Page 36 - Drumul_socialismului_1974_09
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI © NK
{Urmare din pag. 1) şit să obţină, faţă de prevederile primire. Pe furnale, pe construc ducţia anului 1938 să fie realizată La încheierea vizitei in expo voastră contribu
la zi ale cincinalului, un avans de ţiile marilor hale flutură steaguri, Ln aproape o lună de zile. ziţie, siderurgiştii oferă secretaru acestor documenl
7 luni, ceea ce constituie o garan sînt înscrise lozincile „Ceauşescu lui general al partidului o mache o purtaţi ridii
de sistematizare a municipiului De ţie că planul ce îi revine pentru — P.C.R.". „Cel de-al Xl-lea Con Tot aici, In faţa machetei com
va, are Ioc o discuţie privind rea binatului siderurgic, conducerea tă în funcţiune a unui laminor României, întării
lizările şi perspectivele de dezvol perioada 1971—1975 va fi înfăptuit gres ne conduce spre progres?, ministerului de resort, a centralei bluming de 1500. Tovarăşul Nicolae tru. Vă, asij
tare în viitor. cu mult înainte de termen. urări de bun venit, datele jubilia industriale şi a unităţii prezintă Ceauşescu apreciază capacitatea Ceauşescu, că n
re 1884—1974. La intrarea In combi
In discuţiile ce au loc, tovarăşul In discuţia care are ioc cu ca tovarăşului Nicolae Ceauşescu va specialiştilor de aici in realizarea Hunedoara, susţii
Nicolae Ceauşescu recomandă edi drele de conducere ale celor două nat, un grup de tinere muncitoare riantele optime de dezvoltare pînă unor agregate de acest gen şi le faptele noastre i
unităţi, secretarul general al parti oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
lilor municipiului ca toate studiile dului recomandă ca, pentru satis celorlalţi oaspeţi, buchete de flori în 1980 a cetăţii metalului de pe recomandă să treacă la proiectarea partidului.
de perspectivă să fie întocmite In Cerna. Potrivit indicaţiei secreta şi executarea unui laminor simi La laminorul
strictă concordanţă cu dezvoltarea facerea necesităţilor economiei na şi insigna jubiliară. In întîmpina- rului general al partidului, pro lar cu modelul şi a altor utilaje cel mai vechi ag
economică a oraşului, să fie gospo ţionale în continuă dezvoltare, să re au venit Nicolae Agachi, mi iectele de viitor ale combinatului complexe. al Hunedoarei, r
dărit cu foarte multă chibzuinţă fie intensificată activitatea de cer nistrul industriei metalurgice, vizează dezvoltarea şi moderniza începe apoi vizita la principalele lat în ultimii ar
pămîntul, chiar şi terenurile mai cetare, prospecţiuni şi explorare Costache Trotuş, directorul com rea sectoarelor de furnale, oţelă- agregate cu foc continuu ale Hu nicii moderne de
binatului, membri ai comitetului
geologică, asigurindu-se astfel lăr
sărace. Se recomandă, totodată, să girea bazei de materii prime desti oamenilor muncii, organizaţiei de rii, laminoare, In scopul creşterii nedoarei. Primul popas se face pe lurilor aliate şi î
se prevadă o densitate mai mare a producţiei de oţeluri superioare, u- platforma furnalului nr. 9, obiec tarul general al
populaţiei, avîndu-se în vedere lip nate diverselor ramuri industriale. partid, U.T.C. şi sindicat. tilaj siderurgic şi piese de schimb tiv intrat in exploatare cu doi ani informat că ang.
sa pericolului de poluare. Părăsind sediul centralei minie Gazdele invită pe tovarăşul şi a gradului de valorificare su Sn urmă, ce şi-a atins cu 6 luni colectiv luat in c
Sint prezentate apoi preocupările re, tovarăşul Nicolae Ceauşescu es Nicolae Ceauşescu să viziteze ex perioară a metalului. Printre noile de zile mai devreme parametrii Xl-lea Congres a!
pentru sistematizarea localităţilor te din noii aclamat de miile de ce poziţia jubiliară consacrată celor capacităţi figurează o oţelărie e- proiectaţi. Ca rezultat al folosirii pe acum depăşit.
