Page 37 - Drumul_socialismului_1974_09
P. 37
7 • MARŢI 24 SEPTEMBRIE 1974 Pag. 5
WWBBea—■a BBB
în judeţul Hunedoara
Al treilea, al patrulea : organizare, mobilizare,
Cuvînt mineresc ■fluctuaţia se menţine destul de ridicată, cu toate
mai multă disciplină. Este adevărat că şi- acum
că organizaţiile de bază, conducerea sectorului se
i elaborarea — Ne-am angajat — spunea inginerul Grigore îngrijesc de crearea unor condiţii de „aclimatizare“
îtru grija ce Grăjdan, şeful sectorului V de la E.M. Petrila —' eşalonată cu munca de miner. Dar in ce priveşte
continue a ca în întimpinarea Congresului al Xl-lea al Parti
rtidului nos- dului Comunist Român să extragem în lunile sep mobilizarea şi disciplina lucrurile s-au îndreptai
mult.
, tovarăşe tembrie, octombrie şi noiembrie 2 000 tone de căr — Acum, cind ne-am redresai, pentru că în luna
elarli de ia bune peste plan. Este o hotărîre fermă a comuniş august am reuşit să recuperăm rămînerea in urmă
;u inimile şi tilor, a întregului colectiv. Angajamentul nu este şi să extragem 766 tone de cărbune peste plan, iar
'a politică a nici prea mare, nici prea mic, finind. seama de în septembrie alte 1 700 tone in plus, aş face a
unde am pornit şi problemele care încă ne con nedreptate dacă m-aş referi doar la contribuţia u-
>0 milimetri, fruntă... nor brigăzi — sublinia şeful de sector. Toate bri
de acest fel Sectorul a demarat greu, foarte greu la înce
nizat şi uti- putul acestui an. In prima lună — 3 000 tone de găzile de la abataje, şi cea a lui Viorel Corchiş, şi
a lui Titu Vlad, precum şi cel- conduse de Lu
nivelul teh- cărbune sub prevederi. In lunile următoare — cea dovic Fiilop, Gheorghe Buiciuc, Mihai Islay şi
crare a oţe- mai ridicată fluctuaţie de oameni, cu toate impli Gheorghe Sprincenatu — absolut toate au contribuit
iliate, secre- caţiile. la respectarea cuvîntului nostru.
tidului este Comuniştii din sectorul V j i u au demobilizat. In — Si care este acel cuvint ?...
ntul acestui adunările generale din luna martie, cuvintul de or — Cel care l-au spus comuniştii, atunci in luna
i celui de-al dine a fost : „Toiul pentru recuperarea rămînerii martie şi acum în adunările generale de alegeri
R. a fost de in urmă. La cea de-a XXX-a aniversare a elibe I. MlRZA
rării patriei nu ne putem prezenta cu minusuri".
hala ma.şini- Muncitorii mineri şi-au însuşit acest îndemn. Se
lorului, ma- punea insă problema cu ce trebuie început. Produse chimice
adresează S-a inceput cu asigurarea condiţiilor, umane şi
lu.şescu. materiale, ca fiecare brigadă de la pregătiri să
tim ţi'npre- realizeze cel puţin 50 metri liniari de avansare pe
. pe care o lună. Intr-un sector care necesită lunar circa o peste pian
ţiilC* noas- jumătate de kilometru de lucrări de pregătire,
in societate buna funcţionare a acestui compartiment este ho- Perioada care a trecut din acest an a fost bo
ioresc să vă tărîtoare pentru soarta producţiei. Aici, in condi gată în realizări şi pentru colectivul de muncitori
irîrea adop- ţiile exploatării straturilor subţiri de cărbune, de la secţia Dislilăria.de gudroane din cadrul C.S.
Plenara Co pregătirile nu pot fi nici mult devansate, dar nici Hunedoara. In această perioadă, chimiştii hunedo-
rzi, muncim intîrziate. Brigăzile minerilor Francisc Kovacs, Du reni au produs peste prevederile sarcinilor de plan
0 de femei, mitru Oană, Nicu Vasilache, Ioan Fiilop, Gheorghe 2 010 tone smoală, 829 tone ulei creozot şi 17 tone
este tot mai Venenciuc, Carol Nagy, Dezideriu Lucaci au răs naftalină. Productivitatea muncii a fost depăşită cu
posibilităţi- puns cu dăruire acestor cerinţe. 5,6 la sută, iar economiile la preţul de cost ’se ri
dezvoltării Al doilea pas, pe drumul redresării, l-a consti dică la 330 430 lei.
