Page 29 - Drumul_socialismului_1974_09
P. 29

6 • MARJI 17 SEPTEMBRIE \9?4                                                                                                                                        Pag. $






                                                                      PRESTAŢIILE DE SERVICH LA SATE



                                               0 activitate rodnică, dar şi cu largi posibilităţi de extindere şi diversificare



                                                Pe  opt  luni  de  activitate  din  a-   Despre  activitatea  respectivă  în   sum.  Despre  multe  din  ele,  cum   lată  că  la  o  analiză  atentă  se
                                              cest  an,  întreprinderea  judeţea­  comuna  Certeju  de  Sus  ziarul  a   sînt  şi  cele  de  la  Certej  şi  Şoi-   pot  descoperi  suficiente  „puncte
                                              nă  economică  a  cooperativelor  de   mai  scris.  De  aceea  sondajul  pen­  muş,  populaţia  are  cuvinte  de
                                              consum  a  depăşit  cu  8,2  la  sută   tru   ilustrarea   acestor   rînduri   laudă.   Datorită   unor   imperfec-'   de  acţiune"  spre  a  face  din  acti­
                                              planul  de  producţie  şi  prestări.   l-am  început  tot  aici.  Comuna   ţiuni  în  conceperea  razei  lor  de   vitatea   de   prestări   servicii   la
                                              Aceasta   in   condiţiile   cînd   se  află  în  raza  de  activitate  a   activitate  însă,  ele  nu  au  dreptul   sate  o  activitate  care  foloseşte
                                              planul   la   activitatea   respectivă   cooperativei  zonale  Deva,  o  coo­  să  facă  reparaţii  şi  la  aparatele   toate  posibilităţile  de  diversifica­
                                              pe  acest  an  reprezintă  aproape   perativă   la   care   prestaţiile   de   aflate  în  garanţie.  Dreptul  aces­  re  şi  extindere  în  numele  satis­
                                              dublul  celui  de  anul  trecut.  Dar   servicii  s-au  bucurat  de  multă   ta  îl  au  numai  unităţile  U.J.C.M.
                                              nu  numai  indicatorul  acesta  a   atenţie.  Iată  dealtfel  ce  spune   aşa  că  e  uşor  de  închipuit  cit   facerii  unor  cerinţe  obiective  ale-
                                              fost  depăşit.  La  activitatea  co­  despre   activitatea   respectivă   în   este  de  „plăcut"  să  locuieşti  la   populaţiei de la sate.
                                              mercială   şi   de   desfacere,   IJE   comună  tovarăşul  Vaier  Mădăraş,   Săcărîmb,  să  ţi  se  strice  televi­
                                              Coop.  Deva  se  află  pe  locul  I  în­  vicepreşedintele  consiliului  .  popu­  zorul  aflat  în  garanţie,  să-l  iei   ION CIOCLEI |
                                              tre  judeţe,  cu  o  depăşire  a  pla­  lar comunal ;            în  spate  şi  să  treci  cu  el  pe  lin­
                                              nului  de  3,3  la  sută,  la  achiziţii   —  Aflată  mai  multă  vreme  în   gă  două  ateliere  de  reparaţii  dar
                                              —  pe  locul  al  II-lea  cu  8,4  la   centrul  atenţiei  mai  multor  or­  să  nu  poţi  apela  la  serviciile
                                              sută,  la  export  şi  livrări  pentru   gane,  activitatea  respectivă  in  co­  acestora.   Fenomenul   „sucom­
                                              export  —  la  locul  al  II-lea  cu   muna  noastră,  prin  secţiile  care   bării"  unor  activităţi  -de  pres­  Cooperarea a avat
                                              11,9  la  sută.  Sint  rezultate  dem­  există  la  ora  actuală,  se  desfă­  tări   nu'   se   cunoaşte   numai
                                              ne  de  toată  lauda,  pentru  care   şoară  bine.  In  comună  există  fri­  la  Certej  duf>ă  cum  nici  cel  al
                                              colectivul   întreprinderii   merită   zerie,  cizmărie,  secţie  de  reparaţii   centralizării   tuturor   activităţilor   r,mtui hotărîîor
                                              felicitări.                      radio  şi  televizoare,  de  tăiat  lem­  de  prestări  în  satul  centru  de
                                                Revenind  1a  problema  in  dis­  ne,  de  închiriat  veselă  iar  popu­  comună  nu  se  cunoaşte  numai
