Page 32 - Drumul_socialismului_1974_09
P. 32
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6026 • MARŢI 17 SEPTEMBRIE 1974
Pag. 8
• tn cartierul O.M., (lin Hune ~\
doara, au început lucrările pentru A venit toamna ! O simţim in 1 \
introducerea în cablu a reţelelor de FAPT DIVERS? \ RESPECTAREA ORELOR DE,
iluminat casnic şi stradal. Angaja rouă ce lăcrimează rece peste 1 ODIHNA © Aproape la fiecare’
mentul colectivului Centrului de fata fructelor rămase neîmpli
reţele : pînă la Congresul al Xl-lea In noul cartier devean Micro 15, amplasată intre blocuri, după nite in clorofilă, ca o iubire ne- / bloc este afişat un program al \
să racordeze în cablu 11 blocuri, o pitorească simetrie, se ridică noua şcoală, înscrisă^ în foaia matri impărtăşită. O simţim în zbate j respectării orelor de odihnă. In 1
în loc de 6 cîte au fost planificate. colă a municipiului sub numele de şcoala generală numărul cinci. rile nucilor, in freamătul mes l unele locuri se respectă. Dar, la.'
Are 24 de săli de clasă, laboratoare, ateliere, sală de sport, miroa tecenilor — cei mai sperioşi co ! blocurile D, G, F şi C, din Mi- j
O Lecţie de patriotism poate fi
intitulată manifestarea la care au se a zugrăveală proaspătă, iar ferestrele mari sînt ca nişte ochi largi paci de brume. O auzim în 1 cro 15, Deva, după orele 15,001
participat zeci de tineri mineri de deschişi spre lume. vislilul de aripi al călătoarelor ^ şi chiar seara, la orele 22,00 în- !
La E.M. Vulcan şi E.M. Paroşeni. păsări ce se duc nechemate de
Este vorba despre întîlnirea la care Construcţia în sine are un aer vesel. Chiar aşa: un aer vesel. nimeni pe drumuri doar de ele 1 cepe calvarul pentru cei ce vor 1
tinerii au răsfoit", cu ajutorul u- Totul incintă, dispune, dă privitorului o stare de spirit optimista. ’ să se odihnească. Unii copii în- ^
nor cadre competente, „Pagini din Bineînţeles, aşa trebuie să arate o şcoală. Nu cu înfăţişare moho- ştiule ca să-şi crească puii in \ cep o joacă pe cinste, locatare i
trecutul de lupte al muncitorimii rîtă, apăsătoare, care să-ţi amintească de versurile lui Bacovia : ,,Li cuibul altei veri. O auzim dan-
' hunedorene“. ceu — cimitir al tinereţii mele". ci cu aspect luminos, construcţie sînd printre armurile grele ale t care si-au terminat treaba se 1
integrată viguros în claritatea arhitectonicii moderne. _ celor mai paşnici soldaţi ai pă / purced la taclale cu voce tare, ţ
E clar. vor zice unii. dar ce e senzaţional in toate astea . A in mântului — lanurile de porumb. 1 altele mai harnice atunci încep i
trat doar în firea lucrurilor ca, o dată cu începerea unui nou an O vedem împodobită cu giuva- l să baiă covoarele în balcoane, '
şcolar, să se dea în funcţiune noi unilăti de învăţănunt. Ei bine, eruri de culoarea chihlimbaru } iar unii dornici de muzică, des- \
tocmai faptul că astăzi, in anul 1974 al României socialiste nu ne 1 chid aparatele la maximum. A- t
1 e In centrul staţiunii balneocli mai uimeşte frecvenţa ridicării unor asemenea edificii, reprezintă
materice Geoagiu-Băi, s-a înfiinţat senzaţionalul celor treizeci de trepte pe care le-am urcat cu dirzeme i sociaţiile de locatari înregisirea- ’
0 vitrină Agerpres, ce prezintă în 1 ză semnalul ? \
peste 40 de imagini cele mai re şi eroism muncitoresc ! „
cente evenimente din viaţa poli C. DROZD AVUT OBSTESC ® Lanurile cu
tică internă si internaţională.
lui, adunate de pe pleoapele vii l porumb ale C.A.P. Deva sînt „vi- )
• Zestrea cartierului Aeroport lor. O pipăim în palmele oa , znaie
• zitate" uneori de anumiţi indivizi ţ
din Petroşani s-a împlinit cu noi 4^ menilor asprite de sudoarea şi
edificii. După darea în folosinţă, I ...cc oi ase, cu punqi de oMitic.
cu o săptămînă în urmă, a şcolii de truda din vară, pentru a-i
generale nr. 7, aici au fost recep- da gliei noi carate de recolte.