rurale. Pe lingă cele 3 municipii şi tăţeni ai oraşului, care au ţinut ca două aniversări — sinteză eloc lectrică cu o capacitate anuală de unor tehnologii avansate de lucru, In timpul vizite
9 oraşe aflate în prezent pe teri şi la ceasurile înserării să-şi ex ventă a marilor prefaceri care au 400—450 mii tone, un laminor de consumul de cocs pe tona de fon lor de ajustaj a
toriul judeţului, în următorii 10—15 prime, din nou, bucuria de a-1 avea avut loc îndeosebi in cele trei de sîrmă şi altul de semifabricate. tă elaborată a .fost redus pînă a- caragista Ana Iu
ani încă 7 localităţi rurale urmează în mijlocul lor. cenii de la eliberare, în dezvol Tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere cum faţă de prevederi cu mai mult tovarăşului Nicole
In această atmosferă entuziastă,
să devină centre economico-socia- de adevărată sărbătoare populară, tarea şi modernizarea metalurgiei, specialiştilor să studieze cu deose de 20 kg. Noi, muncitoan
le, de polarizare intercomunală, cu in viaţa oamenilor muncii de pe bită atenţie dezvoltarea viitoare a Ieşind în întîmpinare, prim-fur- ţuim grija pecnic
caracter urban. coloana de maşini se îndreaptă aceste meleaguri. In grafice şi combinatului, să fie aplicate cele nalistul Lucian Ionescu înmînează purtaţi uşurării
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere spre reşedinţa rezervată la Deva panouri se arată că numai în mai eficiente variante, să se asigu secretarului general al partidului tre de viaţă, afiri
Comitetului judeţean de partid, secretarului general al partidului. perioada 1950—1974 la Hunedoara re o creştere substanţială a pro un buchet de fiori, adresîndu-i-se a femeilor. Perso
consiliilor populare să analizeze te A s-au făcut investiţii de peste 12 mi ducţiei de oţeluri cu caracteristici cu cuvintele : mulţumesc pentru
meinic perspectivele de dezvoltare liarde lei, că acum aici se pro superioare, ţinind seama de ex „In numele furnaliştilor, vă mul tată în acest seni
a oraşelor şi localităţilor rurale, In mijlocul duce de 15 ori mai multă fontă, perienţa bogată a acestui colectiv, ţumim pentru grija ce o purtaţi mitetului Central,
schiţele lor de sistematizare in de 22 ori mai mult oţel şi de 33 astfel incit Hunedoara să devină şi oamenilor muncii de la Hunedoara, în combinat peşti
conformitate cu prevederile proiec ori mai multe laminate deeit în un centru producător de utilaje din întreaga ţară; pentru măsu iar contribuţia no.
teritoriului şi localităţilor urbane şi siderurgiştilor, 1950. Actuala producţie de oţel a pentru siderurgia românească şi rile de îmbunătăţire a remuneră deplină, ca urma
tului Legii privind sistematizarea
rii muncii — care vor duce ,1a. o lor de calificare,
pentru export.
rurale, care a fost larg dezbătut şi Hunedoarei este superioară celei — Ne angajăm, tovarăşe secretar creştere însemnată a nivelului nos creşelor, grădinii
ultimul an al
planificate pentru
va fi curînd supus aprobării Ma cincinalului. Din noianul de cifre general, ea în viitorul cincinal să tru de trai. Ne angajăm să răs cantinelor şi bufei
rii Adunări Naţionale. la sărbătoarea şi date mai desprindem că pen sporim producţia de utilaje side pundem prin faptele noastre de mă şi preţuire o
In conlinuare, gazdele invită pe tru îmbunătăţirea condiţiilor de rurgice şi piese de schimb de 2,2 muncă, prin noi realizări in pro răşei Elena Ceauş
secretarul general al partidului la muncă şi protecţia muncii in arest ori, spune directorul unităţii. ducţie acestei griji. Să ne trăiţi ani şoară o activitate
Centrala minereurilor-Dcva, unde lor an se cheltuiesc aici pentru fie Tot aici, edilii înfăţişează ma- ' mulţi în fruntea partidului şi sta reia vă rugăm să-
are loc o discuţie privind activita care lucrător, în medie, mai mult cheta de sistematizare şi dez tului, iubite tovarăşe Nicolae cunoştinţa noastră
tea, rezultatele şi perspectivele de de 3 000 lei. Intr-un stand special voltare a Hunedoarei. Discutîn- Ceauşescu''. In lot timpul i
dezvoltare a unităţilor miniere In cursul dimineţii, salutat cu riu-se despre unele amenajări din Un alt obiectiv al vizitei de pe natul siderurgic li
din Judeţ, precum şi a altor în ovaţii de mii şi mii de cetăţeni, sînt înfăţişate dezvoltarea şi pro zonele Învecinate, tovarăşul Nicolae marea platformă — Oţeiăria Mar răşul Nicolae Cei