                                              cuţie,  s-ar  părea  că  indicele  de   laţia  e  mulţumită  de  serviciile   aici.  Dar  iată  ce  spune  despre   Sunete    prelungi  de  sirenă,  agi­
                                                                                                                                                        4
                                              depăşire  a  planului  nu  îndreptă­  lor.                       cele  ce  carenţează  in  prezent  ac­  taţie  printre  oamenii  ce  se  aflatei
         Deţfi fotografie sint făcute la o „oară de viri",   ţeşte  să  ridicăm  această  problemă             tivitatea  de  prestări  servicii  la   sîmbătă  la  ora  9  în  incinta  mi­
       prezenţa" pe schele a constructorilor de la Şan-  In faţa conducerii Întreprinderii.  Nimic   mai   adevărat.   Comuna   sate,   tovarăşul   Aurel   Bulgărea,   nei  Petrila,  retragerea  rapidă  int
  T.C.I. Timişoara.                             De  ce  o  supunem  totuşi  aten­  Insă  simte  nevoia  unei  croitorii,   directorul I.J.E. Coop.  cîteva  locuri  dinainte  cunoscute,
                         Foto : VIKGIL ONOIU   ţiei  colectivului  ce  lucrează  in   a  unor  activităţi  de  dulgherie  —                     apoi  dintr-o  dată  In  mai  multe
                                              activitatea   respectivă,   conducerii   timplărie  iar  sifoneria,  pregătită   ‘  —  Aspectul  criticabil  in»  dez­  locuri  din  incintă,  un  fum  dens
                                                                               de  o  lună  de  zile  pentru  a  fi
                                               întreprinderii ?                deschisă,  nu  poate  oferi  servicii   voltarea  acestei  activităţi  e  ace­  anunţă   începutul   unei   aplicaţi?
                                                                                                               la  că  deşi  se  înfiinţează  foarte
                                                Prestaţiile  de  cele  mai  diverse   populaţiei  pentru că nu e aprovizio­  multe  secţii  şi  activităţi  noi,  ele   demonstrative  de  apărare  locală
                                     i i       servicii  pentru  populaţia  săteas­  nată  cu  bioxid  de  carbon.  Co­  nu  se  înfiinţează  în  satele  în  ca­  antiaeriană.
                                              că  fac  parte  dintre  indiciile  me­  muna  a  avut  cîndva  şi  o  boian-   re nu există.       La  ora  9,  toate  mijloacele  de
              9 ?                              nite   să   apropie   caracteristicile   gerie  dar  s-a  desfiinţat.  Lucră­  Posibilităţile  noastre  de  a  con­  alarmare  sonoră  anunţau  „atacul".
                                               vieţii  la  sat  de  cele  ale  vieţii  la
                                                                                                                                                Toţi  oamenii  din  obiectiv  se  re­
                                               oraş.  Creşterea  din  anul  acesta   torii  de  la  frizerie  acuză  că  de   trola  activităţile  de  prestări  sînt   trag  în  adăposturi.  După  termi­
  luni mai pu-  partid  în  urma  controalelor  efec­  a  planului  —  de  75  la  sută  —  do­  luni  de  zile  nu  li  se  dau  mate­  extrem   de   limitate.   Consiliile   narea  „atacului"  intră  în  obiec-
               tuate  pe  şantier  nu  s-au  rezol­  vedeşte  că  procesul  acesta  de  a-   rialele   necesare   activităţii   lor.   populare,   comisiile   de   control   tiv  i  grupa  de  cercetare,  spre  a
               vat  numeroase  probleme,  cum  ar                              Un  alt  aspect.  Comuna  are  9   obştesc  ar  putea  să  ne  dea,  In
   Sîntem   In                                 propiere  se  precipită  in  mod  ne­                                                            informa  despre  rezultatele  „ata­
  uros.  Se  ştie   fi  :  preluarea  unor  lucrări  de  că­  cesar  şi  obiectiv  ca  o  consecinţă   sate  destul  de  risipite.  Activită­  activitatea  de  control,  un  sprijin   cului",  despre  locurile  care  nece­
                                                                               ţile  de  prestări  insă  sînt  concen­
               tre  alte  unităţi  de  construcţii,
                                                                                                               preţios  dar  sînt  mai  puţine  cele
  >r  trecuţi  că   activizarea  corespunzătoare  a  par­  a  politicii  partidului  nostru  faţă   trate în satul centru de comună.  care o fac.  sită  intervenţie  i  pompierii  vo­
