Page 30 - Drumul_socialismului_1974_09

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6026 • MARŢI 17 SEPTEMBRIE 1974
Pag. â

{Urmare din pag. 1) general al partidului la consfătuiz
rea cu cadrele şi activul de partid
numeroase centre de comună nu an de învăţăm! din învăţământul superior: „In or­
participat tovarăşii Vichente Bă­ ganizarea invăţămîntului să se ţină
lan, prim-vicepreşedinte al Comite- seama permanent de cerinţele de
ttului executiv al Consiliului popu­ munci înseamnă a învăţa au trăit, dagogic şi-au primit miile de elevi. liceele de specialitate spre care au perspectivă ale societăţii, să se pri­
lar judeţean, Constantin Dumitres- ieri, bucuria pornirii la drum. La Decebal, unde s-au preconizat aderat majoritatea absolvenţilor cla­ vească cu îndrăzneală spre viitor z
cu, David Lazăr, Ştefan Almăşan, cabinete şi laboratoare pentru toate sei a VlII-a. La Liceul agricol din tocmai pornind de la aceasta, Pro­
secretari ai Comitetului judeţean — Sîniem o adevărată uzină. 1 800 Geoagiu, anul şcolar se inaugurea­ gramul şi Directivele cer învăţă-
de partid, membri ai biroului Co­ de e-evi au păşit azi dimineaţă disciplinele — dorinţa a devenit ză cu un nou profil — mecanizarea mintului superior — ca dealtfel
mitetului . judeţean de partid si ai pragul şcolii, iar 350 dintre ei sînt realitate. Ultimul cabinet, cel de întregului nostru învăţămint —• să
limba română, va funcţiona din a-
Comitetului executiv al Consiliului botaci — copii de clasa I, — ne cest an şcolar, ca şi sala de lec­ agriculturii — care se adaugă la aibă un caracter revoluţionar, ino­
popular judeţean, inspectori şcolari mărturiseşte prof. Maria Mitrofan, celelalte două i horticultură şi zoo­ vator, atit din punct de vedere al
ai Inspectoratului şcolar judeţean, directoarea Şcolii generale nr. 4 din tură, veche doleanţă a cadrelor di­ tehnie. Aceasta a ridicat problema concepţiei, cit şi ca organizare". Sub
.organele locale de partid şi de stat. Deva. Iar eleva Daniela Cojocaru dactice. lărgirii spaţiului de şcolarizare cu un asemenea îndemn şi-au expri­
P~etutindeni urările de succes de­ adresează cuvinte pline de recu­ — Cu ce gîndurl păşiţi în acest o nouă aripă, in care funcţionează, mat gîndurile şi s-au angajat în
plin in noul an de muncă au fost noştinţă dascălilor, celor care s-au nou an de învăţămint, stimate to­ începînd de ieri, 4 clase, un labo­ noul an de muncă prof. uriiv. eme­
însoţite de aprecierea condiţiilor străduit ca în această prestigioasă varăşe profesor Gheorghe A. Cliiţei ? rit Aron Popa, rectorul Institutu­
bune de activitate în care se des­ unitate şcolară 75 la sută dintre Vă întrebăm pentru că ştim că e rator şi un cabinet şi, în curînd, va lui de mine Petroşani, prof. dr ing.
chid porţile tuturor şcolilor. elevi să promoveze cu medii bune cel de-al 37-lea an de slujire cu fi dată în folosinţă o nouă cantină Anton Saimac, prorectorul Institui
31 de noi unităţi de invăţămlnt şi foarte bune. dăruire a şcolii, al 18-lea an de cu 420 de locuri. tutui de subingineri Hunedoara, ing:
s-au adăugat, de ieri, la cale exis­ In cel mai mare cartier al ora­ conducere a ei. Noul s-a afirmat, ieri, aproape Ioan Mineu, adjunct al ministrului
tente în judeţ, 75 săli. noi de clasă, şului Deva — Micro 15 — şcoala — Cu dorinţa ca în acest an in fiecare şcoală. La Vaţa de Jos, minelor, petrolului şi geologiei, ing.
