Page 6 - Drumul_socialismului_1974_09

Pag. $ DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6024 • MARŢI 3 SEPTEMBRIE 1974

Manifestările culturale trebuie să se afirme
ca forme vii, eficiente, ale muncii politice

In cadrul amplei analize între­ mentare, concursuri gen „Cine ştie, Desfăşurîndu-şi de multă vreme
prinse, de Plenara C.C. al P.C.R. cîştigă" ş.a. activitatea în cadrul întreprinderi­
d!j» 3-5 noiembrie 1971, consacra­ Pentru perioada următoare, pla- lor şi instituţiilor oraşului, prezenţa
tă activităţii ideologice, de ridica­ rtul cuprinde, de asemenea, un aşezămîntului cultural a devenit de
re a nivelului general al cunoaşte­ mare număr de manifestări, varia­ notorietate publică. „Pentru a ajun­
rii şi de educaţie socialistă a ma­ te în formă şi bogate în conţinut, ge la rezultatele dorite — ne de­
selor, au fost subliniate contribu­ cele mai multe vizînd întîmpinarea clară Petru Pavel, directorul casei
ţia de seamă pe care o pot adu­ Congresului al Xl-lea al partidului. de cultură — am deplasat din sola
ce aşezămintele culturale la reali­ Am ;ă citez cîteva dintre acestea : casei de cultură la locul de muncă
zarea acestor obiective, rolul şi sar­ un larg simpozion cu tema „Per­ diferite manifestări, cum au fost,
cinile ce le revin. spectivele dezvoltării siderurgiei de pildă, dezbaterile din luna au­
hunedorene în lumina proiectului gust, dedicate aniversării Eliberă­
Ne propu,em, în rîndurile de
faţă, să urmărim felul cum aceste Programului partidului şi proiectului rii patriei noastre de sub domina­
orienta:! îşi găsesc aplicarea în de Directive ale Congresului al Xl- ţia fascistă, la nivelul întreprinde­
via;ă. Pentru început, ne-am oprit lea al P.C.R., cu privire la planul rii chimice, la fabrica de industrie
] atenţia asupra caselor de cultură cincinal 1976-1980 şi liniile direc­ locală, la întreprinderea de plante
>din Hunedoara şi Orăştie. toare ale dezvoltării economico-so- medicinale, cooperativa meşteşugă­ Ion Tengheru — „August 1944“.
ciale a României pentru perioada rească’ ş.a., apoi expunerile prile­
La Hunedoara, casa de cultură 1981—1990“ ce va fi organizat în
desfăşoară de multă vreme o acti­ colaborare cu- comitetul sindicatu­ juite de acelaşi eveniment, depla­ EXPOZIŢIE OMAGIALĂ
vitate susţinută de educaţie, mani­ lui din C.S.H. şi comitetul munici- sările brigăzilor ştiinţifice la Dineu
festările organizate aici afirmîn- pai al U.T.C, o expoziţie documen­ Mare, Costeşti, Dineu Mic, Cigmău.
Organizată în cinstea celei de
du-se ca forme ale muncii politi- tară avînd ca fond proiectul de Di­ Primele constatări : a crescut con­ a XXX-a aniversări a Elibe­ magiul lui August” şi „Omagiul
[ce. «Pentru instituţia noastră - ne rective, o gală de filme documen­ siderabil sfera de cuprindere a pu­ rării patriei, expoziţia festivă Hunedoarei") persistă mult timp
în memoria privitorului. La fel,
j spune Florin Sichitiu, instructor la tare, un colocviu-dezbatere de­ blicului, iar eficienţa actului educa­ deschisă la Casa de cultură a lucrările lui Iosif Teilmann —
casa de cultură - cele două mari spre „Educaţia tineretului în spiri­ tiv este incontestabil «sporită. sindicatelor din Petroşani o- de o frumoasă consecvenţă In
evenimente ale acestui an au în- tul cultului muncii, al Programului Pentru luna în curs, planul nos­ feră privitorilor un număr în­ distribuirea formelor şi culo­
| semnat un puternic reviriment în în­ Partidului Comunist Român", iar în tru, întocmit special, prevede conti­ semnat de lucrări — imagine rilor —, ale Elenei Bianu şl
treaga noastră muncă. Am întocmit, localităţile Zlaşti, Răcăştie, Hăşdat nuarea unor asemenea acţiuni, fi­ sugestivă asupra procesului ac­ Victor Sylvester, viguroase şl
i cu sprijinul şi sub îndrumarea Co­ şi Peştişu Mare, brigăzile noastre reşte, locul central ocupîndu-l dez­ tual de creaţie plastică hunedo- sobre, impun prin forţa lor de
mitetului municipal de partid, un ştiinţifice vor dezbate în cadrul în- baterea proiectului de Directive reană. convingere.