  ■a  pe  şantier   cului  de  utilaje  şi  mijloace  de   de   populaţia   sătească,   politică                                                luntari  şi  militari  şi  grupa  piro—
  ă  în  prezent   transport,  îmbunătăţirea  condiţii­  reflectată  pregnant  şi  In  proiec­  Iată  o  problemă  care  merită  a   Unele   activităţi  stagnează   din   tehnică,  pentru  stingerea  „incen—:
  ins  măsuri  e-                              tele  de  documente  ale  celui  de   fi  studiată  chiar  dacă  rezolvarea   lipsa  materiilor  prime  şi  a  ma­  diilor"  şi  dezamorsarea  „bombe­
  varea  proble-   lor  de  trai  şl  de  muncă  ale  con­  al  Xl-lea  Congres.  Pe  de  altă   ei   nu   depinde   de   conducerea   terialelor.  Dar  se  aşteaptă  prea   lor  neexplodate"  ;  formaţiuni  al&,
  igătirea  pen-   structorilor etc. ?         parte,  activităţilor  respective  tre­  I.J.E.Coop.   ci   de   forurile   sale                 gărzilor patriotice,   tineretului»;
                 Faţă  de  cele  consemnate  con­
  mandamentul   siderăm  că  la  ora  actuală  este   buie  să  li  se  asigure  calitatea  şi   superioare.  S-au  înfiinţat  la  sate   mult  materiale  din  fondul  centra­  pentru apărare, formaţiuni sani­
  lor. Centrala                                diversitatea  cerute  de  puterea  de   secţii  de  reparaţii  radio  şi  tele­  lizat  şi  se  folosesc  prea  puţin  po­  tare şi de Cruce roşie — pentru^
               curios  faptul  că  şantierul  nr.  7   cumpărare a populaţiei săteşti.  vizoare  ale  cooperaţiei  de  con-  sibilităţile locale.  oprirea instalaţiilor   „avariate"^
               —  cel  mai  important  constructor                                                                                              deblocarea  şi  salvarea  oamenilor^
               prezent  pe  marele  şantier  —  îşi     ------------------- ----------------------------------------------------------------------------------- -------------------------------¥  transportarea  lor  la  locurile  de|
  i de ciment  fărîmiţează  forţele  şi  la  alte  o-                                                                                           prim  ajutor.  In  final  —  forma-*
               biective  decît  să  le  concentreze     Controlul obştesc în                                     acţiune                        ţiuni  dotate  cu  aparatură  de  cer-«
               la  cele  care  condiţionează  intra­                                                                                            cetare  chimică  şi  radiaţii  şi  alte*
               rea  in  funcţiune  a  primei  linii                                                                                             mijloace  mecanizate  au  trecut  im
               de  ciment.  Este  un  punct  de  ve­                                                                                            „dezactivarea" căilor de acces.
   minată, ' iar   dere  pe  care,  de  fapt,  ziarul   Am  urmărit  zilele  trecute  ac­  nerea  mărfurilor  şi  servirea  —   dului  întreprins  în  -Simeria  au
                                                                                                                                                                   o
                                                                                                                                                                      excelentă»
                                                                                                                                                          a
                                                                                                                                                              fost
                                                                                                                                                 Aplicaţia
  ■gie electrică   nostru  l-a  supus  atenţiei  şi  cu   tivitatea  controlului  obştesc  In  Si-   ne-a spus dumneaei.  fost  mai  multe,  însă  constatările   dovadă  a  capacităţii  de  apărare?
   i a fost pusă   alte  prilejuri.  Nu  înţelegem  de   meria,   răsfoind   registrele   unice   —  La  bufetul  lacto  „Rapid",  e-   făcute  sînt  cam  aceleaşi.  Am  În­  locală,  de  repunere  rapidă  în  sta-I
    ije — unele   ce  nu  s-au  luat  încă  măsuri  ca­  de  control  •  din  mai  multe  uni­  chipele  de  control  obştesc  vin  In   cercat  In  final  şi  unele  conclu­
   — îşi anun-   tegorice  pentru  tragerea  la  răs­  tăţi  şi  stînd  de  vorbă  cu  respon­  fiecare  lună  —  ne-a  asigurat  res­  zii   s   Pe   lingă   echipe   cu   re  de  funcţionare  a  mijloacelor!
