Page 2 - Drumul_socialismului_1974_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6028 ® MARŢI 1 OCTOMBRIE 1974

TIMPUL DE LUCRU, a purtat amprenta puternicei emulaţii po­ gindire in viitor, de prospectare ştiinţi­ în spirit de înaltă responsabilitate acti­
0
litice produsă de istoricele documente ale fică a acestui viitor . In perspectiva lu­ vitatea desfăşurată pînă In prezent şi sar­
UTILAJELE ŞI MAŞINILE — Congresului al Xl-lea al Partidului Co­ minoasă a patriei se conturează şi sarci­ cinile de viitor. Am reţinut, la sfîrşitul
FOLOSITE LA ÎNTREAGA munist Român — Programul partidului şi nile de răspundere ce vor reveni bazi­ adunării generale, angajamentul noului bi­
rou ales : „Vom căuta să muncim colec­
proiectul de Directive cu privire la planul
nului carbonifer al Văii Jiului, minei noas­
CAPACITATE cincinal 1976—1980 şi liniile directoare ale tre, care va trebui să ajungă la o pro­ tiv, nu sectar, cum s-a mai întîmplat în
României
a
dezvoltării
economico-sociale
milioane
de
anuală
1,2
vechiului
ducţie
tone
cadrul
cînd
vom
de
Atunci
birou.
pentru 1981—1990. Astfel, adunarea a con­ cărbune . „Proiectul Programului, proiec­ greşi să ne ajutaţi neintîrziat, să nu aş­
0
Comuniştii din organizaţia de bază a a- stituit un loc de dezbatere a documente­ tul Directivelor, Tezele Comitetului Cen­ teptaţi noile alegeri. Solicităm din par­
telieruiui de întreţinere mase plastice al lor, de manifestare a adeziunii depline a tral al P.C.R. pentru Congres le-au stu­ tea întregii organizaţii ajutor permanent
Fabricii chimice din Orăştie s-au prezen­ comuniştilor faţă de aceste acte de capi­ diat şi le studiază milioane de oameni. pe care îl vom primi cu toată răspunde­
tat la adunarea de dare de seamă şi a- tală importanţă, care prefigurează viitorul Raportînd activitatea şi preocupările vi­ rea".
legeri cu rezultate frumoase în producţie. patriei pe drumul făuririi societăţii socia­ itoare înaltelor cerinţe pe care documen­ I. MÎRZA
Toţi cei înscrişi la cuvînt şi-au manifes­ liste multilateral dezvoltate şi înaintarea tele Congresului le pun în faţa întregului
tat deplina adeziune faţă de documentele pe calea edificării comunismului. In acest partid, întregului popor — şi în acest con­ VA CREŞTE ROLUL FIECĂRUI
Congresului al Xl-lea al P.C.R. — pro­ sens, şcoala, ca principal factor de cultură text şi în faţa comuniştilor, a colectivu­
iectul de Program, proiectul de Directive şi civilizaţie, are misiunea de a pregăti lui sectorului — darea de seamă şi parti­ COMUNIST LA LOCUL SĂU
şi Teze — subliniind că vor depune toate atît buni specialişti, cît şi cetăţeni înain­ cipanţii la dezbaterile din adunarea ge­
eforturile pentru ca sarcinile ce le vor taţi, cu un larg orizont politic, pătrunşi nerală s-au referit, în mod deosebit, la DE MUNCĂ
reveni să fie' realizate înainte de termen. de spiritul unui înalt patriotism socialist. patru laturi esenţiale ale activităţii poli­
Efectuînd o analiză profundă, la obiect, Exigenta analiză întreprinsă de comu­ tice şi economice i întărirea răspunderii
asupra muncii desfăşurate de către biroul nişti a întregului proces instructiv-educativ comuniştilor faţă de sarcinile încredinţate Aproape jumătate dintre lucrătorii sec­
organizaţiei de bază, de fiecare comunist, din şcoală a scos în relief atît succesele de organizaţia de bază ; crearea unei pre­ ţiei electrice a I.E.C. Mintia — colectiv
întreprindere
sînt
—
în perioada de la precedentele alegeri, a- obţinute într-o perioadă de doi ani, cît şi ocupări de masă pentru gospodărirea ju­ de bază în exemplul devotamentului, comu­
abne­
De
nişti.
dunarea a reliefat activitatea bună a tu­ unele carenţe din activitatea didactică. dicioasă a avutului obştesc, respectiv a
turor comuniştilor din acest atelier pen­ Reuşitele obţinute în viaţa organizaţiilor utilajelor şi uneltelor din dotare ţ aten­ gaţiei şi hărniciei lor în muncă depinde,
tru asigurarea unui mers constant, neîn­ de tineret şi pionieri, In şcolarizarea tu­ ţia ce trebuie dată calităţii lucrărilor e- în bună măsură, realizarea cu succes a
trerupt, al maşinilor şi utilajelor din do­ turor elevilor de vîrstă şcolară, în îmbu­ xecutate | grija pentru noile cadre de mun­ sarcinilor de plan ce revin întregului co­
tare. S-a evidenţiat aportul atelierului la nătăţirea şi modernizarea bazei materiale re­ citori mineri. Pentru fiecare din aceste lectiv. Acest adevăr a fost reliefat preg­
menţinerea în stare bună de. funcţionare zultatele merituoase în activitatea din cadrul domenii s-au făcut propuneri concrete, nant în adunarea generală de dare de
a maşinilor de injecţie, că s-au depus microîntreprinderii şcolare ş.a. demon­ ori au fost date jaloane de referinţă. Iată seamă şi alegeri a organizaţiei de bază
eforturi susţinute pentru asimilarea unor strează, toate, pasiunea şi munca harnicu­ cîteva i „Să fie permanentizată practica din secţie, în care adeziunea la docu­
noi piese de schimb tot mai complicate, lui colectiv didactic. Totodată luînd atitu­ de a întreba în fiecare adunare gene­ mentele programatice ale celui de-al Xl-
Congres
al
s-a
manifestat,
partidului
faptul că s-a pus un mare accent pe folo­ dine fermă faţă de neajunsuri, participan­ rală 2-3 comunişti cum şi-au îndeplinit lea prin simple declaraţii, ci prin prisma
nu
sirea deşeurilor şi recuperarea unor pie­ ţii la adunare s-au angajat să acţioneze pe sarcinile de partid, cum muncesc cu cei sarcinilor obiective, concrete ce le revin
se, s-au executat pompe de injecţie cu linia traducerii în viaţă a sarcinilor Ple­ din jur“. „Am discutat, aici, mult despre
palete şi pistoane care înainte se impor­ narei din iunie 1973 şi a ideilor reieşite problemele ridicate de aprovizionarea lo­ în etapa viitoare.