Prezenţa unor lucrări cu sens
Indiscutabil, fiecare din expo­
program special al activităţilor po­ tîlnirilor cu cetăţenii cele două pentru Congresul al Xl-lea al ziţiile colective ne pricinuieşte omagial apropie arta de reali­
litice şi cultural-educative, Găutînd partidului şi proiectul Programului un sentiment de satisfacţie prin tate, arta căpătînd astfel căl­
importante documente — proiectul
ea acesta să vină în întîmpinarea de Program al Partidului Comunist Partidului Comunist Român. Dintre ţinuta artistică a ansamblului dură şi nobleţe. Este cazul lu­
cerinţelor unor largi categorii de Român şi proiectul de Directive. cele mai importante manifestări aş lucrărilor, prin varietatea şi crărilor lui Ion Tengheru, Petru
cetăţeni ai municipiului, precum şi La Orăstie, activiştii culturali în­ aminti organizarea în curind a u- multilaterala producţie artistică. Suciu, Ion Pîrvan, Ernest
Kovâcs, Horea Popp, Iosif En-
O a doua sursă de satisfacţie
să fie îndeplinit, folosindu-se o ma­ cadraţi şi obşteşti sînt antrenaţi în- nui important simpozion la nivelul o constituie consecvenţa celor gel, Mircea Bîtcă, Ioan $eu,
te varietate de forme. Pînă acum tr-o intensă activitate consacrată oraşului, deplasări ale brigăzilor mai mulţi dintre expozanţi faţă Ecatcrina Sylvester, Eva Suto,
ou fost organizate, de pildă, seri întîmpinării Congresului al Xl-lea ştiinţifice, popularizarea celor două de propriile lor crezuri estetice, Aurel Florea ş.a.
literare, simpozioane, expuneri, me- al P.C.R., cît şi apropiatei aniver­ importante documente ale partidu­ sincera dorinţă de a se expri­ O trecere individuală în re­
■ se rotunde, dezbateri, expoziţii do­ sări a 750 de ani de atestaje do­ lui prin cabinetul de consultaţii ma pe sine. Aflăm, mulţumită vistă a lucrărilor expuse ar
cumentare, gale de filme docu­ cumentară a oraşului. juridice şi prin cele două cursuri afirmaţiilor pe care artiştii le necesita un spaţiu considerabiL
Diversele modalităţi <je expre­
semnează în catalogul expozi­
ale universităţii populare, ce se va ţiei (el însuşi o certă reuşită sie, mareînd personalitatea dis­
deschide In curind etc.“. grafică) cum arată, în fapt, de­ tinctă şi talentul fiecărui ar­
j Asigurarea cu uniforme şl rechizite şcolare Am enumerat succint doar cite- claraţiile lor de principiu. tist plastic, converg toate spre
va dintre preocupările şi manifes­ Lucrările membrilor Filialei acelaşi ţel i omagiu ţării la
U.A.P. Petroşani şl Cenaclului aniversarea noii sale istorii, o
tările celor două aşezăminte cultu­
U.A.P. Deva punctează creaţia patetică dedicaţie adresată pa­
or ce nu rale. Succesul de care se bucură desfăşurată în ultimii ani, cu triei.
acţiunile demonstrează că, în ma­
Aşa cum se prezintă, expozi­
lucrări bogate în sensuri pa­
joritatea lor, manifestările organi­ triotice şi reuşite în realizarea ţia rămîne semnificativă pen­
zate aici se afirmă ca forme vii, e- plastică. Ne aflăm astfel în tru orientarea ideologică şi po­
ficiente, ale muncii politice. Per­ prezenţa unei participări active, litică a creatorilor hunedorenl,
care înţeleg să se îndrepte că­
manenţa acestei munci, formele fo­ entuziaste şi patriotice, a artiş­ tre o artă angajată, şi militantă.