  şantier. Cum   pundere  a  celor  care  au  determi­  sabilii acestora.      ponsabilul  acestuia,  luliu  Breja.   activitate   foarte   bună,   cunos­  de  producţie  afectate,  de  salvare^)
                                                                                                                                                a
                                                                                                                                                                    ameninţate^
                                                                                                                                                           omeneşti
                                                                                                                                                   vieţilor
    acestea pe   nat  ca  la  ora  actuală  să  se  afle   —  Controlul  obştesc  e  un  aju­  Registrul  unic  de  control  nu  l-am   cute  In  oraş,  mai  sint  şi  u-   La  reuşita  ei,  colaborarea  perfeo-s
      vreme ce   în  stoc,  risipite  şi  supuse  intem­  tor  real  pentru  noi  —  ne-a  spus   putut  vedea,  nu  era  în  unitate.   nele   oare-şi   desfăşoară   munca
    se află încă                                                               Fusese   trimis   la   Deva,   la                                tă   intre   formaţiunile   amintite,^
               periilor,  mai  mult  de  6  360  tone   tovarăşa  Rafila  Tontici,  respon­                    slab,  sporadic,  aproape  nejustifi-   sub  comanda  ofiţerilor  de  stati
   .. curată im-   utilaje,  în  valoare  de  peste  156   sabila  magazinului  de  confecţii,   I.C.S.A.P.,  pentru  luare  la  cu­  cîndu-şi  existenţa.  Mai  sînt  con­  major   A.L.A.,   locotenent   colonelî
    ales pentru   milioane  lei,  care  în  condiţiile   părere  întărită  dealtfel  şi  de  cei­  noştinţă  •  despre  ultimele  observa­  duceri  de  întreprinderi  şi  institu­  Constantin Ştefan,   şi* maioirj
     ? Şi chiar   existente  nu  au  şansa  să  fie   lalţi  tovarăşi  cu  care  am  stat  de   ţii  făcute  de  controlul  obştesc.   ţii  care  nu  iau  în  seamă  obser­  Gheorghe  Roman  —  a  avut  cu-
    vor fi mon-   montate  pînă  la  venirea  iernii  şi   vorbă.  Cu  ocazia  vizitelor  echi­  Aceleaşi  asigurări  şi  aceeaşi  si­  vaţiile  şi  propuneriue  făcute  de   vîntul   hotărîtor,   acţionîndu-su
  1 majoritatea   nici  să  fie  conservate  în  mod  co­  pelor  de  control  obştesc  s-au  fă­  tuaţie  am  întîlnit  şi  la  cofetăria   membrii  echipelor  şi  nu  acţio­  cit  mai  aproape  de  o  situaţie  rea­
   pentru mon-  respunzător.                                                   „Transilvania"   —   responsabilă   nează  operativ  pentru  remedie­  lă  în  condiţiile  desfăşurării  ne­
                                               cut  observaţii  referitoare  la  a-
                 Analizarea  situaţiei  create  la   provizionarea magazinului, expu-  Aurelia Tuligă.         rea deficienţelor semnalate.     întrerupte  a  procesului  de  pro­
                                                                                Unităţile  vizitate  In  cadrul  rai-
  ‘ntat,  în  ca-   Chişcădaga  de  pe  poziţii  realiste                                                                      D. COJOCARU      ducţie.
  omandament,   constituie  o  îndatorire  de  prim
  realiza   mai   ordin  a  comitetului  de  partid  al
  >ste  motive,   platformei,  a  conducerilor  şantie­
  omatic  la  tă-   relor,  a  unităţilor  coordonatoare
  ■i,  prezentîn-   a  muncii  de  pe  platformă.  Supu­
  .  Or,  aceştia   nem   atenţiei   comitetului   de
  şumente,   ci   partid  necesitatea  investigării  în
  Se  spunea  la'   amănunţime  a  părerilor  şi  propu­  Marile  cîştiguri  ale  'fiinţei  uma­  reuşit  să  faceţi  din  oamenii  cu   Severitatea  mea,  însă,  se  răsfrîn-   cuiva asemenea abateri. Se spu­
  nent  că  e  un   nerilor   tuturor   constructorilor,   ne  în  condiţiile  socialismului  sînt   care  veniţi  în  contact  nişte  oa­  ge  pozitiv  in  ciştigurile  oameni­  ne, pe bună dreptate, că minerul*j; !
