Page 18 - Drumul_socialismului_1974_10
P. 18
Pag. 2 DRUivlUL SOCIALISMULUI ® NR. 6029 ® MARŢI 8 OCTOMBRIE 1974
MM—MgWPaBMBMBSB—MiMg—aaBaaaHMBaBMilHBgatgM—
conferinţe de dări de senă şi Ap
COMUNIŞTII — GOSPODARII lumina documentelor ce vor fi adoptate mai manifestat şi care au făcut ca succe pătrunşi de spiritul unui fierbinte patrio
de Congresul ai Xl-lea al partidului, mo sele să nu fie pe măsura posibilităţilor, a tism. Realizarea acestui important dezi
DE FRUNTE AI COMUNEI dul cum această unitate îşi îndeplineşte capacităţii şi potenţialului creator al a- derat — arăta, în adunarea de dare de
obiectivele economice din planul ae pro cestui harnic şi întreprinzător colectiv de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază
In darea de seamă prezentată în faţa ducţie, felul cum sînt fructificate rezer
electrotehnic
din
de
Liceul
conferinţei comunale de partid Crişcior de vele de sporire a recoltei şi de dezvolta muncă. In mod deosebit s-a arătat că în Deva, la comunistul industrial Ciumaşiu — im
Silviu
tovarăşul Ioachim Indrieş, secretarul co re a sectorului zootehnic, precum şi mă unele cazuri cheltuielile neeconomicoase, pune sarcini şi răspunderi foarte mari în
mitetului comunal de partid, s-a evidenţiat surile ce trebuie întreprinse în scopul va cele pricinuite de producţia rebutată, alo primul rînd organizaţiilor de partid din
activitatea desfăşurată de organele şi or lorificării mai depline a potenţialului pro caţiile plătite căii ferate au influenţat ne şcoli, care reprezintă factorul politic con
ganizaţiile de partid, modul cum acestea ductiv al C.A.P. gativ succesele de ansamblu ale unităţii. In
şi-au îndeplinit rolul de conducător po In contextul problemelor amintite, co felul acesta, conferinţa a purtat pecetea ducător, răspunzător împreună cu întregul
litic al întregii activităţi economico-sociale muniştii Ianoş Iosivoni, Iustin Opric, Tenia înaltului spirit al exigenţei comuniste t corp profesoral şi conducerea unităţii "de
şi cuitural-educative. Au fost trecute în Lucaci, Lenuţa Bojin, Costică Brăilă şi critica neajunsurilor existente, eliminarea buna desfăşurare a procesului instructiv-
revistă rezultatele obţinute, lipsurile şi alţii au evidenţiat că membrii coopera 'lor, dezvăluirea unor căi noi spre o educativ, de înfăptuirea politicii partidu
neajunsurile manifestate, insistîndu-se a- tori, sub conducerea comitetului de partid, activitate mai bună, aşa cum este sta lui în domeniul învăţămintului. Prin po
supra sarcinilor actuale şi de perspectivă ,a organizaţiilor de bază, şi-au mobilizat bilit cu claritate în proiectele de Program ziţia şi autoritatea lor, membrii de partid
prevăzute în proiectul de Program al parti toate eforturile pentru ca unitatea lor şi Directive aflate în dezbaterea întregului din şcoală pot să-şi exercite pe deplin
dului şi proiectul de Directive ale Con să-şi poată onora obligaţiile faţă de fondul rolul de dinamizatori ai perfecţionării şi
gresului ai Xl-lea, asupra măsurilor şi centralizat al statului. Retribuirea muncii partid, întregului popor. Exprimînd ade modernizării învăţămintului.
acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru în în baza acordului global i-a stimulat pe ziunea deplină a comuniştilor, a întregu Acest rol dinamizator pe care trebuie
făptuirea neabătută a politicii partidului. cooperatori să participe cu un mai mare lui colectiv de muncă de la F.I.b. Orăştie să-l manifeste, prin întreaga conduită pro
Toţi cei care au luat cuvîntul pe mar interes la muncă şi să aplice tehnologiile faţă de aceste documente programatice, a fesională şi cetăţenească, dascălul comu
ginea dării de seamă şi a proiectului de avansate în sectorul vegetal şi în zooteh fost exprimat totodată clar şi răspicat an nist,, a fost reliefat pregnant în adunarea
hotărîre au ţinut să sublinieze modul în nie. gajamentul ferm de a le înfăptui, de a generală de dare de seamă şi alegeri de
care a acţionat comitetul comunal de Ca urmare, producţia totală de cartofi mobiliza în acest scop toate forţele co la liceul electrotehnic. Dezbaterile au re
partid pentru traducerea în viaţă a pre va fi cu cel puţin 700 tone mai mare muniştilor, ale fiecărui angajat. levat, în spirit critic şi autocritic, acti
vederilor planului de dezvoltare economi- decît cea planificată. S-au făcut insă şi — Pentru ca fabrica noastră să-şi în vitatea desfăşurată, dar mai cu seamă au
co-socială în profil teritorial al comunei, unele aprecieri critice la adresa activităţii tărească prestigiul, renumele pe care şi
pentru antrenarea şi mobilizarea organi desfăşurate în alte sectoare de produc l-a dobîndit — spunea tov. ing. Ioan Cîn- insistat asupra lichidării neajunsurilor şi
zaţiilor de masă şi obşteşti, a tuturor ce ţie ale cooperativei, unde rezultatele nu dea, directorul fabricii — condiţia esen a măsurilor ce se cer luate pentru per
tăţenilor la o activitate mai rodnică în sînt satisfăcătoare, cerîndu-se noului comi ţială este munca de calitate, produsele de fecţionarea învăţămintului şi ridicarea ni
realizarea sarcinilor economice şi obşteşti, tet de partid să acorde maximă atenţie velului întregii activităţi. „Munca dască
în conducerea treburilor comunei şi ridi finalizării exemplare a tuturor obiective calitate. Aceasta impune ca noi înşine să lului e de neconceput fără o pregătire po-
devenim oameni de calitate, cu o pregă
carea gradului său edilitar-gospodăresc, lor cuprinse in planul de măsuri adop tire profesională şi politică înaltă, înseam litico-ideologică ridicată. Perfecţionarea
pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei tat de adunarea generală a comuniştilor. nă să ne ocupăm în aceeaşi măsură de continuă a noastră, şi prin noi a procesu
socialiste a maselor, respectarea legalităţii, Pentru a obţine depăşirile de producţie parametrii calitativi ai fabricii şi ai tu lui instructiv-educativ, e sarcina de că
a disciplinei şi ordinii publice, promova prevăzute în ultimul an al actualului cin petenie pe care mă oblig să o îndeplinesc
rea normelor eticii şi echităţii socialiste. cinal — au subliniat vorbitorii — este ne turor oamenilor ei.
In lucrările conferinţei, avindu-se în cesar să existe mai multă preocupare pen — Succesele pe care le-am dobîndit sînt cu răspundere" (prof. Maria Ţiplic), „Do
vedere că această comună suburbană are tru fertilizarea terenului, realizarea lu rodul de netăgăduit al creşterii rolului cumentele partidului accentuează asupra
o populaţie de peste 6 000 locuitori, în crărilor din programul de îmbunătăţiri conducător al organizaţiei de partid, al îmbunătăţirii raportului dintre elev şi pro
majoritate muncitori mineri, angajaţi la funciare, recuperarea restanţelor la fondul fiecărui comunist la locul său de muncă fesor — unde noi avem încă lacune. Pro
uzina electrică de termoficare, uzina de de stat la lapte şi carne prin asigurarea — erau unanimi în a aprecia mai mulţi blema activizării elevilor o vom putea
utilaj minier şi reparaţii ş.a., o atenţie unor condiţii cit mai bune de întreţinere vorbitori. Comuniştii au participat în mod realiza prin folosirea mai eficientă a la
deosebită s-a acordat activităţii depuse şi furajare a animalelor pe timpul peri nemijlocit la iniţierea, elaborarea hotărî- boratoarelor şi cabinetelor, consultaţiile