Pregătirile pentru deschiderea dieră, stilouri. Stilouri rvu se gă­ losite, numărul şi calitatea lor, au­ tilor noştri, lucrările lor fiind Exprimin^ cu linie precisă via­
pagini de autentică creaţie ar­
noului an şcolar presupun — sesc nici în librăriile de la CĂLANj dienţa de care se bucură din tistică. ţa, munca, gîndurile şi aspira­
dincolo de amenajarea localurilor se află, in schimb la... chioşcu­ partea maselor largi de cetăţeni In expoziţie se remarcă în ţiile oamenilor, arta plastică
de învăţămînt cu întregul necesar rile pentru ţigări (? 1). La Călan, primul rlnd lucrările artiştilor primeşte acea forţă vie care îl
pentru desfăşurarea în bune con- librăria nr. 6 e aprovizionată cu ar putea constitui un exemplu de maturi. Iosif Mâtyâs prezintă justifică succesul. iar artistul
dlţluni a procesului instructiv-edu- de toate — minus stilouri, ascuţi­ urmat şi pentru alte asemenea in­ tablouri în care compoziţia es­ devine un adevărat mesager al
cativ — şi o aprovizionare cores­ toare şi coperţi pentru cărţi. „Pen­ stituţii. te rezolvată printr-un joc celor anonimi care se recu­
punzătoare a unităţilor de profil tru stilouri, îndrumăm cumpără­ de paletă bine condus, iar ima­ nosc în creaţia sa.
cu uniforme şi rechizite şcolare. torii la... chioşcurile de ţigări” — C. DROZD ginea celor două „omagii” („O- C.D.
Măsuri pentru desfacerea acestora ne spune responsabila Florica
din timp, pentru a asigura elevi­ Sîrbu. Mai lipseşte aici, ca şi la
lor condiţii optime din prima zi librăria din oraşul vechi, o vi­ dualitate distinctă celor mai bu­
de cursuri şi pentru a se evita trină care să îndemne, cît de cît, ne pînze este structura riguroa­
aglomeraţiile din perioada pre­ cumpărătorii să se aprovizioneze să, calculul, rigid aproape, al
mergătoare' deschiderii noului an cu rechizite şcolare. Cu un glob cîmpurilor colorate. Se remarcă
şcojcr se cuvin a fi luate de că­ pămîntesc şi trei serviete (vitrina totodată şi predilecţia artistului
tre fiecare magazin şi librărie. librăriei din oraşul vechi), cu 2 pentru redarea naturilor cu flori,
Cum acţionează acestea ? Un călimări, un tampon de sugativă SUCCESUL ANSAMBLULUI FOLCLO­ Presa, radioul şi televiziunea au obţinind efecte elegante în „La­
raid, prin cîteva unităţi de profil şi cîteva caiete într-un colţ (li­ RIC „HAŢEGANA" FN AUSTRIA consacrat spaţii largi evoluţiei an­ lele galbene”, .„Flori de ’cîmp”,
din oraşele Deva, Hunedoara şi brăria din oraşul nou) nu se fa­ samblului.
Călan ne-a edificat. ce... reclamă. In schimb, la ma­ In perioada 14-26 august a.c., an­ UN SPECTACOL DE CiTEVA ORE I „Lalele în ulcică" ş.a.
HUNEDOARA. Magazinul „Pri­ gazinele de confecţii nr. 83 şi 76, samblul folcloric hunedorean „Ha- Duminică, timp de cîteva ore, în Totuşi, actuala expoziţie a a-
chindelul". Ca-n fiecare an, aici afişe — expuse în vitrine, amena­ ţegana" a întreprins un turneu în cestui talentat artist plastic ră­
preocuparea pentru aprovizionarea jate special — invită i „Au sosit Austria partlcipînd cu spectacolul localitatea Cernişoara Florese (co­ mîne un eveniment neîmplinit.
muna Bunila), cetăţenii au avut
ţşi desfacerea uniformelor şcolare uniforme şcolare. Magazinele vă „Joc şi cintec românesc” la Festi­ prilejul să asiste la un amplu spec­ Axîndu-şi lucrările doar pe des­
! începe o dată cu... vşcanţa de stau la dispoziţie”. „Noi, in fieca­ valul internaţional de folclor de făşurări cromatice, artistul omite
vară. „încă din luna iunie am tre­ re an începem sezonul unifor­ la Burgenland, precum şi la „Zi­ tacol de cintece şi dansuri pre­ acele reprezentări inspirate din
zentat de formaţiile artistice din
cut la desfacerea uniformelor şco- melor încă din luna iunie. Expe­ lele culturii româneşti” de la Vie- Şoimuş, ale căminelor culturale viaţa, munca şi preocupările oa­
! lare. Hunedoara are mulţi elevi. na. In cadrul festivalului, artiştii din Deva şi Cristur precum şl ale menilor, reprezentări care fac oa
jDacă nu începem din vreme, ne rienţa ne-a învăţat că aşa e bi­ hunedorenl au prezentat un şir de arta să devină un fenomen cu
> facem greutăţi şl nouă, şi cum­ ne" (responsabila Florica Martin). spectacole In localităţile Rust, Teatrului de estradă din Deva. adevărat viu.