30 de ateliere şl laboratoare noi. nouă cu 24 săli de clasă, 2 labora­ şcolar — care e ultimul în activita­ bucuria celor 2 clase afiliate la Li­ Costache Trotuş, directorul Combi­
Cei apr ape 100 000 de elevi din toare, 4 ateliere-şcoală, o sală de tea mea la liceul pedagogic — să ceul de mecanică din Gurabarza e natului siderurgic Hunedoara, miner
judeţul Hunedoara se vor pregăti gimnastică, cunoaşte animaţia săr­ obţin cele mai bune şi mai fru­ citită pe chipurile celor 36 de li­ Petre Constantin, Erou al Muncii
pentru muncă şi viaţă în cele peste bătorii. O şcoală fără trecut in care moase rezultate, să încununez cu ceeni din Vaţa şi Tomeşti, e ex­ Socialiste, şeful de lucrări, ing. Pa­
‘350 de Ulbcratoare, 150 de cabine­ roade de prestigiu- îndelungata mea primată de eleva Melania Drăgan, nel Lâzăruţ, prof. univ. dr. Wilhelm
te, 346 de ateliere-şcoală dotate la au păşit, ieri dimineaţă, mai mult slujire a şcolii. Vreau ca străda­ Kecs, studenţii Ştefan Costea, Mihai
nivelul invăţămîntului modern. 98 de 700 de elevi. „O şcoală a pre­ niile, munca mea să se vadă tn de directorul şcolii Sabin Selagea, Gligor. Pavel Popescu, George-’
zentului pe care — aşa cum spu­
la sută din absolvenţii clasei a de primarul comunei Aron Medrea. ta Dupu, Victor Schimbăa, ’
’VIII-a au păşit, ieri, pe prima nea în cuvîntul său prof. Viorica munca şi dăruirea dascălilor ce Gaudeamus igitur. Aşadar, să ne fiecare participant la sărbătoa­
■treaptă de liceu — pas sigur spre Cerbu, directoarea şcolii — vrem au învăţat şi s-au format în a- bucurăm — îşi exprimau, in cint, rea şcolii. Pentru că fiecare
sâ-l facem rodnic, să fie temelie
igeneralizarea invăţămîntului liceal. trainică succeselor de mâine în in­ ceastă şcoală. gândurile cei peste 2 000 de stu­ — de la elev la cadru didactic —
■Şi tot ieri, 278 grădiniţe şi-au des­ La liceul electrotehnic, cu statut denţi ai Institutului de mine Pe­ doreşte ca noul an de învăţămint
chis porţile spre a primi pe cei a- struirea şi educarea tineretului". de grup şcolar, 0 treime dintre e- troşani şi ai Institutului de sub-
fProape 18 300 de copii — 71 la sută Pentru prima oară printre cei 290 levi — 360 — păşesc pe prima iiigineri Hunedoara. să fie o perioadă de studiu, carac­
'dintre copiii de vîrstă şcolară. De de elevi ce debutează in treapta 1 treaptă de liceu. Sărbătoarea înce­ Debutul în anul universitar are terizat prin seriozitate, temeiniciei
la copilul de 5 ani, pînă la adultul de liceu la Liceul industrial meca­ exigenţă, responsabilitate, anul unei
de 20 de ani — de la preşcolar la nic din Deva se află şi 140 de fete. putului stă şi aici sub semnul în­ o dominantă deosebită : impresia orientări hotărîte spre legătura cu
student — toţi cei pentru care a Centenarele licee „Decebal" şi pe­ noirilor, ca aproape pretutindeni în puternică a cuvîntării secretarului viaţa, cu practica.