ţionatc încă o grădiniţă cu 240 O mirosim in merele date în
locuri şi blocul Rl. cu 102 aparta Cînd pe la începutul anului, cum au promis constructorii. Ul pîrgă, pe coaja cărora vedem,
mente constructorii şantierului nr. 5 O- timul bloc cu 20 apartamente — ca într-o fotografie, imortaliza-,
răştie al T.C. Deva îşi luaseră an cu care şantierul îşi încheie astfel
o in preajma blocurilor de pe te imaginile cerului pistruiat dc ^ Ei „lucrează"' cu repeziciune şi '
strada ,,30 Decembrie" din Sime- gajamentul ca pînă la sfîrşitul lu planul pe acest an la locuinţe — stele, ori văpaia răsăritului de
,ria— unde în ultimul timp a luat nii septembrie să realizeze planul se află într-un avansat stadiu de soare, li simţim mirosul in fu ţ le umplu „conştiincios" cu ştiu- \
fiinţă un amplu cartier de' locuinţe de apartamente — proprietate de finisaj, existînd serioase premise i leţi de porumb buni pentru ,
' muncitoreşti — s-au deschis chioşcuri stat — pe întregul an, nu puţini ca acesta să fie dat în folosinţă mul_ ce se ridică in trombe din 1 fiert. Cine le suflă în foc ?
ce desfac — pînă la apariţia noi au fost aceia care şi-au mani înainte chiar, de 30 septembrie. ogrăzile unde bunicile prepară
lor magazine — mărfuri diversifi dulceţurilc după relele numai ^ ANTICIPAŢIE ® Locatarii b!o- ^
cate. pentru gospodine,' pentru cei festat îndoiala. In primul rînd — Cuvîntul dat ne-a obligat şi ne de ele ştiute, pentru a ni le
mici şi mari, pun la dispoziţia con pentru că în anii anteriori, şantie obligă în continuare — ne spune oferi în anotimpul care nu pe ^ cului B, scara 1, din centrul De- \
sumatorilor tot ceea ce în noile case rul a mers slăbuţ ; apoi pentru că irig. Carol Hertl, şeful şantierului. ste prea mult timp ne va îmbă i vei (deasupra cinematografului i
• este de trebuinţă. planul şantierului pc 197-1 este de ta de alb... $i peste toate aceste * Patria) s-au săturat să mai es- '
osebit ide mobilizator. Şi totuşi, Iar mîndria noastră cea mai mare
1 o Pionierii de la Liceul din Pe- nu-i alta decît. să-l ştim respectat. imagini valsează împlinirile oa ţ caiadeze şanţurile făcute în fa- \
trila ,sînt deţinătorii unui valoros faptele nu stau altfel decîl asa menilor. Iţa scării şi pe gangul de la in-1
premiu, cîştigat, în ultimele zile N. PANAITESCUj J trarea blocului, de către I.R.E. şi
ale vacanţei de vară. la festiva
lul artistic i,Litoral ’74“ : „Scoica Compiex de deservire meşteşugărească ţ I.J.G.C.L. Deva. Pe această cale '
de bronz", cucerit prin talentul şi l vor să aducă mulţumiri anticipa- \
ingeniozitatea cu care au realizat , te ceior ce !e vor astupa... (
pe litoral spectacolul muzical-core- Lucrările de construcţie a complexului de deservire meşteşu
f grafic „Un zîmbet, o floare". gărească cu două nivele, din Dobra, care va avea şi doua maga LOCUINŢA o Există un bloc ,
zine comerciale la parter, se desfăşpară în ritm intens. Clădirea a ţ B în Micro 15 din Deva, cu o'
I ® In zilele din această săptămî-
f nă, O.J.T. Deva organizează ex- fost ridicată în roşu şi acoperită, iar acum se executa- te'ricuielile ( scară tot B, care provoacă mari \
I cursii în Delta Dunării. De aseme interioare. greutăţi locatarilor. Nu pentru i
nea, pune în vînzare în continua 1 cine ştie ce probleme, ci nu- '
re bilete la staţiunile de pe lito Bogat sortiment de mărfuri
ral şi montane, cu reduceri de pî l mai pentru că înălţimea uşii de \
nă la 50 la sută. înscrieri şi infor i la intrare nu permite accesul de- 1
maţii suplimentare la O.J.T. Deva Magazinul universal „Ulpia", din Deva, a fost aprovizionat în leit oamenilor sub 1,50 m. Cu!