pentru ridicarea gradului edililar-gospodă- oadei de stabulaţie, prin organizarea ju rilor ca şi la înfăptuirea lor, la controlul va trebui să le facem diferenţiat, pe gru
resc ai comunei, îmbunătăţirii aprovizio dicioasă a reproducţiei. Faptul că şi acum îndeplinirii acestora. Astfel, munca poli pe de elevi, ca acestea să solicite gîndi-
nării şi servirii populaţiei, a condiţiilor citeva sute de tone de fin mai sînt. încă. tică a influenţat direct obţinerea de rezul rea, preocuparea şcolarilor" (Paraschiva
generale de viaţă. netransportale din cîmp,_ denotă — s-a a- tate bune în producţie. Majoritatea covîr- Butnaru), „Ni se cere, prin documentele
Activitatea ediiitar-gospodărească şi de rătat în cadrul discuţiilor — că atît co şitoare a membrilor de partid au înţeles pe estre le dezbatem azi, să muncim în
construcţii de larg interes obştesc — spu mitetul de partid cit şi consiliul de. con că pentru a creşte rolul conducător al aşa fel ca la absolvire elevul să fie înar
neau tovarăşii Nicolae Moţ, Marcu Corne ducere al C.A.P. au scăpat din vedere organizaţiei de partid trebuie să crească mat cu noţiunile practice pentru a se pu
lia, Nicolae Oprean, Mircea Bocănici, Mi- rezolvarea uneia din problemele care con nivelul profesional, politic şi ideologic al tea încadra în producţie. Pentru aceasta,
ron Duşan, Silvia Başa, Ilie Codrin, Ion diţionează decisiv soarta producţiei ani fiecărui comunist, că exercitarea rolului biroul organizaţiei de bază va trebui să
Ţinea şi alţii — a făcut progrese an de maliere urmărească şi să îndrume mai mult legă
an, ceea ce demonstrează grija şi preo întărind spiritul de ordine, răspundere conducător al partidului depinde de mo tura şcolii cu întreprinderea — unde am
cuparea comuniştilor pentru îmbunătăţi şi disciplină în muncă la toţi cooperatorii, dul în care fiecare organizaţie de bază, avut destule deficienţe. întreprinderea să
rea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale manifestînd deosebită grijă faţă de spori fiecare membru de partid îşi îndeplineşte ne asigure lucrări pentru planul de pro
tuturor cetăţenilor întreaga comună se rea şi păstrarea avuţiei obşteşti, adunarea sarcinile ce se pun în raza lui ele acti ducţie. Rezultatele muncii noastre nu le
află intr-un proces continuu de transfor generală a comuniştilor s-a angajat să a- vitate, înalta responsabilitate a tuturor co
mare şi modernizare, proces care va con sigure mobilizarea întregului potenţial u- muniştilor. pot da decît faptele" (Loghin Vesa), „Bi
tinua cu şi mai multă vigoare în anii vi man şi material al unităţii la îndeplinirea In încheierea conferinţei au fost stabi roul organizaţiei de partid să fie promo
al
tor
întregii
desfăşurate
activităţi
în
itorului cincinal — spunea tovarăşul Gheor- ireproşabilă a sarcinilor pe care partidul lite măsuri concrete pentru creşterea ca şcoală, fiecărui membru de partid să i se
ghe Duma. In proiectul de Program al le-a pus în faţa lucrătorilor din agricul litativă pe mai departe a rolului de con
partidului noi vedem propriul nostru pro tură. ducător politic al organizaţiei de partid, dea sarcini concrete, de rezolvarea căro
ra să răspundă în faţa adunării şi să fie
gram de luptă şi de muncă pentru o via NICOLAE TÎRCOB intensificarea muncii politice pentru de
ţă mai bună, pentru progres şi civilizaţie. păşirea substanţială a sarcinilor actualului traşi la răspundere cei care nu-şi înde
Dar totul se obţine numai şi numai prin COMUNISTO INIŢIAZĂ ŞI cincinal şi pregătirea temeinică a celui plinesc obligaţiile. Propun ca fiecare mem
muncă. Şi noi sîntem hotărîţi să mun viitor, pentru intensificarea educării par bru de partid să .răspundă de activitatea
cim mai bine, mai spornic pentru înfăp HOTĂRĂSC CĂILE tinice a comuniştilor, a întregului colectiv organizaţiei de tineret de la 1-2 clase de
tuirea neabătută a politicii partidului. de muncă. elevi. In acest fel nu vom mai înregistra
In toate luările de cuvînt s-au făcut re SUCCESELOR. TOT EI LE goluri în munca de educare a elevilor"
feriri, în spirit critic şi autocritic, la ceea GH. I. NEGREA (Gheorghe Rusu).
