Page 38 - Drumul_socialismului_1974_09

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6027 • MARTI 24 SEPTEMBRIE 1974
Pag. 6

D
A
Duminică a început festivalul culturii şi educaţiei sacialiste ORASTIE — 750 E NI
i
Orăştie. Cînd pronunţi numele
S A R M I S ss moasele sale tradiţii culturale, la pulseze intens, să crească nivelul
oraşului, gîndul îţi aleargă la fru­
bunăstării materiale şi spirituale
a celor ce muncesc. Datorită creă­
S S portul ales şi mîndru al sătenilor rii de noi locuri de muncă, creş­
de pe Valea Mureşului şi Valea terii numărului angajaţilor, pu­
Oraşului, la cîntecul popular bine­ terea de cumpărare a populaţiei a
cunoscut în Transilvania — „Lele crescut vertiginos, de la 78 mi­
de la Orăştie" — la corul şi liceul lioane lei în 1962, la peste 150
care şi-au sărbătorit semicentena­ milioane în 1973. In perioada 1960
rul. Gîndul îţi aleargă şi la alte —1973, s-au construit în Orăştie
lucruri, legate de istoria neamu­ 1 362 locuinţe din fondurile sta­
lui, de viaţa şi luptele lui. Te gîn- tului. Populaţia oraşului dispună
deşti la cetăţile de reşedinţă ale in prezent de 2 760 televizoare,
regilor daci şl la Decebal, cel ca­ 1 755 aparate de radio, 1 555 difu­
re, aici, în sistemul fortificat din zoare.
Munţii Orăştiei, avea să cunoas­ Invăţămîntul, cultura, ocrotirea
că infrîngerea în faţa oştilor lui sănătăţii populaţiei sînt şi ele su­
Traian. Apoi gindul îţi aieargă la puse unor permanente creşteri şi
convieţuirea daco-romană, din ca­ îmbunătăţiri. Oraşul are în pre­
re s-a zămislit fiinţa neamului ro­ zent 2 licee, numeroase şcoli ge­
mânesc. Gîndindu-te la Orăştie, te nerale, o casă de cultură, 2 ci­
mai poţi lăsa cuprins de reverie nematografe, peste 50 000 volume
şi poţi lăsa să-ţi perinde dinaintea în biblioteci publice.
privirii figurile unui Şerban Co- Pentru odihna şi reconfortarea
resi, cel care a tipărit la 1582 ce­ cetăţenilor, în oraş se dezvoltă o
lebra „Palie de la Orăştie", a u- bogată activitate sportivă şi turis­
manistului de talie europeană Ni- tică. Numai în anul 1970 au ple­
colae Olahus, sau a studentului cat în excursii un număr de 4 491
din Romos, a strălucitului repre­ cetăţeni.
zentant al „Şcolii ardelene", Ion Oraşul a crescut, s-a schimbat
Budai Deleanu, a „şoimului Car- mult în cei 30 de ani ai construc­
paţilor", Aurel Vlaicu, sau a emi­ ţiei socialiste. In zona străzii Pri-
nentului om politic şi de stat, Dr. cazului, blocurile noi adaugă la
Petru Groza, fost. elev al acestui zestrea arhitectonică a oraşului
liceu. valenţele stilurilor moderne.
Spectacol pe scena festivalului „Sarmis ’74“.