Mişcare culturală deosebit de
variată, arta amatoare se ma-
nifesţă in toate domeniile, de
la coruri şi orchestre pină la
formaţii de dansuri, de la spec­ Festivalul „Sarmis“ se pot Observa urme de cioplire.
tacolele de teatru, Ia artiştii Ipoteza aceasta este întărită de
plastici, de la brigada artistică la a V-a ediţie faptul că forma tuturor intrărilor
de agitaţie la cineaşti. Lăsînd în încăperi şi culoare este aceeaşi
Inaugurarea noului an de învăţă- ideologic — desfăşurat sub directa pentru câteva clipe unealtă de Intre 22 şi 29 septernbrie a.c., se — în secţiune un semicerc. Mate­
mînt a fost precedată de ample îndrumare a Comitetului judeţean muncă, artistul amator vine în- va desfăşura in judeţ Festivalul rialele ceramice, osteologice, si­
dezbateri privind îmbunătăţirea de partid — i s-a asigurat, prin par­ lăcaşurile de cultură spre a-şi „Sarmis ’74“ — festival al culturii lexurile şi catarama de fier (feu­
muncii instructiv-educative, prilejuite ticiparea unor activişti şi lectori di oferi talentul şi aptitudinile u- şi educaţiei socialiste. Dintre mani­ dală) arată- că peştera a fost lo­
de consfătuirile cadrelor didactice Comitetului Central al partidului, a nor spectatori entuziaşti, vine festările prilejuite- de ediţia a V-a cuită încă din timpul comunei pri­
ce s-au desfăşurat în 10 centre din ţinută meritorie. să-şi exprime bucuria acestei a sa, consemnăm spectacolul „în mitive (perioadă aramei — cultura
vieţi libere.
judeţ. Profesorii care predau ştiin­ Interesul pentru perfecţionarea lume nu-s mai multe Românii", Coţofeni) şi apoi, mai tîrziu, in
concertul coral interj udeţean „Par­
Un asemenea artist amator,
ţele sociale şi istoria s-au întîlnit, profesorilor, editarea caretului me­ pentru care anii patriei au în­ tidului îi înălţăm cîntări", ediţia a feudalism.
1
în consfătuire, la nivel judeţean, todic „Valenţe educative", legătura semnat •— dincolo de succesele IV-a a „Tîrgului meşterilor popu­
sub egida Comitetului judeţean de interdisciplinară între ştiinţele’ so­ obţinute în luminile rampei — lari", spectacole folclorice, expozi­ Materialele adunate şi observa­
partid şi au dezbătut probleme pri­ ciale şi celelalte obiecte de învă- trepte necontenite spre deveni­ ţii de artă, simpozioane, întîlniri cu ţiile făcute cu prilejul acestei ex­
vind îmbunătăţirea activităţii' la ţămînt, folosirea mijloacelor moder­ re, spre afirmarea personalită­ personalităţi ale vieţii politice, e- pediţii vor constitui obiectul unei
clasă, perfecţionarea politico- ideo­ ne la clasă şi a unor metode ac­ ţii, este Gheorghe Negraru. conomice, artistice ş.a. comunicări ştiinţifice, care va fi
logică şi de specialitate, sarcinile tive de lucru, concursul şcolar de Nume binecunoscut in întreaga Tot din 22 septembrie încep la prezentată în aprilie, anul viitor, la
Vale a Jiului, Gheorghe Negra­
majore ce stau în faţa dascălilor economie politică au fost probleme ru este de 20 da ani în pri­ Orăştie festivităţile ocazionate de Tîrgovişte.
sărbătorirea a 750 de ani de ates­
chemaţi să formeze la elevi con­ care, în dezbateri, au dat aprecie­ mele rînduri ale amplei mişcări tare documentară a oraşului.