treprinderi cu profil similar din tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pă gresul tehnic înregistrate in dome Ceauşescu dă indicaţia ca aici să tin nr. 2. Conducerea combinatului adeseori, a stat t
ţară. răsit Deva, împreună cu tovarăşii niul extragerii şi prelucrării mi se acorde o mare atenţie dezvol informează despre preocupările mero.şi metalurgiş
In acest cadru, directorul tehnic Emil Bobu şi Gheorglie Oprea, in- nereului din zona Munţilor Poiana tării zootehniei şi in acest sens Co specialiştilor de aici in domeniul de preocupările Ic
al centralei, Râul Costea, înfăţi dreptîndu-se spre Hunedoara, pen Ruscăi. In ultimii ani, în acest ba mitetul judeţean de partid, îm reducerii poluării. muncii, le-a strins
şează realizările obţinute de co tru a se întîlni cu harnicii side- zin au fost deschise mine noi la preună cu consiliile populare, să La cuptorul nr. 5, oţelarul On- nile multora dinţi
lectivele celor 11 unităţi compo rurgişti şi a participa la sărbătoa Teliuc şi Ghelar, a fost pusă in elaboreze un program de dezvol ciu Ion oferă tovarăşului Nicolae noi succese în act:
nente, a căror activitate de bază rea lor — aniversarea a 220 de funcţiune o întreprindere de pre tare a agriculturii, concomitent cu Ceauşescu o plachetă jubiliară. tă sănătate şi ferii
este extragerea şi prepararea mi ani de atestare documentară a ex parare a minereului şi alte inves industria, care să contribuie la o Doresc să vă exprim cu acest
nereurilor. In marea întrecere pen tragerii şi prelucrării pe baze mo tiţii care, împreună cu noile teh mai bună aprovizionare a oame prilej mulţumirile noastre fier
tru înfăptuirea cincinalului înainte derne a fierului pe aceste melea nologii, permit ca, în prezent, pro nilor muncii. binţi pentru deosebita dumnea
de termen, pentru cinstirea Con guri şi 90 de ani de la punerea
gresului partidului cu realizări de în funcţiune a primului furnal de
prestigiu, minerii din exploatările la Hunedoara.
de pe cuprinsul judeţului Hunedoa
ra au obţinut un avans de peste Pe stadionul Corvinul, unde a
o lună de zile faţă de plan. aterizat elicopterul prezidenţial,
Preocuparea centrală a specialiş domnea o atmosferă de mare săr
tilor acestei mari unităţi o consti bătoare populară. Mii de sidcrur-
tuie, potrivit sarcinilor trasate de gişti ai cetăţii de foc a Hune
conducerea partidului, indicaţiilor doarei, mineri din Poiana Ruscăi,
date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, constructori ai marilor şi impună
lărgirea bazei de materii prime — toarele obiective industriale şi ai
minereuri de fier, cuprifere, bau noului oraş, ţărani din satele din
xită şi complexe etc. — conform împrejurimi au aclamat cu neţăr
necesităţilor In continuă creştere murită bucurie, dragoste şi profund
ale economiei noastră! respect pe conducătorul iubit al
Sînt înfăţişate, în acest sens, se partidului şi statului.
cretarului general succesele înre In numele tuturor, tovarăşul
gistrate In direcţia identificării de Gheorglie Vasiu, prim-secretar ai
noi rezerve de minereuri, prin a Comitetului municipal de partid
căror punere In valoare va spori Hunedoara, ii urează un cald bun
producţia de substanţe minerale u- venit.
tile. Specialiştii centralei, cu o bo Acelaşi entuziasm sărbătoresc
gată experienţă In minerit, au reu domneşte pe întregul parcurs stră
şit, totodată, să pună la punct teh bătut spre combinatul siderurgic.
nologii originale, şi metode de lucru Secretarul general al partidului
de mare eficienţă şl siguranţă In răspunde prieteneşte ovaţiilor mul
exploatare. ţimii.
La rlndul său, ing. Corneliu Ar- Sosirea tovarăşului Nicolae
sin, directorul întreprinderii de Ceauşescu la combinatul siderur
prospecţiuni şi explorări geologice gic este anunţată prin bucium de
— unitate care îşi desfăşoară ac cunoscuta formaţie de tulnicărese
tivitatea pe teritoriul judeţelor Hu din localitatea Bulzeşti, din inima
nedoara, Alba şi Arad — prezintă, Apusenilor, care au ţinut să ia par
cn această ocazie, rezultatele mun te şi ele la sărbătoarea hunedo-
cii de cercetare şi de descoperire reniior. Mii de laminorişti, oţeluri,
a noi rezerve. El raportează cu furnaiişti, care nu sînt în schimb
mîndrie secretarului general al la această oră fac conducătorului
partidului că acest colectiv a reu partidului şi statului o entuziastă
Primirea ia Combinatul siderurgic Hunedoara.
Pretutindeni, secretarul general ai p.c.r . nroo»,u»t»to .n» n ..t,n,.n In f».ti mn-rCiBlAl I ăaaa i „I ikoa —x—, mi.