La tradiţiile trecutului, Oră.ştia Proiectul Programului Partidu-
Duminică s-a declanşat în în- la Hărău, Baia de Criş, Luncoiu „Romanii în Dacia", ce a avut de astăzi adaugă noi fapte memo­ dului Comunist Român de făurire
! treg judeţul Hunedoara a V-a e- de Jos, Zam, Ilia, Dăbîca, To- loc in staţiunea balneoclimateri­ rabile, realizate de masele popu­ a societăţii socialiste multilateral
diţie a festivalului culturii şi e- teşti, Pui, Balşa ; la Casa de că Geoagiu-Băi ; dezbaterile d« lare, făuritoare ale propriei lor dezvoltate şi de înaintare a Româ­
ducaţiei socialiste „Sarmis ’74“. cultură din Brad publicul a asis­ la Călan, Ghelar, Teliuc, Uri- Istorii. In cei 30 de ani de revo­ niei spre comunism, Tezele şi Di­
Actuala ediţie» vine în întîmpina- tat la un concurs coral interju- cani, Lonea, Boiţa, Simeria, O- luţie şi construcţie socialistă, O- rectivele Congresului al Xl-lea al
rea celui de-al Xl-lea Congres deţean, iar la Câlan, Simeria, O- răştie, Brad, Mintia („Eficienţa răştia,’ ca şi celelalte localităţi din P.C.R., dezbătute cu viu entuziasm
al P.C.R., înscriindu-se în efer­ răştie, Haţeg, Petrila, cetăţenii activităţii economice a întreprin­ judeţ şi din ţară, şi-a scris o is­ şi aprobate unanim de oamenii
vescenţa politico-culturală a a- au luat parte la întîlniri cu ac­ derii — obiectiv permanent al torie nouă, demnă, înălţătoare, la muncii din Orăştie, ca şi de cei din
cestor zile cu genericul „Sub fla­ tivişti de partid şi de stat pe întregii noastre munci politico- nivelul măreţelor înfăptuiri ce ca­ întreaga ţară, deschid oraşului
muri de partid biruitoare". tema „Dinamica dezvoltării eco- educative") ; expoziţii de carte racterizează societatea noastră. perspective însufleţitoare. Vor fi
construite noi obiective industria­
social-politică şi arte plastice la
Conform tradiţiei, inaugurarea nomico-sociale a localităţii noas­ Deva şi Călan ; spectacolul „Pri- Realizările economice fără pre­ le, se vor dezvolta capacităţile e-
a avut loc la Sarmizegetusa — tre între Congresele al X-lea şi zonierul din Manhattan" de Neil cedent în întreaga istorie a oraşu­ xistente şi sc vor realiza un nu­
izvor al istoriei patriei — printr-o al Xl-lea ale partidului". Tot­ lui constituie una din principalele măr însemnat de obiective social-
festivitate la care au rostit alo­ odată, în mai multe oraşe şi co­ Simon, prezentat la Deva de co­ prefaceri socialiste la Orăştie. Este culturale. Pînă la sfârşitul anului
lectivul artistic al Teatrului Na­
cuţiuni tovarăşii David Lazăr, mune au fost organizate expuneri ţional „I. L. Caragiale" din suficient să amintim că în 1972 1990, se estimează că populaţia o-
secretar al Comitetului judeţean şi dezbateri avînd ca subiect Di­ Bucureşti, iar la Hunedoara, O- întreaga producţie globală . a O- raşului va depăşi 25 000 de lo­
Hunedoara al P.C.R., Eugen Blă- rectivele Congresului al Xl-lea pera de stat din Timişoara a răştiei anului 1938 se realiza doar cuitori.
jan, din partea Consiliului Cul­ al P.C.R. Seara, la Casa de cul­ prezentat „Stejarul din Borzeşti". în 2,7 zile. Faţă .de 1960, valoarea Acestea sînt citeva din datele,
turii şi Educaţiei Socialiste, şi tură din Hunedoara, teatrul de- La Petroşani, un mare număr producţiei globale industriale a succint prezentate, privind noua
conf. dr. Hadrian Daicoviciu, de vean de estradă a susţinut spec­ crescut de 4 ori în 1973, ridieîn- istorie a oraşului din marginea de
la Universitatea Babeş-Bolyai tacolul literar-muzical-coregrafic de localnici au luat parte la pre­ du-se la cifra de 789 milioane vest a vestitului Cîmp al Plinii,
, din Cluj. „In lume nu-s mai multe Româ­ miera filmului românesc „Ste­ lei. S-au dezvoltat întreprinderile oraş a cărui biografie bogată în
nii"; la Deva, după o întîlnire a jar — extremă urgenţă", de faţă existente, au apărut altele noi şl
A urmat o paradă a portului, publicului ou Artista Emerită Li- fiind şi unii creatori şi interpreţi tradiţii se completează cu fapte
cîntecului şi jocului popular şi liana Tomescu şi actorii Dodi ai filmului. Este demnă de re­ s-au creat ramuri moderne, cum de eroism, de înaltă şi vibrantă
este producţia de mase plastice.
un mare spectacol susţinut de ar­ Caian, Ion Punea şi Dorin Mo- marcat organizarea dezbaterii pe Unele produse ale Orăştiei — blă­ semnificaţie istorică, pe şantierul
tiştii amatori şl profesionişti din ga, colectivul Teatrului de stat temă de epistemologie „Revoluţia construcţiei societăţii socialiste.
peste 20 de localităţi ale jude­ „C. Nottara" din Bucureşti a tehnico-ştiinţifică contemporană nurile, mobila sau masele plastice
ţului nostru. — sînt cunoscute pe multe meri­ Dr. ION ILIESCU
susţinut spectacolul „Hotelul as­ şi implicaţiile sale social-politice". diane ale globului.