vingeri politice, să-i înarmeze cu re muncii dascălilor de istorie şi artistice : textier, actor,' instruc- CORNEL SONOC
ideologia partidului nostru, cu ştiinţe sociale. Dar analiza atentă Expediţie ştiinţifică preşedintele Societăţii de istorie şi
■concepţia materialist-dialectică şi a muncii desfăşurate în anul trecut arheologie Deva
'istorică despre lume şi viaţă. a relevat unele deficienţe în preda­ La începutul acestei luni, un grup
Dezbaterile din, acest an, desfăşu­ re, exemple de profesori nepregă­ Ui neobosit de tineri arheologi format din Ilea­ Atestarea unor categorii
rate în climatul angajant al adeziu­ tiţi pentru lecţie, superficiafitate în na Rotea, Rodica Sonoc, Marcel de artişti wrofesionsişti
nii la documentele programatice ale aprofundarea unor documente ce Miertoiu, Mihai Rotea şi Cornel
celui de-al Xl-lea Congres al parti­ se cereau argumentate, tratarea artist amator şi Sonoc au întreprins o expediţie In perioada oetombrie-decembrie
dului au fost — doar o relevare factologică a problemelor. ştiinţifică în împrejurimile Bal- a.c. se vor desfăşura examenele
critipă a rezultatelor şi deficienţelor Dezbaterile deschise, aprofundate, şei. Avînd sprijinul Consiliului pentru atestarea unor categorii de
popular al comunei Balşa şi al
activităţii din anul. şcolar trecut, ci la obiect — la care au participat animator cultura! membrilor cercului de istorie al artişti liber profesionişti. Se pot
prezenta artişti posesori de atestare
mai cu seamă — o analiză-îndemn profesorii Ernest Uskar, Petru Ardeu, elevilor din localitate, Ion Pîrva, cu valabilitate pînă la 31 decem­
<la perfecţionarea muncii, la promo­ Mariana Bărbulescu, Victor Bădău, Dorin Dan, Oliviu Todea, Cornel brie 1974, artişti pensionaţi din in­
varea noului atit sub raport ştiin­ Viorica Pîrăianu, Elisabeta Văidea- Jude, Viorel Buda, expediţia şi-a stituţiile de spectacole şi concerte,
ţific, cît şi poiitica-ideologic, un a- nu, Silviu Cercea, Cornel Rusu, Ilea­ tor de teatru, de brigăzi artis­ atins ţelul propus. precum şi tineri talentaţi care au
pel la dăruire şi pasiune în res- na Sonoc, Nicolae Ciobanu, Con­ tice de agitaţie, de dans, estra­ Primele cercetări au fost făcute îmnlinit vîrsta de 18 ajii.
jponsabila misiune de luptători pe stanţa Deceanu, Constantin Iorgo­ dă. Şi-a început activitatea in la „Peştera zidită". în faţa intră­ înscrierile se fac la Comitetul ju­
frontul ideologic. van şi Pompilia Gaşpar - cadrul Exploatării miniere Ani- rii se află un zid construit prin deţean de cultură şi educaţie so­
noasa, participând la două fina­
— Profesorii de ştiinţe sociale din au fost, nu relatări a ceea le republicane ale artiştilor a- secolul al Xl-lea cu rolul de apărare. cialistă.
..judeţ —, aprecia inspectorul general ce s-a făcut, nu justificări a matori — 1959 şi 1961 — obţi- Peştera, de origine calcaroasă, cu
mai multe încăperi şi ramificaţii
al Inspectoratului şcolar judeţean, ceea ce nu s-a făcut, ci îndemn nînd chiar o menţiune pe ţară în adîncime, păstrează o serie de „Copilăria unui Icar“
tovarăşul Cornel Stoica — avînd că- la strădanie pentru căutarea celor cu brigada artistică de agitaţie. formaţiuni concreţionare — stalag­
Propunîndu-şi o biografie poeti­
i lăuză îndemnul tovarăşului Nicolae mai adecvate metode care să facă In anul 1971, la întrecerea de mite, stalactite, coloane, perdele, că a marelui inventator şi pilot
I Ceauşescu la consfătuirea din no- din orele de ştiinţe sociale şi isto­ mare anvergură „Omagiu parti­ scurgeri — de o frumuseţe rară. In român Aurel Vlaicu, mai precis a
1
; iembrie 1972 — „La temelia între- rie lecţii de înţelegere a fenome­ dului % desfăşurată Cu Ocazia a- una din ramificaţii s-au găsit oase copilăriei acestuia, Ion Dodu Bă­