ce s-a realizat, s-au făcut propuneri _ şi ÎNFĂPTUIESC Adunarea generală a organizaţiei de ba
s-a exprimat dorinţa fierbinte, dovadă’ a ROLUL ză de la liceul electrotehnic, în care s-a
responsabilităţii comuniste, de a se depune cerut noului birou să-şi îmbunătăţească
toate eforturile pentru înfăptuirea consec Fără îndoială, Fabrica de industrie lo DASCĂLULUI COMUNIST stilul şi metodele de muncă pentru urmă
ventă a politicii partidului, de a întîmpina cală din Orăştie are de pe acum un bun rirea şi îndrumarea competentă a între
Congresul al Xl-lea cu noi realizări în renume. Dacă vom spune doar că a fost ÎN REALIZAREA SARCINILOR gului proces de instruire şi educare a e-
îndeplinirea sarcinilor planului economic prima unitate din judeţ şi printre cele levilor,. a pus accent deosebit pe sarcini
şi pe tărîm edilitar-gospodăresc. dinţii din ţară care şi-a îndeplinit inte MARI CARE STAU IN FATA le majore ce stau în faţa învăţămintului
N. BADÎU gral sarcinile actualului cincinal incă din 1NVĂŢĂMÎNTULUI în etapa viitoare — şi unde legarea şcolii
luna iulie a.c., deci în 3 ani şi 7 luni, a-
POTENŢIALUL vem un argument puternic în sprijinul a- de practică, de viaţă, perfecţionarea şi
firmaţiei de mai sus. — Sîntem chemaţi, prin documentele modernizarea metodelor de predare, ridi
COOPERATIVEI AGRICOLE Conferinţa de dare de seamă şi alegeri de inestimabilă valoare teoretică şi prac carea nivelului politic, ideologic şi profe
— FRUCTIFICAT DEPLIN a organizaţiei de partid de aici, subliniind tică pe care le dezbatem în această adu sional al slujitorilor ei •— ocupă un loc
cum era şi firesc rezultatele remarcabile nare, să muncim în aşa fel incit să pu bine definit. *
Comuniştii de la cooperativa agricolă obţinute, s-a oprit In mod critic şi auto tem da societăţii atît buni specialişti cit
din Ostrov au dezbătut cu temeinicie, în critic la lipsurile şi neajunsurile care s-au şi cetăţeni înaintaţi, cu un larg orizont, LUCIA LICIU
Cum pregătiţi producţia anului fiilor ? ÎN LEGĂTURĂ CU ÎNSCRIERILE
LA UNIVERSITATEA SERALĂ
DE MARXISM-LENINISM
(Urmare din pag. 1) bază. Avem asigurată şi pregă- prem realizarea plnă la 1 Iulie
tită întreaga forţă de muncă. Toa- 1975 a sarcinilor actualului cinci- Cabinetul judeţean de partid informează că pentru anul 1974— :
te eforturile noastre au ca ţel su- nai. 1975 se fac înscrieri la Universitatea serală de marxism-leninism ;
Deva, precum şi la filialele din Hunedoara, Petroşani, Brad, Orăştie j
uşoare, rezistente şi ieftine, ca şi Simeria. In cursul noului an de învăţămînt vor funcţiona următoa- j
re să înlocuiască tot mai mult me Ing. Gheorghe Vaier, directorul rele secţii : j
talul şl materialul lemnos. întreprinderii chimice Orăştie : — economie politică ; j
In acest scop ne îngrijim — îm — principii şi metode ale muncii de partid şi de stat ; j
preună cu constructorul — pen AM CONTRACTAT PESTE 80 LA SUTĂ •— istoria P.C.R., a mişcării muncitoreşti şi democratice din {
1
tru intrarea la timp în funcţiune DIN PRODUCŢIA ANULUI VIITOR ŞI România ; ' \
— filozofie ; i
a fabricii de beton celular auto- ASIMILĂM NOI PRODUSE *— ştiinţa conducerii ; j
clavizat, obiectiv la care lucrările — sociologia religiei ;
se află in avans faţă de grafic şi Producţia globală a întreprinde din producţia marfă a anului 1975, — etică ;
rii noastre creşte în anul 1975 cu
care va începe să producă în tri 20 la sută, iar la mase plastice avem asigurată baza de materii — politica externă a partidului şi statului nostru.