Dintre manifestările primei zile, tenicilor" de Ion D. Şerban. Alături de industrie, şi agri­ TIBERIU ISTRATE
consemnăm pitorescul „tîrg al Din programul bogat al festi­ Seara, la casa de cultură a sindi­ cultura oraşului s-a înscris în anii
catelor, colectivul Teatrului de
meşterilor populari" de la Deva, valului sînt de consemnat mani­ socialismului pe coordonatele unui
cu participarea olarilor din festările care s-au desfăşurat estradă din Deva a oferit spec­ progres deosebit. Producţia glo­ Sala clubului „Sidcrurgistul"
citeva judeţe ; o trecere în ieri : simpozioanele „Momente din tacolul „In lume nu-s mai multe bală agricolă a înregistrat în pe­ din Hunedoara s-a dovedit ia­
revistă a cîntecului, jocu­ luptele maselor populare din ju­ Românii". rioada 1966—1970 o creştere de 27 răşi neîncăpătoare pentru coi co
lui şi portului popular la deţul Hunedoara, conduse de Manifestările celei de-a V-a e- la sută, iar pentru perioada 1971— au venit joi seara să urmăreas­
care au luat parte ansambluri diţii a festivalului „Sarmis" vor 1975 se prevede o creştere de 38 că marele spectacol dedicat a-
niversăril a 90 dc' ani de Ia pu­
folclorice din judeţele Gorj, Dolj, partid, împotriva exploatării, continua pînă duminică, 29 sep­ la sută. nerea in funcţiune a primului
Mehedinţi şL Hunedoara, desfă­ pentru eliberarea naţională şi so­ tembrie. Asemenea înalte ritmuri de dez­ furnal şi 220 de ani de atestare
şurată la Petroşani ; deschiderea cială şi construirea socialismului" voltare economică au permis ca documentară a tehnicii metalur­
unor expoziţii de artă populară desfăşurat la Muzeul judeţean, şi C DROZD .viaţa social-culturală a oraşului *ă gice avansate în judeţul Hune­
_____________ J doara, dedicat zilei în care pu­
ternicul combinat siderurgic a
fost distins cu Ordinul „Steaua
Republicii Socialiste România"
„Săptămîna clasa I. spectacolul a
Incontestabil,
fost Ia înălţimea evenimentului.
Căci actorii care cinstesc arta
Crucii roşii" hunednreană a spectacolului şi
pe care i-au ovaţionat spectatori
şi din alte ţări ale lumii au o-
ferlt un recitai de virtuozitate,
In fiecare an, între 22 şi 28 cîntecul şi jocul românesc adus
septembrie, are loc săptămîna de ei în luminile rampei fiind
Crucii roşii, prilej de înteţire a Cu prilejul vizitei de lucru în­ tofiior şi unităţile şi-au onorat exemple demne de urmat pentru deseori răsplătit prin îndelungi
acţiunilor de sănătate şi educaţie treprinse în judeţul nostru, secre­ obligaţiile contractuale la produ­ ceilalţi cooperatori, situîndu-se in
sanitară, de întrajutorare umani­ tarul general al partidului, tova­ sul respectiv. Importante forţe şi fruntea acţiunii. O subliniere ' a-
tară. răşul Nicolae Ceauşescu, a adre­ mijloace mecanice au fost mobi­ parte merită faptul că la C.A.P. A
Organizaţia judeţeană Hunedoa­ sat oamenilor muncii din agricul­ lizate la strîngerea producţiei şi Ostrov, producţia medie realizată
ra a Societăţii de Cruce roşie tură îndemnul de a-şi spori efor­ la C.A.P. Toteşti, Ostrov, Clopoti- depăşeşte 30 tone cartofi la hec­
din Republica Socialistă România turile pentru a valorifica deplin va şi Rîu de Mori, care au la dis­ tar, întrecind substanţial prevede­
întîmpină Săptămîna Crucii ro­ rezervele de creştere a producţiei poziţie cîte 3—5 maşini de recol­ rile planului, datorită aplicării teh­
şii din acest an cu un bogat bi­ agricole. In acest context se înscriu tat. Este posibil ca şi în aceste u- nologiilor înaintate.