gii activităţi ideologice de educare nelor lumii înconjurătoare, lecţii de niversării a 50 de ani de la ale ursului de peşteră (Ursus spe- lan reuşeşte să dea glas şi formă
• a tineretului trebuie să stea poli- patriotism, de cunoaştere profundă crearea Partidului Comunist Ro­ lacus). Pentru a ajunge la „Peşte­ neobişnuitelor gînduri şi simţămin­
mân, obţine cu brigada artisti­
j Sica Partidului Comunist Roniân ca- a programului partidului nostru, de că de agitaţie a Casei de cul­ ra zidită" au trebuit străbătute, pe te ale omului care şi-a luat pe
l/e reprezintă marxism-leninismul cre- adeziune la el. Necesitatea studie­ tură a sindicatelor din Petro­ o distanţă de 3 km, impresionan­ umerii săi povara uriaşelor vise
i’jtor ti România, expresia adevăru­ rii în permanenţă a documentelor şani titlul de laureat pe ţari ! tele chei ale Mării, unde am de­ neîmplinite ale omenirii, pentru a
numit cele patru grote găsite •
căror înfăptuire şi-a dăruit glo­
rilor generale ale socialismului la de partid şi de stat de către toţi Faima sa in instruirea brigă­ „Grota Ileana", > „Grota Rodica", rios viaţa. întreaga devenire a
: condiţiile social-istorice ale ţării profesorii, aplicarea şi promovarea zilor artistice de agitaţie s-a „Grota mare" şi „Dosul stîncii". pionierului aviaţiei româneşti s-a
| noastre" — au promovat consecvent consecventă a politicii partidului de răspindit in ţară şi Gheorghe Următoarele cercetări arheologi­ desfăşurat, fără doar şi poate, sub
j politica partidului nostru, ideologia dezvoltare a societăţii, intensificarea Negraru a fost chemat să pre­ semnul legendei lui Icar, cel care
gătească echipe tocmai la... Pia­
■sa, s-au străduit să înarmeze tine- activităţii de explicare a complexi­ tra Neamţ şi BacăjtJ.. ce au fost întreprinse în locul nu­ împreună eu tatăl său, nesuportmd
j retul şcolar cu concepţia materia- tăţii problematicii pe care o ridică La finala Concursului republi­ mit „Piatra Văcarului". Ele au viaţa de. exil din insula Creta,
dat la iveală urme ceramice şi si­
I lisţ-dialectică pentru a-i permite în- opera de înfăptuire a noii orîn- can al amatorilor, concurs dedi­ lexuri, aparţinînd perioadei de se hotărî să se elibereze zburînd
] ţelegerea fenomenelor lumii contem­ duiri, perfecţionarea politico-ideo­ cat sărbătoririi celei de-a trecere de la neolitic la bronz prin văzduh cu ajutorul unor arini
lipite cu ceară. într-o proză de
porane. Profesorii de ştiinţe sociale logică, promovarea noului, atît sub XXX-a aniversări a Eliberării (1900—1700 î.e.n. — cultura Coţo- factură narativ-poetică aleasă, aple-
au avut la îndemînă un plan con- raport metodico-ştiinţific cît şi poli- patriei, lui Gheorghe Negraru feni). Terenul din jurul acestui loc, cîndu-se cu rafinată înţelegere asu­
! creţ de măsuri, care a vizat perfec­ tico-ideologic, au fost probleme-în- i s-a decernat premiul întîi pînă la „Izvorul Beria“ este for­ pra eroului, autorul urmăreşte dru­
ţionarea politico-ideologică şi de demn, pornite de la profesori, pen­ pentru interpretare artistică.. mat din terase . mul copilului de geniu, Vlaicu, por­
specialitate, îmbogăţirea bazei..'âi- tru profesori. Cerinţa ca profesorul Este un succes de prestigiu care în „Peştera Dobîrleşii" s-au fă­ nit să găsească mijloacele de a pu­
dactico-materiale a cabinetelor de de ştiinţe sociale să fie om poli­ vine să încununeze munca, ta­ cut ultimele săpături arheologice. ne în practică solia milenară a le­
lentul şi pasiunea acestui des­
profil cărora li ş-a repartizat ma­ tic militant s-a simţit, în dezbateri, toinic fiu al Văii Jiului. Peştera are aspectul unei case cu gendei greceşti, să ridice „zbuciu-
terial didactic, de agitaţie vizuală nu ca o necesitate, ci ca o certitu­ o încăpere centrală mare, cu horn mările şi durerea noastră în zarea
deasupra, şase mai mici şi patru
de lumină a civilizaţiei mondiale".