  T.C.I.  Timi-   pentru  depistarea  celor  mai  bune   multe.  Dar  unul  dintre  cele  mai   meni  cu  un  înalt  simţ  al  răspun­  lor  şi  ei  o  înţeleg  şi  o  acceptă".   e un om de cuvint. Această ca- ţ
   un  program   căi  de  acţiune  în  vederea  lichi­  mari  este  acela  de  a-l  fi  înnobi­  derii  ?“.  „Mi  s-a  dus  vestea  că  sint   „Ni  s-a  spus  că  sînteţi  trimis  in   litate se cultivă in sinul colec- j
  u  rd  'varea   dării  restanţelor,  concentrării  ac­  lat  pe  om  cu  încrederea  deplină   sever.  Dar  sint  sever  mai  intii   uzină  acolo  unde  e  mai  greu  şi   tivităţii, în cazul nostru, al echi- i  i
                                                                                                                                                                        1
   est/   însă   tivităţii  la  obiectivele  cheie,  ur­  in  el,  de  a  fi  creat  oameni  ade­  cu  mine.  Oamenii  ştiu  asta.  Mă   că  faceţi  oameni  adevăraţi,  cu   pei. Âsta-i crezul nostru'j, — ni se \
  lajoră  faptul   gentarea  montajului  şi  punerea   văraţi.  Unde  trăiesc  oamenii  aceş­  înţeleg   şi   mă   urmează".   „Aţi   răspundere   şi   din   cei   in-   destăinuia Sabin Costina'.
  ia   Întocmit   la  termen  în  funcţiune  a  primei   tia  ?  Lingă  noi  şi  se  numără  cu   cunoscut   vreodată   frica   „Fri­  disciplinaţi".  „Eu  am  fost  întot­  Ce poate să-l bucure pe un om r
  ist?  Nu  este   linii de ciment.    ,         milioanele.   Procesul   devenirii   ca  ?  Dacă  eşti  stăpîn  pe  meserie,   deauna  curios  :  curios  să-l  cunosc   adevărat mai mult ca satisfacţia
   că  şantierul   Ziarul  nostru  îşi  exprimă  în­  prin  muncă,  le  diversifică  şi  com-   dacă  gîndeşti  înainte  de  a  lua  o   pe  fiecare  om  în  toate  laturile   unei împliniri? Am cunoscut un •
  e  80  de  dul-   crederea  că  factorii  vizaţi  ne   plimentează   personalitatea   pînă   hotărîre,  dacă  te-ai  consultat  cu   lui,  ca  să-l  pot  folosi  la  locul  po­  asemenea om la S.M.A. Haţeg.
  niişti,  20  lă-   vor  răspunde  concret  la  proble-   la  amplitudinea  de  oameni-avan-   oamenii,  n-ai  de  ce  să  cunoşti   trivit".  Aşa  reuşeşte  Cornel  Tur­  Este tractoristul Gheorghe Vlăs-
  ’  Sau  faptul   maticile ridicate în acest articol.  posturi.  l-am  numit  mai  întîi  cu   frica".  L-am  lăsat  pe  meşter  în   dăşan,  comunistul  pentru  care  u-   ceanu.