şi filialele sale din judeţ. aceste zile cu un bogat sortiment de mărfuri pentru sezonul de \ alte cuvinte, dacă eşti un om ^
toamnă-iarnă între care: 1 000 paltoane pentru femei, 500 perechi de
• La Deva, în locul fostului ma- i de statură normală, rişti să iei 1
( gazin de mercerie-galanterie de cizmuliţe din piele, 3 000 bucăţi fulare si căciulite, 1 000 perechi 1 tocul uşii in creştet. Un locatar!
- Ungă poştă, s-a deschis cofetăria de ciorapi P.N.A., 1 500 perechi de mănuşi căptuşite. 16 000 bucăţi
„Scala" — o unitate modernă, bine diferite articole pluşate, însemnate cantităţi de articole sportive \ de acolo — care nu are mai pu- 1
aprovizionată si dotată. Cei mici, specifice sezonului, precum şi un nou lot de 1 500 de uniforme şco L ţin decît 2 metri fără 2 cenţi-(|
ca şi cei mari, găsesc aici un bo lare. Toate aceste produse s-au pus în vînzat'c şi stau la dispo .' metri, ne întreabă ce soluţie ii i
gat sortiment de prăjituri şi de
dulciuri. ziţia cumpărătorilor. ) propunem pentru a putea pă- 1
^ trunde nestingherit spre aparta- ^
ment. Simplu, răspundem noi : l
localul magazinului să poată fi
CONCURS J Ori vă certaţi cu proiectantul şi )
i găzduit şi raionul de articole de ţ constructorul, sau... vă schimbaţi Ţ
Comitetul sindicatului de Ia menaj aflat pînă acum în aliă
I.V. Călan a organizat un con clădire. f dimensiunea pe verticală. 4
curs pe tema i „Cine ştie pro O „comasare" asemănătoare a . COMERŢUL • Pe un afiş din i
tecţia muncii nu se ^.accidentează" diferitelor sectoare de desfacere 1 grădina de vară a restaurantului '
— faza pe întreprindere. Pe pri a mărfurilor alimentare şi indus \ din Haţeg se poate citi : „Servim ţ
mele 3 locuri s-au clasat: fur- triale a avut loc şi în satul Hon- (la comandă : Plăcintă cu brinzâ l
nalistul Keltonic Constantin, ter- dol , .
motehnicianul Vasile Oancea si VALER MÂDÂRAS, * şi mărar â la Haţeg şi speciali- :
electricianul Ioan Sima. vicepreşedinte al ţ tatea bucătarului : Tocăniţă vină-ţ
rea pe care proo.cu.c.e ceiaveiu- Consiliului popular i toreascâ cu mâmâliguţâ". Ami
GH. ALEXOI lor o găsesc la I.T.A. Deva. ^ Certeju de Sus 1 vrut să comandăm şi să gustăm ?
Călan \ şi noi aceste bunătăţi. Nu s-a 1
IN REŢEAUA COMERCIALA A SPRE CARE CERC OPTAŢI ? 1 putut, pentru că aşa ceva nut<
AUTOBUZ LA VĂRMAGA COMUNEI / exista. Totul nu-i decit o farsă’
La clubul . muncitoresc din Ani-
O mai veche doleanţă a lo Magazinul universal din satul noasa au început’ înscrierile pen 1 de prost gust, căreia condu- ţ
cuitorilor satului Vărmaga — centru de comună Certeju de tru cercurile de creaţie şi apliea-\ *, cerea cooperativei de consumi
comuna Certeju de Sus — intro Sus — închis o vreme pentru u- tive. care vor funcţiona aici în- (zonale Haţeg şi şeful unităţii!