şi aparatură de lucru în valoare dine. C. DROZD culoare. Peştera pare a fi ame­
de peste 40 000 lei. Invăţămîntului LUCIA LICIU najată de mina omului, pe pereţi SANDA AZIMIOARĂ CĂLINESCU
no
0
9
(Urmare din pag. 1) şi 13 ani de lupte armate. Poporul gui- dependonţei statului mozambican, elemen­ a fost suspendată. Pînă la organizarea de
neez a devenit astfel stăpîn pe propriile te reacţionare au încercat să organizeze o noi alegeri, va fi adoptată o nouă consti­
baza, prilej de discutare a istoricelor do­ sale destine. In zilele ce au urmat actu­ acţiune de forţă în scopul menţinerii do­ tuţie şi va fi format guvernul. Comitetul
cumente — proiectul de Program al parti­ lui de Ia 10 septembrie, reprezentanţii minaţiei minorităţii albe asupra majorităţii de coordonare al forţelor armate a dat
dului, proiectul de Directive pentru viito­ partidului de guvernământ — Partidul A- populaţiei africane. Puciul extremiştilor a publicităţii o declaraţie prin care procla­
rul cincinal, precum şi Tezele Comitetului frican al Independenţei, din Guineea-Bis­ eşuat însă, grupul de' complotişti, care a mă egalitatea tuturor etiopienilor şi cere
Central —, de manifestare a adeziunii de­ sau şi Insulele Capului Verde (P.A.I.G.C.) ocupat timp de 3 zile postul „Radio Club cetăţenilor să ia parte activă la viaţa so­
pline a comuniştilor la întreaga politică — au preluat controlul asupra întregii Mozambic" din Lourenfo Marques, fiind cială şi economică a ţării o In ce priveşte
internă şi externă a partidului nostru. ţări ® După recunoaşterea independenţei nevoit să se predea forţelor însărcinate situaţia din Cipru, menţionăm faptul că
«le plan extern, sînt de menţionat în Republicii Guineea-Bissau, încă o ţară cu restabilirea ordinii.. Ca ştire de ultimă liderii comunităţilor greacă şi turcă au a-
primul rînd acţiunile guvernului Portu­ africană din fostul imperiu colonial portu­ oră din Mozambic este faptul că în ţară juns la un acord asupra schimbului de
galiei de acordare a independenţei colo­ ghez îşi dobîndeşte independenţa. Este a fost reinstaurat calmul şi domneşte or­ prizonieri între cele două comunităţi. Tot­
niilor sale din Africa. Astfel, marţi, la vorba de Mozambic. Aici, însă, după sem­ dinea e Evenimente au avut loc în cursul odată, Biroul de coordonare la Naţiunile
Palatul prezidenţial din Lisabona, a avut narea acordului de la Lusaka între guver­ săptămînii trecute şi într-o altă ţară afri­ Unite al ţărilor nealiniate a creat un grup
Ioc ceremonia semnării documentelor de nul portughez şi Frontul de Eliberare din cană — Etiopia. împăratul Iîaile Selassie format din reprezentanţii a cinci naţiuni
recunoaştere de către Portugalia a inde­ Mozambic — FRELIMO — privind trans­ a fost detronat şi la conducerea ţării a — Algeria, Guyana, India, Mali şi Iugo­
pendenţei Republicii Guineea-Bissau, pri- ferarea puterii către Mozambic şi fixa­ fost instaurată o administraţie militară slavia — care a fost însărcinat să contri­
mu] teritoriu, african eliberat după cinci rea datei de 25 iunie 1975 pentru procla­ provizorie. Cele două camere ale parla­ buie, la soluţionarea pe cale politică a si-
secole de dominaţie colonială portugheză marea oficială de către Portugalia mentului au fost dizolvai» _ iat- /li*, /rv----