  ;  măsuri  sta-                                un  astfel  de  adjectiv  pe  comu­  mijlocul   problemelor   şi   oame­  zina  simeriană  e  loc  de  muncă  şi
                                                                                                                                                „Dacă am avea numai tracto- , |
  uperioare de               ILIE COJOCARII      nişti,  pe  oamenii  aceştia  cu  ne­                                                         rişti cum e comunistul Vlăscea- ’
                                                 bănuite  rezerve  de  generozitate,
                                                 de  curaj,  de  simţ  al  răspunderii,                                                        nu, unitatea noastră ar avea rea-   *
                                                                                                                                                                         ;
                                                 de umanism.                                  la ei răspunderea,                               Uzări şi mai mari — spunea Ioan . I
                                                                                                                                               Medrea, directorul S.M.A. Haţeg. »|
                                                  L-am  întrebat  pe  tovarăşul  Pe­
  atea înmisiării drapelului                     tre  Lungu,  secretarul  Comitetu­                                                             „Aud uneori că unii tineri fug-* |
                                                 lui  de  partid  din  C.S.H.,  dacă  ar                                                       de muncă, că trăiesc pe cheltuia- I
  itaşă pe ţară formaţiei                        putea  numi  ciţiva  asemenea  oa­        generozitatea, curajul                              la părinţilor. Credeţi-mă, eu nu-i 1 |
                                                                                                                                               pot înţelege. Pentru mine viaţa *
                                                 meni  în  marele  colectiv  hunedo-
                                                 rean.  „Oamenii  adevăraţi  la  noi                                                           înseamnă muncă. Lucrez în cam­
   de pompieri din Brad                         fi  fost  posibil  un  raport  atit  de   sînt sinonime ale competenţei                        panii din zori pînă seara. Cîştig^
                                                 se  numără  cu  miile.  Altfel  nu  ar
                                                                                                                                               bine, nu-i. vorbă. Dar cîştigul cel'?
                                                 bogat  al  siderurgiştilor  la  jubi­                                                         mare e altul. Satisfacţia că sint*'
  asul nou Brad a avut loc solemnitatea înmînă-   leul  Eliberării,  convingerea  fermă                                                        om adevărat, că mă bucur de sti- >
                                                                                                                                               mă şi respect. Pe copiii mei, pe
  untaşă pe ţară formaţiei civile de pompieri din   că  el  va  fi  şi  mai  bogat  pînă  la
   patriotică a formaţiilor civile de pompieri. în   apropiatul  Congres  al  Xl-lea  al   nilor  la  noul  laminor  de  sirmă,   familie,  să  capaciteze  oamenii  cu   soţie, pe tovarăşii de muncă, pe#
   elan creator în care îşi desfăşoară activitatea   partidului".  Şi  am  plecat  in  cău­  azi   şantier.   Viitorul   beneficiar   încredere  şi  răspundere.  E  pute­  ţăranii cooperatori îi pot privi tţ,-
  srată de sărbătorirea a 30 de ani de la elibera-   tarea  unuia  din  acei  mii  de  oa­  vrea  să  vadă  cu  ochii  lui  uacă   rea  de  contaminare  proprie  co­  niîndru în ochi, sincer, deschişi x
                                                                                                                                               ca un om care şi-a făcut datoria" “
  iminaţia fascistă şi cel de-al Xl-lea Congres al   meni  adevăraţi,  a  maistrului  co­  problemele  tehnice  ale  laminoru­  muniştilor.    — spunea tractoristul Gheorghe j
  jrmaţiilor civile de pompieri s-a desfăşurat sub   munist  Dumitru  lonescu  de  la   lui  în  construcţie  sînt  soluţionate   „Pe  minerii  noştri  îi  caracteri­  Vlăsceanu.
  nbunătăţiri a activităţii pompierilor de apărare   laminorul  de  sîrmă.  „E  un  om   în  conformitate  cu  ceea  ce  ştie  el   zează   hotărirea,   corectitudinea,
                                                                                                                                                                       !>
  .le, a vieţilor omeneşti împotriva incendiilor sau   generos  care  a  cunoscut  Hune­  despre laminoare. Şi ştie multe.  hărnicia,  cinstea,  onoarea  —  ne   Am desprins din zecile de mii
  Dovedindu-se temeinic pregătiţi, pompierii din   doara  de  ieri  şi  a  participat  la   Alte  linii  de  forţă  ale  muncii   spune  Iosif  Toma,  secretar  al  Co­  de oameni adevăraţi, 4 chipuri.