şcolilor, a tuit intensificarea preocupării pentru ridicarea ca Pe graficul întrecerii socialiste se evidenţiază co
Aceeaşi şti lificării profesionale. Aproape 100 de muncitori mi-, muniştii : Gheorghe Marosin, Gheorghe Muntea-
am şi tova- neri din sector urmează cursurile de calificare de nu, Gheorghe Bodeanu, Kotona Gheza, Ioan Şer-
care desfă- ajutori mineri ţi de mineri. Sub acest aspect, al ban, Iordan Luca, Dumitru Păucianu şi mulţi alţii-
losită şi că- numărului oamenilor cuprinşi in forme de ridicare
nsmiteţi re- a calificării, sectorul ocupă acum primul loc pe VASILE GRIGORAS
mină. corespondent
In Combi-
orean, tova-
u s-a oprit
■rbă cu nu-
teresîndu-se
! rezultatele Pe platforma oţelirlei Siemens Martin nr. î, tovarişului Nicoiae Cum acţionăm pentru popularizarea
căldură mii- Ceaiişeecu 1 se oferă placheta jubiliară a Combinatului iMwur-
urindu-le gtc Hunedoara.
ea lor, mul-
şi însuşirea documentelor Congresului
al Xl-lea al partidului
In cuvîntarea rostită in faţa side- In prezent se află in lucru mai agitator, ^ tovarăşe Bembea, pentru
rurgiştilor hunedorenl, cu prilejul multe panouri, pe care le vom a- a face cit mai bine cunoscute do
recentei vizite Întreprinse In jude fişa In oraş, şi prin care vom cumentele Congresului al Xl-lea
ţul nostru, tovarăşul Nicoiae populariza evoluţia citorva indica de către oamenii cu care lucraţi?
Ceauşescu spunea Intre altele t tori sintetici In viitorul cincinal. — Noi l-ucrăm grupaţi, după cum
.Mai aint două luni pină la Ne aflăm în faza de pregătire a vedeţi, In echipe, în brigăzi. Orice
Congresul al Xl-lea al partidului. învăţămîntului politico-ideologic şi lucrăm, facem şi pauze in care
Au inceput adunările generale de economic de masă. Marea majori mîncăm, ne odihnim. M-ara gindiC
partid... Faptul că în aceste două tate a organizaţiilor noastre de că aceste pauze sint bune si pen
luni, In cadrul adunărilor de partid au organizat cursurile, au tru a discuta cu oamenii. Aşa am
partid sa vor dezbate documentele, selecţionat propagandiştii, iar In procedat şi după apariţia docu
s« vor alege noile organe de zilele următoare, ţinem instrui mentelor. In uncie situaţii puneam
partid, delegaţii pentru Congresul rea lor. eu cîte o problemă care conside
al Xl-lea şi candidaţii pentru or Cu ajutorul altor interlocutori ram că poate stîrni discuţii. Alte
ganele de conducere superioară ale am pătruns mai în adîncimea lu ori, im alt membru al brigăzii pu
partidului constituie un eveni crurilor. Iată ce ne-a declarat to nea cîte o întrebare. Nu toate în
ment important. Toate acestea cer varăşul Florlan Urican, secretarul trebările mi se adresează întot
eforturi susţinute In următoarele comitetului de partid de la deauna mie, dar eu intru in dis
două luni din partea tuturor orga I.M.M.R. i cuţie şi încerc să ajut la lămuri
nizaţiilor de partid*. — In afara adunărilor de partid rea lor. Vă daţi seama că atenţia
Aflate pe masa de lucru a se în care a avut Ioc o primă dezba cooperatorilor noştri este atrasă
cretarilor de partid, a tuturor pro tere a documentelor, biroul comi mai ales de ceea ce prevăd Direc
pagandiştilor, agitatorilor, lectori- tetului de partid a instruit pe toţi tivele în domeniul agriculturii. Oa
ilor, documentele Congresului al agitatorii asupra modului In care menii noştri sint obişnuiţi să vor
Xl-lea al partidului devin încă de trebuie să lucreze. bească- concret. Ce vreau să spun r
pe acum cartă de gindire şi ac că întotdeauna privesc prevederile
ţiune concretă pentru toţi oamenii în strînsă legătură cu situaţia din
muncii din oraşul Simeria. Jaloa cooperativa noastră.