ducerea în satul lor a curselor nele modificări — se află din cepînd cu 1 octombrie 1974. Clu 1 respective trebuie să-i pună i
de autobuz — este satisfăcută. Cu nou la dispoziţia publicului cum bul îşj va deschide, astfel, porţi \ capăt. ^
puţine zile în urmă autobaza De părător, într-o variantă nouă de le pentru cei care' vor să se ini
va a I.T.A. a introdus şi în acest expunere şi desfacere, îmbiriind ţieze în arta fotografică, teatrală,” \ PROCES PUBLIC • Mii de ce- \
sat curse de autobuz. îndepli expunerea deschisă cu autoservi în tainele broderiei, precum şi l tăţeni din Valea Jiului au foşti
nirea acestei dorinţe a locuito rea. Mai buna folosire a spaţiu pentru cei ce vor să înveţe croi / martori la procesul public, or- *
rilor satului Vărmaga a fost po lui, precum şi schimbarea mobi toria. 1 ganizat pe stadionul din Petro- \
sibilă prin insistenţele organelor lierului demodat cu altul de con TIBERIU NAGY Locul lui ,,ue munca- ^ şani, împotriva unor tineri prie-1
locale, precum şi prin înţelege cepţie modernă au permis ca în Aninoasa (desene de V. Miliăilescu) Meni ai parazitismului, vagabon- '
1 dajului şi violenţei. Alexandru )
ţ Dorobanţii, Constantin Crăciun, l
materia reţetei de casă. „Gatsby" METODĂ DE SUDARE A mentalitatea americanilor : moartea
este de fapt a treia versiune cine nu mai constituie un tabu. i Dumitru Nemeş şi Izidor Lăcătuş,
matografică după romanul lui Fitz PIESELOR DIN MATERIAL > tineri fără ocupaţie, ce şi-au fă- 1
gerald — prima fiind turnată în PLASTIC VENIN TĂMĂDUITOR
1026. iar a doua în 1949. ţ cut legi proprii de conduită, tul- i
Pentru a suda o piesă din ma Cei mai importanţi colaboratori (burînd ordinea şi liniştea publi-!
„DOAMNELE DIN VEST" terial plastic, în canelura altei pie ai unei firme de medicamente din .’că; Mihai Horga, losif Gulacs,’
PE URMELE CĂPITANULUI se din plastic, societatea „Calor" Ludwigshafcn sînt 600 de vipere
DRAKE Acesta este titlul recentului vo propune să se plaseze un fir elec malayeze, din familia Ootaltdae, ţViorel Andraş, cu concepţii pa-)
care sînt tinute în cuşti separate,
lum documentar al scriitorului Dce tric conductor pe fundul canclurii în condiţiile climatice ale ţării lor i razitare, fără cel mai mic res-t!
Francis Drake, piratul reginei Brown, în care autorul se ocupă şi să se alimenteze direct acest fir. de baştină. Temutele vietăţi sînt | pect pentru munca cinstită; Ro-?i
Eltsabeta, supranumit „gentlemenul de rolul femeii în cucerirea Vestu După sudură sc secţionează firul la furnizoarele materiei prime princi 1 dica M., Viorica C., Ileana O., 1
norocos", şi-a cîştigat titlul (le „sir" lui american. Alături de cow-boy, extremităţile canelurii şi se astu
pale pentru un preparat care ur
în urma unor lapte nu prea ono legenda Vestului a perpetuat o al pă orificiile. Acest procedeu per mează să fie administrat în bolile l Ioan Doljescu, Cornel Elisei, sfi-lj
rabile săvîrşite în slujba coroanei. tă figură : femeia extenuată de pe mite asamblarea prin sudură a vasculare, aflîndu-se în momentul J dători ai normelor de convieţui-«,
Nu o dată corabia lui Drake a tre scaunul din fată al căruţei, cu co materialelor dificile la lipit, cum de faţă încă în faza de probă. Ob \ re civilizată şi bun simţ — auV
cut pe lingă ţărmurile Americiu Is pilul în braţe. Toate aceste „mut- sînt poliolefinele. ţinut pe baza secreţiei toxice a vi
toricii nu s-au pus însă de acord ter courage" ale preriei erau fie perelor în formă purificată şi cris l primit, o dată cu oprobriul mii-^
cu locul unde ar fi putut să arun învăţătoare, fie căutătoare de aur ASOCIAŢIA CANCEROŞILOR J lor de oameni aflaţi la judecata!