prime şi pînă la finele acestui an
mestrul IV 1975. De asemenea, cu 3 000 tone. Avem asigurate ca se vor asimila toate cele 80 pro Cererile de înscriere vor fi depuse pînâ la data de 15 octombrie j
vom mări capacitatea de produc pacităţile de producţie şi forţa de duse noi. Este vorba de reperele a.c. la comitetele municipale şi orăşeneşti de partid sau la organi- ;
din
ţie la linia de panouri mari pre muncă pentru a face faţă acestor rismul mase plastice pentru autotu zaţiile de bază P.C.R. respective.
pentru
se
a
Dacia
1300,
fabricate pentru construcţia de sarcini sporite. O atenţie deosebi
tă acordăm contractării producţiei, elimina importul acestora.
locuinţe. La ora actuală a fost no asigurării bazei de materii prime întregul colectiv de muncitori, „Fiecare organizaţie U.T.C„ zilnic o acţiune
minalizată întreaga producţie a si asimilării noilor produse plnă ingineri şi tehnicieni din unita în cinstea Congresului partidului”
tea noastră, în frunte cu comu
anului viitor şi s-au încheiat con la sfîrşitul acestui an, produse Tineretul patriei a lansat Ini că la Fabrica de ciment ţd var
care au o mare pondere în pro niştii, avînd In vedere sarcinile
tractele de aprovizionare tehnico- ducţia anului viitor. In prezent cuprinse In documentele Congre ţiativa : „Flecare organizaţie de la Cliişcădaga, după orele de
U.T.C., conic o acţiune la cinstea
program.
materială la toate materialele de avem contractată peste 80 la sută sului al Xl-lea pentru industria Congresului partidului* — Iniţia
— Uteelştii de la E.M. Ţebea au
chimică, munceşte cu abnegaţie tivă care onorează întregul tine săpat un şanţ lung de 230 metri,
pentru a Întîmpina acest istoric e- ret, de la devii din primele cla prin muncă voluntar-patriotică,
veniment cu noi realizări in în se de scoală pînă la muncitorii necesar montării unul cablu pen
COLEGIUL DE REDACŢIE deplinirea prevederilor planului din marile uzine, de pe şantiere, tru noua staţie de Încărcat mine
de producţie pe acest an şi pre
din agricultură.
reuri, iar 30 de tineri de la I.M.
au
încărcat
în
GHEORGHE PAVEL (redactor şef), TI3ER1U ISTRATE (secretar gătirea temeinică a celei din anul te Consemnăm astăzi primde lap Barza minereu, prevenind vagoane «0
Iniţiative
minunate
ale
acestei
tone
o
astfel
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA viitor, luînd toate măsurile care să tinereşti.
asigure realizarea cincinalului ac — Tinerii de la I.R.E. Deva au importantă locaţie ce ar fi tre
LUCIA LICIU, IOÂN MiRZA, NICOLAE TiRCOB.
tual înainte de termen. efectuat o întreagă reţea elecţrj- buit plătită C.F.R.-ulut,