nele lor se transferă treptat In ac Convorbiri cu secretari de partid, Să vă dau un exemplu. In Direc
ţiuni, in fapte reale, cu influenţă agitatori, propagandişti din oraşul tive există prevederi concrete în
pozitivă asupra rezultatelor efor Simeria legătură cu mecanizarea agricultu
turilor pentru Îndeplinirea sarcini rii. Cea mai mare parte a oame
lor curente şi de perspectivă. nilor noştri le-au citit şi se vede
— Mi se pare deosebit de im — Aceştia, la rîndul lor — sub că au reflectat asupra ior. într-o
portant faptul că partidul pune în liniază tovarăşul Roman Oprean, zi chiar aici în cîmp s-a iscat o
mina noastră, a tuturor, docu secretarul organizaţiei de bază din discuţie pornită de la un fapt con
mentele Congresului al Xl-lea — sectorul mecano-energetic, ţin cu cret, adică de la combina ..Glo
ne spune tovarăşul Ioan Farcaş, regularitate dezbateri scurte, pe ria". Pentru mulţi ea a devenit
Discuţie In machetei Combinatului, siderurgic Hunedoara. eecretarul Comitetului orăşenesc de cîte o idee, cu oamenii, mai ales un simbol al viitoarelor prevederi
partid Simeria. Consider că aceas In pauzele de masă. legate de mecanizare. Faptul că
ta are menirea să ridice nivelul — Recent, reia firul tovarăşul ea execută toate lucrările la re
activităţii noastre, să determine Urican, am organizat, la cabine coltat ne-a arătat care este sen
înarmarea comuniştilor, a colecti tul de ştiinţe sociale din între
velor de muncă nu numai cu cu prindere, o dezbatere mai largă a- sul mecanizării. Dar nu numai a-
cest fapt este semnificativ. Docu
noaşterea sarcinilor viitoare, ci şi supra perspectivelor de dezvoltare mentele prevăd extinderea meca
eu un spirit de exigenţă sporit a României in următorul cincinal, nizării lucrărilor din legulriicultu-
pentru îndeplinirea sarcinilor ac făcîndu-se referiri şi la unele sar
tuale. Avem de-a face, de fapt, cu cini ce revin întreprinderii noas ră, pomicultură şi a altora.
Tovarăşul Ioan Ureche, secreta
o pregătire necesară a noastră In tre. Au participat . propagandişti rul organizaţiei de bază do la
vederea înfăptuirii obiectivelor de la toate formele de învăţămînt, S.M.A. Simeria, ne vorbea despre
cincinalului 1976—1980, care, se lectori, agitatori, secretari de orga un fapt care atestă preocuparea
ştie, slnt mai grele, mai complexe. nizaţii de bază, şefi de secţii, ate organizaţiei de partid pentru însu
— Aşa stlnd lucrurile, ce a În liere, servicii şi birouri, precum şi şirea importantelor documente de
treprins pină acum comitetul oră alţi oameni ai muncii. către toţi lucrătorii unităţii.
şenesc pentru popularizarea largă — Poate că una din formele — Acum, cind ne aflăm in plină,
şi însuşirea acestor documenta de principale prin intermediul căreia campanie de toamnă, nu ne permi-,
mare Îmîsmnătate 7 comuniştii şi ceilalţi oameni ai tem să - chemăm la .dezbateri, aicii
:— Pentru început, îndată după muncii işl vor însuşi conţinutul
apariţia lor ara luat măsuri ca în documeiitelor va fi învăţămîntul. la sediu, pe toţi oamenii. Dar mer
fiecare unitate de muncă să fie Gum pregătiţi deschiderea anului gem noi la ei şi dezbatem direc
ţiile jalonate de documente pentru*
afişate ziarele ce conţineau Direc de învăţămînt ? viitoarea dezvoltare a ţării, subli
tivele, proiectul de Program şi Te — In toate organizaţiile de bază niem cu tărie ce trebuie să facem
- :» . zele Comitetului Central. Apoi am au fost alcătuite formele stabilite încă de pe acum.
indicat tuturor birourilor organiza de către Secretariatul C.C. al
ţiilor de bază ca In prima aduna P.C.R., au fost selecţionaţi şi a- Am discutat şi cu alţi oameni
re de partid să discute cu agi probaţi propagandiştii şi a înce asupra preocupărilor ce le au în
tatorii, să le indice forme şi mij put pregătirea lor. în întreprinde privinţa popularizării documentelor.
loace de popularizare a acestor do re avem 35 de cercuri de învăţă Congresului a! Xl-lea al partidului.
cumente, să se insiste atît asupra mînt. Există o reală strădanie nu numai
jaloanelor stabilite pentru etape La cooperativa agricolă din Si în direcţia popularizării şi însuşirii'
viitoare, cit şi asupra înlăturării meria am întîlnit-o pe tovarăşa bogăţiei de idei ce le conţin a-
unor lipsuri ce se mai manifestă Emilia Bembea, brigadieră, una cestea, dar şi in privinţa ridicării
in munca colectivelor. din femeile care îndeplinesc cu la un nivel tot mai înalt a în
De asemenea, la- clubul din oraş conştiinciozitate sarcina de agita- tregii activităţi politice.
ca şi la cele 5 cămine culturale ce tor. C. AF.MEANU
le avem in satele aparţinătoare, au Cum procedaţi în calitate de
fost întocmite programe de activi
tăţi, pe care le desfăşoară cu pre
dilecţie lectorii şi propagandiştii. COLEGIUL DE REDACŢIE
Este vorba de expuneri, dezba :retar
teri, consultaţii etc. Asemenea ac- GHEORGHE PAVEL (redactor şef), TIBERIU ISTRAIE (secretar
LENA
tiiml axi ei IntrAnrinu* ninâ MMml rU* «vtflrtiel. SABIN CEKBU. DUMITRU GHEONEA, ELENA
