Page 19 - Drumul_socialismului_1974_10

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6029 © MARTI 8 OCTOMBRIE 1974
3

Al XI-IEA Al P. C. L - AMPLU

î

Oamenii muncii—adevăraţii producători şi beneficiari în societatea noastră

r - N

„Trebuie să ridicăm nivelul general de com­
bativitate, de muncă, de pregătire tehnică, profe­ SPORUL DE CADRE
sională şi politică a întregului colectiv hunedorean ! 1976-
Să dăm deci în cinstea Congresului al Xl-lea, pe lîngă IN CINCINALUL 1980
oţel, şi oameni oţeliţi, cu o pregătire mai înaltă decît
pînă acum ! Să dăm un oţel de înaltă calitate şi un
om superior oricărui oţel de calitate ! Aceasta' este
sarcina partidului, a muncitorimii în general ; toţi
! trebuie să-şi unească eforturile, să-şi ridice caiifi- FAJA DE 1971-

| carea, să-şi oţelească voinţa ! în aceasta constă cheia
l succesului în tot ceea ce ne propunem să realizăm!" CINCINALUL 1975

(Din cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la ma­
rea adunare consacrată jubileului siderurgiei hunedorene)

Grese rândurile

SPORUL clasei muncitoare

Judeţul Hunedoara dispune de un înseninat potenţial uman, nu­
DE CADRE mărul oamenilor muncii ridicîndu-se în prezent la peste 244 000. Ei
reprezintă 48 la sută din populaţia judeţului şi peste 2,3 la sută
din populaţia ocupată a întregii ţări.
Din punct de vedere al structurii populaţiei ocupate, angajaţii
IN deţin o pondere de 71 la sută, iar ţăranii cooperatori şi individuali
26 la sută. Detaşamentul cel mai numeros îl formează însă clasa
muncitoare. Cei peste 142 000 muncitori care îşi desfăşoară activi­
tatea în judeţ reprezintă mai mult de 58 la sută din totalul popu­
laţiei active şi 82 la sută din totalul angajaţilor.
INDUSTRIE din care 50 000 în industrie, ramura economiei naţionale cea mai
în perioada 1951—1973, numărul angajaţilor a crescut cu 109 000
dezvoltată din judeţ. Peste jumătate din sporul angajaţilor s-a rea­
lizat pe seama populaţiei disponibile din agricultură, ca urmare a
cooperativizării acestei ramuri şi mecanizării lucrărilor agricole.
Este de subliniat faptul că judeţul Hunedoara a fost primul
judeţ din ţară în care populaţia ocupată în industrie a depăşit
populaţia agricolă încă din anul 1968.
Este semnificativ faptul că în condiţiile înzestrării tehnice a
industriei judeţului, în anul 1950, pentru a asigura producţia anu­
lui 1973, ar fi fost necesari 400 000 angajaţi, ori aceasta s-a realizat
cu numai 92 000 angajaţi, ca urmare a creşterii productivităţii mun­
cii de peste 4 ori. Acest lucru a fost posibil numai prin creşterea
gradului de instruire şi calificare a muncitorilor, a tuturor anga­
jaţilor.
în anii socialismului, pentru dezvoltarea social-economică a ju­
deţului, statul a alocat fonduri de investiţii în valoare de peste ÎN ŞCOLILE DIN JUDEŢ
44 miliarde lei, din care s-au construit numeroase obiective econo­
mice şi social-culturale. Ca urmare a acestui fapt, şi producţia
industrială a crescut de peste 10 ori. Numai pentru asigurarea con­ ÎN ARUL ŞCOLAR 1974-1975 EXISTA:
diţiilor de locuit statul a construit 62 000 apartamente. Retribuţia
medie ■ a crescut în ultimii 18 ani de 2,6 ori, înregistrîndivse în
prezent cea mai ridicată retribuţie faţă de toate judeţele ţării.
în viitorul cincinal 1976—1980, economia judeţului se va dez­
volta în continuare într-un ritm ascendent. Pentru aceasta, statul
va aloca peste 21 miliarde lei investiţii, din care se vor construi 32 © O @
obiective industriale noi şi numeroase alte obiective economice şi
social-culturale. Producţia industrială urmează să crească cu peste
39 la sută. Astfel, se vor crea 26 300 noi locuri de muncă, din care
peste 16 000 pentru femei, iar în anul 1980 numărul angajaţilor la 346 350 150
1 000 locuitori va ajunge la aproape 400.
Aceste prevederi, împreună cu măsurile prevăzute în proiec­
tul de Directive, ce se vor adopta la Congresul al Xl-lea al P.C.R., CABINETE PE
_vor asigura oamenilor muncii de pe meleagurile hunedorene, alături ATELIERE ŞCOALA . LABORATOARE SPECIALITĂŢI
I975 'de întregul nostru popor, condiţii tot mai bune de viaţă materială m«aBigg™aigo—m
şi spirituală.
TRAiAN CADARU
şef de serviciu la Direcţia judeţeană
de statistică Hunedocira-Deva