  merit locul I pe ţară.                         edificarea  celei  de  azi,  omul  care   creatoare, alţi oameni adevăraţi.  mitetului  de  partid  la  sectorul  I   Doar patru. Dar fiecare dintre
                                                 vrea  ca  tot  ce  poate  el  să  ajun­  „Hotărirea,  o  mare  putere  de   Musariu  al  I.M.  Barza.  Aceste  ca­  ele ar putea fi multiplicat în mii
  u luat parte tovarăşii Mircea Lucaciu, membru                                 decizie,  tenacitate,  consecvenţă  şi   lităţi  ii  sînt  proprii  şi  lui  Sabin   de alte chipuri. Şi totuşi, oame­
  ilui judeţean de partid, Victor Coca, secretar al   gă  să  poată  şi  alţii".  Erau  cu­  un  foarte  dezvoltat  simţ  de  răs­  Costina,  şef  de  echipă  la  raionul   nii aceştia adevăraţi au ceva pro­
  v al Consiliului popular judeţean, reprezentanţi   vintele  de  recomandare  ale  se­  pundere  —  asta  il  caracterizează   120 m.         priu. Să fie puterea lor de a să­
   de partid şi de stat, conducători de întreprin-   cretarului  comitetului  de  partid.   pe  comunistul  Cornel  Turdăşan,
  meroşi oameni ai muncii.                       „Ciţi  ani  i-aţi  dat  Hunedoarei,   şef  de  formaţie  la  partida  de  legări   „îmi  place  să  fac  un  crez  din   di în oameni încredere în ei în­
                                                                                                                                               şişi ? Să fie intransigenţa lor ct: j
  tatea,  acestui  eveniment  şi  întrecerea  formaţiilor   tovarăşe  lonescu  ?“  „26  din  care   boghiuri,  spunea  tovarăşul  Flo-   respectarea  ordinii  şi  disciplinei
   au  vorbit  tovarăşii  Logliin  Dineş,  prim-secretar   22  în  combinat".  „Şi  care  au  fost   rian  Urican,  secretarul  comitetu­  muncitoreşti  la  fiecare  miner  din   lipsurile sau nevoia lor imperioa- <
  ;nesc  de  partid,  primarul  oraşului,  colonel  Con­  cei  mai  grei  ?“  „Aceia  de  la  pu­  lui  de  partid  de  la  I.M.M.R.  Si­  echipă.  Unde  există  ordine  şi  dis­  să de comunicare pe lungimea de j
  tor  al  comandantului  pompierilor  din  România,   nerea  în  funcţie  a  obiectivelor   meria.  „Este  intr-un  cuvint  o  per­  ciplină  nu  există  evenimente,  nu   undă om — oameni ? Mai curînd |
  icepreşedinte  al  Comitetului  executiv  al  Consi-   noi".  Şi  maistrul  povesteşte  de­  sonalitate  care  se  impune  prin   se  produc  avarii,  planul  se  de­  toate astea la un loc dau măsura j
  ţean,  ioan  Popa,  şeful  formaţiei  civile  de  pom-   spre  punerea  în  funcţie  a  lami­  ea  însăşi  şi  aceasta  datorită  e-   păşeşte,  iar  calitatea  minereului   personalităţii lor şi nu încercăm   j
  ioniera Luminiţa Munteanu.                     norului  de  650,  de  1000,  de  sîr­                        —  mereu  la  calificativul  maxim.   altă teamă decît pe aceea de a   \
                                                 mă.  „A  fost  greu  să  faci  din  ţă­  xemplului personal".  In  echipă  nu  avem  oameni  care
  tei oficiale au defilat formaţiile civile de pom-   rani,  din  funcţionari  din  meşte­  „Mie,  unii  îmi  zic  Colombo.  Nu   absentează  nemotivat,  întirzie  son   nu fi reuşit s-o redăm in între­
  re au ocupat locuri fruntaşe în întrecerea pa-   şugari   laminatori".   „Aţi   reuşit   mă  supăr.  Oamenii  glumesc,  pen­  caută  să  tragă  chiulul.  Asta  fi­  gul ei.
  ,t diferite premii şi menţiuni,                totuşi. Despre dumneavoastră se  tru că eu îi dibui repede pe cei  indcă nici eu n-am făcut-o vreo-
  o frumoasă demonstraţie cu tehnica din dotare  B               ___ «IM_____ ----------- 1 0   —  /t/i_«i«viî\7/i_a£_An/irtn-alini--------. A —  rl n+n î-M aaAAllAi îmi rl n «m i im /i/f.i.4 ci  ION CIOCLEI__________ .... L
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34