lanţ de realizări. Ea numără în şi preocupările actuale ale organi­ nităţi, prin folosirea la întreaga Recoltatul cartofilor s-a înche­
prezent peste 152 000 de membri zaţiilor de partid, ale cooperatori­ capacitate a potenţialului existent, iat şi la C.A.P. Veţel, Bîrsău, Leş-
din rîndurile oamenilor muncii, lor şi mecanizatorilor, care sînt recolta să fie înmagazinată In nic, Sîncrai, Spini şi altele. Res­
elevilor, studenţilor, militarilor. subordonate strîngerii la timp şi totalitate pînă la începutul lunii tanţe apreciabile la strîngerea
In judeţ îşi desfăşoară activitatea fără pierderi h recoltei de cartofi octombrie. Tractoriştii Nicodim producţiei de cartofi sau sfeclă de aplauze. Ne referim în special
158 de grupe sanitare de prim a- şi sfeclă de zahăr, precum şi rea­ Teodor, Ion Brăilă, Moise Bojin, zahăr continuă să se întîlnească la binecunoscuţii interpreţi de
julor, cu 2 844 de echipieri, exis­ lizării la un înalt nivel agro­ Ion Iosivoni, Ion Tudoran, Iu­ la cooperativele agricole din Be- jocuri populare din C.S.H., ele­
vii coregrafului Valeriu Erzian,
tă 1 733 de posturi sanitare de tehnic a însămînţărilor de toam­ lian Bernat, Axente Dumulescu — riu, Sîntămăria-Orlea, Sîntandrei, sau la ştraşnicii căluşari din
prim ajutor în ale căror colecti­ nă. Cum se desfăşoară aceste ac­ să-i amintim doar pe cîţiva — Băcia etc. Un imperativ de prim , Geoagiu — patru echipe repre­
ve sînt încadrate 5 199 persoane. ţiuni în unităţile agricole din raza depun eforturi stăruitoare în vede­ ordin este ca şi unităţile respecti­ zentând patru generaţii !... Des-,
Anual, diferite cursuri sanitare consiliilor intereooperatiste Orăştie, rea finalizării grabnice a recolta­ ve să-şi concentreze toate efor­ pre primii, remarcăm reuşita şi “
de masă organizate de Crucea Călan, Simeria, Deva, Haţeg şi To- tului cartofilor. De asemenea, se turile ia strîngerea producţiei, cu- în genul dificil al dansului te­
roşie sînt absolvite de zeci de teşti ? Iată citeva aspecte edifica­ cuvin evidenţiaţi cooperatorii Anu- noscînd că după culturile respecti­ matic („Dansul făurarilor"), iar
despre eei din Geoagiu, faptul
mii de persoane. Anul acesta în toare. ţa Lăpădătoni, Iosif Vinerean, Pe­ ve urmează să fie însămînţate ce­ că echipa virstnicilor era apla­
judeţul nostru au fost organizate In dialogul purtat cu preşedin­ tru Coţolan, Lenuţa Bojin, Ma- reale păioase de toamnă. Totoda­ udată după fiecare „pont".
şi absolvite de către 10 839 de tele consiliului intercooperatist To- rioara Lăpăduş, Victor Neiconi, A- tă, este de semnalat necesitatea Corurile reunite ale combina­
persoane 473 de cursuri de igie­ teşti, ing. Ilie Bufnea, interlocuto­ xente Coţolan, Tămăşloni Isidor, ca toate cooperativele agricole care tului, întreprinderii de construc­
nă şi prim ajutor. care au fost printre primii la au repartiţii de seminţe de cartofi, ţii siderurgice tlin Hunedoara j
In judeţ, au fost organizate şi rul a ţinut să evidenţieze exemplul strînsul cartofilor de pe ogoarele să ridice operativ cantităţile stabi­ şi Exploatării miniere Ghelar ‘
funcţionează 20 de cursuri de su- cooperativelor agricole din Sar­ C.A.P. Ostrov şi Toteşti. De men­ lite de la unităţile producătoare. au demonstrat — sub conduce­
rea profesorului Marin Dîrva —
sori de Cruce roşie cu durata de. mizegetusa, Densuş şi Peşteana, ţionat că preşedinţii şi brigadie­ forţa şi patosul cîntecului pa­
2 ani şi la care sînt înscrise 597 unde s-a încheiat recoltatul car- •• rii din cele două unităţi au oferit N. TÎRCOB triotic şi au impresionat priu
de cursante. Anul acesta 293 de masivitate. Atît ca repertoriu,
cursante au absolvit aceste cursuri cit şi ca nivel interpretativ, so­
devenind surori de Cruce roşie liştii estradei devene, Irina So-
— componente importante ale roiu şi puiu Faur, s-au integrat
armonios în ambianţa progra­
activului sanitar de masă al mului, iar balerinii Eli şi Tică
Crucii roşii. Hanea, patetici şi convingători, I
Donarea onorifică de sînge — au făcut o impresie deosebită.