în cuvintarea rostită la adu­ al Institutului de subingineri Hu­
narea consacrată jubileului side­ nedoara, consideră pe bună drep­
tate că nivelul de pregătire, ceea
rurgiei hunedorene, tovarăşul RESPONSâBILITATE fcliMCSTiiEftSCâ definito­
Nicolae Ceauşescu spunea : ce dă competenţei nota
„Marea adunare de astăzi este între idealul său politic şi înfăp­ răspunderi pe toată linia de la­ deţi cit de largă este la noi no­ rie, reprezintă elementul esenţial
consacrată unui eveniment impor­ tuirea lui ; răspunderea este to­ minare. ţiunea aceasta, a răspunderii ! al potenţialului de afirmare a
tant în viaţa uzinei dumnea­ talitară. Dar nu numai atîta. — Exigenţele vor creşte în ur­ muncitorului, al clasei muncitoa­
voastră — împlinirea a 220 de Pentru muncitor răspunderea se Un plan mai amplu al răspun­ mătorul cincinal. Se vor găsi re în ansamblu. în institut lu­
ani de cînd pe aceste melea­ exprimă în coordonate concrete, derii îl vizează metalurgistul Ion modalităţi de Îmbunătăţire a ca­ crăm atît cu oameni care pro­
guri a început activitatea side­ sub forma sarcinilor cotidiene şi Petreanu : lităţii oţelului laminat, aşa cum vin din rîndurile clasei munci­
rurgică şi a 90 de ani de la de perspectivă, sub forma inten­ — în faţa noastră stau sarcini spunea şi secretarul general al toare autentice, din secţiile şl
crearea de fapt a uzinei Hune­ sităţii cu care te dedici muncii, care cer răspundere politică şi partidului. Dumneavoastră ve­ sectoarele siderurgice şi de con­
cu
şi
strucţii,
cit
doara. Cu acest prilej, cit şi pen­ înfăptuirii sarcinilor. profesională sporită. Noi depin­ deţi vreuna ? provin din rîndurile tinerii care
tinerilor
ce
tru activitatea deosebit de bună Laminatorul Aron Drăghin este dem în mare măsură de oţelari,
desfăşurată în anii construcţiei şi secretar de organizaţie de ba­ ei la rîndul lor depind de fur- — Cred că ar fi bine ca şi or­ nu au avut contact cu munca
socialiste, în actualul cincinal, ză de partid şi conştient că răs­ nalişti. Şirul răspunderii conti­ ganizaţiile de partid şi condu­ productivă. Este cert că aceste
cerile. secţiilor să organizeze un
Combinatul siderurgic Hunedoa­ punderea are în vedere atît ac­ nuă pînă la un punct de care flux continuu de informaţii reci­ diferenţe sînt şi puncte distincte
în
cadrelor
pornire
de
formarea
ra a fost distins cu cea mai înal­ tivitatea întregului colectiv, cit nu crezi că se mai leagă cele­ proce, pentru a se evita neca­ de subingineri necesari siderur­
verigi.
side­
Dar
lalte
tehnica
tă decoraţie a Republicii Socia­ şi cea individuală : rurgică este logică. Ce vreau să zurile. Adică, între toate secţiile giei.
liste România, Ordinul „Steaua — Cînd întregul schimb lu­ spun ? Că de calitatea minereului să se instituie, ca fluxul tehno­ .. . Răspunderea implică, evi­
Republicii Socialiste România" crează bine, ieşim fruntaşi, iar şi cocsului, de exemplu, depinde logic, un flux de informare re­ dent, un număr mai mare de co­
clasa I“. cînd unii greşesc sau se abat de calitatea fontei, iar de caracte­ ciprocă, operativă, ajutătoare. ordonate care definesc clasa
Aprecieri elogioase, aprecieri şi la disciplina tehnologică, conse­ risticile ei atîrnă calitatea oţe­ întreaga această răspundere cîş- noastră muncitoare. Important
îmbărbătări care îşi au izvorul cinţele le simte tot colectivul în lului, laminatelor. Noi, lamina- tigă valenţe noi, valorice în con­ este că la fiecare muncitor în-
ansamblu. Ce înseamnă aceasta ? torii, fiind la capătul fluxului diţiile cerinţelor de sporită exi­ tîlneşti trăsături esenţiale ale
în elementele esenţiale ale răs­ siderurgic, putem fi acuzaţi, în genţă puse de documentele Con­ răspunderii. Şi le întîlneştl nu
Că nu putem fi nepăsători faţă
punderii clasei muncitoare in privinţa calităţii, de consecinţele gresului al Xl-lea al partidului. ca noţiuni abstracte, ci ca forme
de modul în care lucrează ab­
dubla sa calitate —• de producă­ solut toţi oamenii. Laminorul nu ultime. Adevărul este că de ca­ Aici ne întîlnim obiectiv cu creş­ de manifestare concretă a senti­
capacităţii
de
tor şi beneficiar. este un agregat individual, ca şi litatea superioară şi a de laminatelor, terea ridicarea nivelului soluţionare, mentului de producători şi be­
cu
pusă
tovarăşul
competen­
cerinţă
neficiari ai celor de la agregate,
Pentru omul aparţinînd acestei strungul, să zicem, cl unul co­ Nicolae Ceauşescu, în recenta vi­ ţei. din şantiere, mine.
clase, răspunderea capătă di­ lectiv. Ceea ce se inttmplă în­ zită în combinatul nostru, răs­ Tovarăşul profesor doctor in­
mensiuni impresionante, cuprinse tr-un punct de lucru, găseşte pund nu numai laminatorii. Ve­ giner Anton Saimac, prorector C. ARMEANU