părătorilor. Avem în stoc aproape Aşa e bine. IN DEVA, insă, la Deutschkreutz, St. Margarethen, EXPOZIŢII
2 000 de uniforme pentru băieţi şi data raidului nostru, doar maga­ Plnksfeld şi toipersbaeh, mult a- La Galeriile de artă ale fondu­ La Centrul de proiectări Hu­
tete, pentru toate clasele şi mă- zinul „Ulpia” era „pe fază”. A- plaudate de zecile de mii de spec­ lui plastic din . Deva s-a deschis nedoara, a fost recent deschisă
i rimile. CJnd un număr se epuizea- proape 3 000 de uniforme, pentru tatori austrieci. expoziţia de pictură a lui Tiron o expoziţie de artă plastică a
iză, un altul îi ia locul. Avem şi toate clasele, în numere complete, Totodată, în ziua de 21 august, Budiu, membru al Cenaclului U- artistului Victor Mihăilescu, de­
: articole pentru uniforme de pio- vitrină specială, birouri de co­ „Haţegana” a evoluat în cadrul u- niunii artiştilor plastici. dicată celei de a XXX-a aniver­
j nierl şl pentru sportul şcolar, menzi pentru numere speciale. Ce- nui mare spectacol de gală dedi­ Tiron Budiu demonstrează stil, sări a Eliberării patriei noastre.
i Cele două vitrine în care am ex- cat celei de-a XXX-a ani­ profunzime în redarea subiectului, Artistul prezintă lucrări de gra-
:pus uniforme — de la numere .lelalte unităţi de profil aşteaptă, versări a Eliberării patriei o manieră coloristică interesantă, fi că şi metaloplastie dintre care
pentru preşcolari, pînă la cele mal probabil, indicaţii speciale. Sau noastre — ce a avut loc în „curtea ceea ce face ca lucrările să fie a- remarcăm „Insurecţia", „Elibera­
I mari — au fost amenajate încă în vor începe desfacerea articolelor cu arcade” a primăriei din Viena, tractive. In peisaje — „Sfîrşit de rea", „Sărbătoare" ş.a. Două mari
I prima jumătate a lunii august. şcolare la... 15 septembrie ? I iar in ziua de 25 august peste 3 000 iarnă", „Toamnă aurie", „Peisaj panouri prezintă portrete de oa­
[Desfacerea se desfăşoară, după de spectatori i-au aplaudat pe ar­ naiv" — notăm un lirism discret, meni ai muncii, fruntaşi din în­
I cum puteţi observa, în bune con- LUCIA LICIU tiştii noştri la Palatul Schonbrun. iar elementele ce conferă indivi­ treprinderile hunedorene.
i diţiuni — ne mărturiseşte vînză-
I toarea Xulia Chelaru, locţiitoarea
! responsabilului de magazin.
„Elevi, pentru a evita aglome­
şcolar, procuraţl-vă, din timp, re­ Ospitalitatea căminelor pentru nefamiiişti o creează şi locatarii lor!
raţia cu ocazia începerii anului
chizite şcolare I Librăriile dispun
de un sortiment variat de ghioz­ In toate oraşele judeţului s-au tarea lui i televizorul, scaunele, nitară. Alţi tineri — Viorel Cor- ne le revine îndatorirea de a sa
dane, caiete, stilouri...". Paradox I construit şi se construiesc cămi­ feţele de masă etc. E drept, ti­ doş, Vasile Cordea, după cum ară­ ocupa mai mult de educarea ace­
Anunţul de pe uşa librăriei cen­ ne pentru muncitorii nefamiiişti. nerii simt nevoia unui club. Dar ta administratorul Maria Şoimoşi, lor tineri certaţi cu ordinea şl
trale din Hunedoara (alături de Date în grija şi administraţia în­ va trebui ca şi răspunderea lor refuză să lase cheile pentru a li disciplina de cămin, a acelora ca­
casa de cultură) este contraman­ treprinderilor, căminele sînt che­ în ceea ce priveşte grija pentru se face curăţenie în camere. Aşa re distrug mobilierele din dota­
dat de un altul, scris cu litere mate să asigure tinerilor confor­ că la ei există mereu dezordine re. Iniţierea unor „schimburi de
j de o şchioapă i „INVENTAR". A- tul şi căldura casei familiale. De­ apărarea avutului obştesc să creas­ şi murdărie. In blocul G1, la a- experienţă" între locatarii celor
că.