desfăşurată
patriotică
întrecerea
0 altă preocupare importantă a In cinstea celui de-al Xl-lea Con­ executarea de lucrau'! prin muncă aceste realizări şi-au adus organi­ Buna dispoziţie a sălii a fost
zaţiile componente ale Frontului U-
patriotică în valoare de peste 2G9
organizaţiilor de Cruce roşie — gres al partidului, pentru buna gos­ milioane lei, faţă de 205 milioane nităţii Socialiste. Astfel, U.T.C.-ul întreţinută şi de snoavele isto­
marchează un succes deosebit. podărire şi înfrumuseţare a locali­ lei angajament anual majorat. In­ a organizat şantiere ale tineretului risite de poptiiarul artist Liviu
1
Rîndurile donatorilor onorifici tăţilor urbane şi rurale din jude­ tre lucrările realizate pînă acum în municipiile Hunedoara, Petro­ Oros din Deva.
Au mai evoluat : grupul vocal
numără în acest an la noi în ju­ ţul nostru creşte în intensitate, ca­ se află construcţia a 341 km dru­ şani şi Deva, în oraşele Brad şi al E.M. Ghelar, ansamblul do
deţ 5171 de cetăţeni de la care pătă noi valenţe pe măsură ce se muri, reparaţii şi întreţineri pe Vulcan executînd lucrări în valoa­ balet, orchestra (dirijor Gheor-
re de 41 milioane iei, organizaţiile
iîn 8 luni din an s-au recoltat apropie ziua cînd va avea loc a- 3 242 km drumuri judeţene şi co­ de femei au realizat lucrări în va­ ghe David) şi solista do muzică
eveniment
cest
viaţa
munale, amenajarea şi extinderea
în
istoric
1 325 litri de sînge, acoperindu-se partidului şi a poporului român. zonelor verzi pe 211 ha, plantarea loare de 30 milioane Iei, iar sala­ uşoară Livia Ivan de la Teatrul
estradă
de
din
taraful
Deva.
nevoile pentru transfuzii ale Locuitorii judeţului nostru, ani­ a 333 000 pomi şi arbuşti ornamen­ riaţii din întreprinderi şi instituţii, ansamblului „Haţegana" din Hu­
instituţiilor sanitare din judeţ. maţi de cele mai înalte sentimente tali, amenajarea a 209 baze sporti­ mobilizaţi de sindicate, au făcut nedoara (dirijor Voicn Stănes-
Cu asemenea realizări şi inten­ patriotice şi cetăţeneşti, mobilizaţi ve şi altele. lucrări în valoare de 32 milioane cu), tarafurile reunite din Vaţa
ţii de perspectivă întîmpină or­ de comitetele executive ale consi­ Rpzultate deosebite au obţinut Iei. Folosind din plin toate posibi­ de Jos şi Brad (dirijor Aurel
lităţile şi acţionînd pentru organi­
ganizaţia noastră de Cruce roşie liilor populare comunale, orăşeneşti municipiile Deva, Petroşani, Hune­ zarea mai bună a muncii, consilii­ Babin) şl soliştii de muzică
cel de-al Xl-lea Congres al parti­ şi municipale, desfăşoară o activi­ doara, oraşele Vulcan, Orăştie, Si­ le populare mobilizează şi mai sus­ populară Elena Rus, Traian
dului. tate susţinută si entuziastă pentru meria, Brad, Haţeg, Lupeni, Petri­ ţinut masele de cetăţeni pentru Clonţa şi Elena Lazăr.
realizarea angajamentelor şi ridi­ la, comunele Ilia, Certeju de Sus, dobindirea de noi realizări care să
NICOLAE ŞERBAN carea gradului estetic şi edilitar al Toteşti, Vaţa de Jos. Bala de Criş, C. DEVEANU
secretarul Comisiei judeţene localităţilor urbane şi rurale. Stră­ Dobra. Gepaglu, Balşa, Băiţa şi al­ situeze judeţul nostru pe un loc
de frunte în întrecerea cu celelal­
de Cruce roşie daniile depuse se concretizează Sn tele. O contribuţie Importantă la te judeţe ale ţării.