n-am făcut-o vreo-
o frumoasă demonstraţie cu tehnica din dotare B ___ «IM_____ ----------- 1 0 — /t/i_«i«viî\7/i_a£_An/irtn-alini--------. A — rl n+n î-M aaAAllAi îmi rl n «m i im /i/f.i.4 ci ION CIOCLEI__________ .... L