; şadar, poftiţi la noi că am închi* sigur, aici şi tinerii, toţi locatarii partamentul 85, locuit de Gheor- mai frumoase camere şi celor mal
1 pentru cinci zile I Chiar acum, In trebuie să-şi aducă contribuţia. Am trecut prin mai multe ca­ ghe Mutulete, picupul cîntă mereu neglijate sau a unor întreceri pen­
| prag de an şcolar. Bună organiza- Pentru că orice am zice, in mere. Cele in care locuiesc Viorel la maximum, cieranjind locatarii. tru „cea mai bine pusă la punct
i re I De aceea, la librăria nr. 17 casa In care locuim noi sfinţim Ocneanu, fraţii Ploscaru, Gheor- In rest, am Văzut foarte multe ca­ cameră", punerea în discuţia lo­
i e aşa m xe aglomeraţie. „Avem locul... ghe Iftione şi mulţi alţii sînt cu­ mere în care ţi-e drag să intri, catarilor a tinerilor ce nu sâ în­
. orar de Ia 7 la 13 şi de la 17 la Blocul X 2, din Hunedoara, apar- rate, bine îngrijite. In altele, însă... ca cele locuite de Emil şi Gheor- cadrează în normele de _ conduită
1 20, dar ne găsesc aici şi orele 15, ţinînd întreprinderii de construc­ rufe întinse la uscat, foto­ • ghe Purdescu, Petru Veină, Cor­ ale căminului sînt doar cîteva din­
şi 22. Ce să facem, e lume multă, ţii siderurgice. Aici locuiesc 387 grafii bătute în cuie, clanţe rup­ nel Marchiş şi alţii. tre formele care, credem, aplicata
> trebuie s-o servim — e de părere de tineri, în 164 de apartamente. te (ap. 74 etc.). In multe alte blocuri pentru ne­ ar întări răspunderea locatarilor
responsabila Valentina Bodran. Aurica Mitran, administratorul Blocurile G1 şi G 3, aparţinînd famiiişti — în Deva, Brad, Orăş­ neglijenţi şi nepăsători. Doar toa-
Intr-adevăr, în librărie, zeci şi blocului, ne spune i C.S. Hunedoara'. Aici locuiesc 216 tie, Călan — situaţia se prezintă te căminele se construiesc, se mo­
zeci de cumpărători. Nu îndrăznim — Pentru locatarii noştri avem tineri siderurgişti. Se poate afir­ bilează, pentru a asigura locata­
I să răpim, responsabilei, timpul de o bibliotecă cu peste 1 000 de vo­ ma fără putinţă de tăgadă că oarecum la fel. Adică există ca­ rilor nefamiiişti confortul şl li­
mere frumoase, bine îngrijite, ame­
vînzare. Reuşim să aflăm, totuşi, lume. Dealtfel, 280 de tineri sînt aici li s-au asigurat tinerilor lo­ niştea de care au nevoie. In ace­
I că aprovizionarea şi desfacerea cititori permanenţi. In plus, am catari toate condiţiile de confort. najate cu mult bun gust, curate. laşi timp, tinerii locatari au o-
Alături de ele mai sînt şl dintre
i articolelor şcolare au început din organizat pentru ei întîlniri cu Dar lipsa unul club se simte. In bligaţia de a întreţine ţi feri da
: luna iunie, că vitrina a chemat diferite cadre de partid şi de stat, schimb, există o bibliotecă. Unii acele cu mobilierul distrus, gru­ distrugere tot ce li s-a pus —
: din timp cumpărătorii, dar nu care le-au vorbit despre necesi­ tineri locatari nu înţeleg Insă să purile sanitare defecte, mereu cu multă cheltuială 1 — la dispo­
I sînt onorate unele comenzi i ar- tatea respectării normelor de aibă grijă de obiectele din dota­ în dezordine. Cum ziceam, to­ ziţie. Cum s-ar spune, obligaţifla
i ticolele pentru lucru manual, cla- convieţuire socială, am ţinut re­ rea camerelor, obiecte care au tul depinde în această di­ sînt reciproce î căminul oferă, dar
| sele I—II („Să coasem şi să ţe- cenzii şi expuneri. Am avut şi un fost asigurate doar pentru con­ recţie de locatari. Cum fac şi cum să ofere şi locatarul !
isem", seria I), coperţi din vinilin club, dar a fost desfiinţat. A- fortul lor. Aşa se face că se mal îşi întreţin ei camerele aşa le au.
'pentru cărţi, ghiozdane cu 65 lei ceasta şi din cauza unor tineri distrug perdelele, alte obiecte In acelaşi timp, organizaţiilor de GH. I. NEGREA
de mină şi spate, creioane cu ra­ care nu îngrijeau obiectele din do­ — scaune, mese, instalaţia sa­ tineret, administraţiilor de cămi­ L VLAD, corespondent