ce ancora pentru reparaţii una din şi de fericire. Ele suportau, cot ia iN STATELE UNITE talizată, „Arvin" măreşte fluidita
cele cinci corăbii — „Golden Hind" cot cu bărbaţii, vitregiile naturii In acest an în Statele Unite vor tea sîngclui, ameliorează irigaţia \ publică, sancţiunea aspră, darL
— cu care Drake a navigat spre sălbatice. Nu toate cîte plecau spre muri 355 000 bolnavi de cancer. Or- periferică şi diluează sîngele fără ţ dreaptă a legii. )
ţărmul apusean al Americii în 1579. bogăţiile Vestului ajungeau la ele. ville Eugene Kelly, (lin Burlington a modifica factorii de coagulare, e-
Recent O. Nash, profesor la Uni Drumul Oregonului este jalonat cu (statul Iowa), va fi poate unul din liminîndu-sc astfel riscul unei sîn- l' O DISCUŢIE în faţa unităţii nr.
versitatea din California, şi arheo morminte purtînd inscripţia „Fe gerări excesive în caz de răniri. i 3 a Agrocoop din piaţa Petro-
tre aceştia. Dar el a decis să nu se
logul \V. Prichard au descoperit, Ja meie". Dar, odată ajunse acolo, ele lase pradă disperării. Astfel că a Viperele sînt scoase din trei în
10 mile nord de oraşul San Fran au reinventat civilizaţia : fără lap creat asociaţia „Make Today Count" trei săptăminl din boxele lor pen 1 ani, în ziua de 14 septembrie,
cisco, un fort englezesc. După pă te, fără ouă, fără sobă, ele au în (Faceţi ca fiecare zi să conteze). tru a fi „mulse". In acest scop, ^ ora 15 : „Ce faceţi cu vinetele
rerea savanţilor, el a putut fi ri văţat din nou bucătăria. Aici, în Scopul acesteia este să adune pe după ce a ataşat capul reptilei pe i astea putrede ?“. „Vai de mamă
un suport de burete, „mulgătorul"
dicat doar de echipajul iul „Gol Vest, la Wyomlng, la 10 decembrie cei atinşi de această maladie pen
den Illnd", cu 400 dc ani în urmă. apucă — fără mănuşi — maxilarul ' de, om cine-i mai ţine acolo".
1869, femeile au avut drept la vot tru ca ei să-şi comunice impresi viperei şi o obligă să muşte în e-
pentru prima dată în lume. ile, emoţiile şi pentru a le reda prubetă, masînd în tot acest timp \ Pe cine ?*. „Pe ăia de-mi aduc
O NOUA VERSIUNE A LUI gustul la viaţă. Succesele sînt spec cu arătătorul glanda cu venin. Prin l marfă". Apoi vînzâtorul trage
GATSBY SALVADOR DAU, DESPRE EL taculoase. jgheabul dintelui veninos picuri ! „un grumaz" de apă minerală,
ÎNSUŞI Prima reuniune au avut-o în ia de fiecare dată 1,5 cmc din sub j „Care eşti Ia rînd, mă ? Ce
„Cu „Gatsby Magnificul", Holly- In editura „I.affond", din Paris, nuarie 1974, unde au asistat aproa stanţa mortală care este transfor
woodul încearcă să redevină uzină a apărut volumul de memorii al pe 120 persoane. Astăzi există cen mată. în laborator, în medicament. l vrei ?".
de vise" (şi bineînţeles de milioa lui Salvador Dali, prezentat de zia tre Ia New York, Boston, Los An- Tot la intervale de trei săptăminl
ne) _— aceasta este concluzia presei ristul Andrd Parinaurl. La întreba geles, New Orleans, Cincinnati etc. arc loc hrănlrea şerpilor, care se REPORTER
după prezentarea ultimei producţii rea : „Este Dali un geniu al pictu Atitudinea membrilor asociaţiei mulţumesc In tot restul timpului
cinematografice a studiourilor Pa- rii şi publicităţii ?“ sc dau cele mai reflectă o schimbare profundă In numai cu apă.
ramountli. Realizat după un roman contradictorii răspunsuri ; Andrc
al lui Scott Fitzgerald şl regizat de Parinaud îi adaugă figura contro
Jack Clayton, „Gatsby Magnificul" versată a lui Dali-omul. „Pentru
este interpretat de Robert Redfort mine rămîne un copil catalan care
şi Mia Farrow. Pentru turnarea sa, şt-a pus mustăţi la colţurile buze REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA TIPARUL
Paramounth a investit E 400 000 do- lor pentru a stîrni rîsul. Un copil Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoa
iari, dar realizatorii sînt convinşi care se joacă cu jucării înţelese ne : 1 15 88, 1 23 17, 1 15 85, 1 12 75.
va întrece toate recordurile în numai de copii". Aşa o fi, oare ? Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257.