tau. in darea de seamă au fost evidenţiaţi, din expunerea secretarului general al parti­ curilor de muncă cu materiale, unelte şi „Cu toate că, în perioada la care ne
pentru aportul lor deosebit comuniştii Ioan dului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu piese de schimb. Punerea în discuţie a referim, colectivul nostru, în frunte cu
Suciu, Dorin Arnold, Ioan Mîrza, Viorel la recenta Conferinţă a cadrelor şl activu­ acestora era necesară, pentru că aprovi­ comuniştii, a obţinut rezultate foarte bu­
Boldea şi Iovu Traşcă (de la matriţerie), lui de partid din învăţămîntul superior. zionarea şi deservirea brigăzilor este ho- ne. acestea au fost umbrite de unele aba­
Ioan Depcea, Stelian Toma, iosif Cibian, tărîtoare in îndeplinirea planului. Mai pu­ teri de la disciplina de producţie. Eu
Ioan Gheorghe, Andrei Cîmpeanu (între­ C. DROZD ţin s-a discutat însă despre modul cum cred — arăta în cuvîntul său ing. Cornel
ţinere) care au fost zi de zi în fruntea gospodărim uneltele şi piesele de schimb. Costina, şeful secţiei — că aici e locul în
întrecerii socialiste. Or, fiecare brigadă de mineri dispune, în care trebuie să acţionăm eu mai multă
Analizînd în mod critic întreaga activi­ „DOCUMENTELE răspundere. Iar comuniştii din organiza­
tate a biroului organizaţiei de bază, a CONGRESULUI AL XI-LEA dotarea ei, de o avere obştească în va­ ţia noastră au un cuvînt greu de spus.
loare de circa 100 000 lei numai în perfo­
conducerii tehnice a atelierului, comu­ Fiecare comunist să fie un exemplu la
niştii au arătat că deşi în urmă cu cîtva SE ÎNFĂPTUIESC PRIN ratoare, ciocane pneumatice şi alte unel­ locul său de muncă. Aşa vom face să
te şi scule. Comuniştii din brigăzi trebuie
timp s-au luat unele hotărîri, printre ca­ să determine mai multă grijă pentru gos­ crească rolul fiecărui membru de partid
0
re i confecţionarea unui banc de probe, OAMENI" podărirea acestei averi". „Dezvoltarea pro­ şi al organizaţiei noastre în ansamblu .
rezolvarea problemei depozitării uleiurilor ducţiei minei noastre va solicita noi lu­ Ioan Damian. Ştefan Manta, Cornel To-
şi a matriţelor, precum şi înzestrarea a- Colectivul sectorului de investiţii mi­ doni, Avram Bar, Liviu Chioreanu şi cei­
telierului cu maşini de rectificat şi freză niere de la E.M. Lonea desfăşoară o ac­ crări de deschideri' pretenţioase, mai ales lalţi comunişti, participanţi activi la dez­
universală, deocamdată nu s-a făcut ni­ tivitate bună, deşi mina apelează la efec­ că se va extinde transportul pe benzi. Să bateri, s-au referit, în cuvîntul lor — o
mic în această privinţă. In cuvîntul lor, tivul său ori de cîte ori are nevoie de le executăm în condiţii calitative mai bu­ dată cu adeziunea la documentele Con­
comuniştii Viorel Boldea, ing. Ioachim muncitori pricepuţi pentru a rezolva si­ ne decît cele de la orizontul 400°. „Or­ gresului — la necesitatea intensificării
Moraru, Iacob Iancău, Vasile Horea, ing. tuaţii dificile. „Este un colectiv plin de ganizaţia de bază, toţi comuniştii trebuie muncii biroului pentru ridicarea nivelu­
Ioan Socaciu, Stelian Toma, ing. şef Carol seriozitate — sublinia inginerul Aurel să se preocupe de ceea ce numim : apro­ lui politic, ideologic şi profesional al mem­
0
Grunvald s-au referit pe larg la posibi­ Brînduş, directorul exploatării. Nu este pierea noilor angajaţi, familiarizarea lor brilor de partid, pentru creşterea rolului
litatea ridicării pe o treaptă superioară a întîmplătoare această seriozitate. Aproa­ cu munca din mină. Este o problemă de acestora în organizaţia de bază. Hotărî-
rea adoptată de adunarea generală a or­
întregii activităţi economice In cadrul a- pe jumătate dintre muncitorii mineri din cea mai mare însemnătate şi, de aceea, să
din
electrică
de
secţia
teiierului de întreţinere mase plastice. sector sînt comunişti. ne fixăm obiectivul ca în fiecare brigadă ganizaţiei măsuri bază răspunderi concrete pri­ a
stabilit
să fie stabilizaţi cel puţin 3-4 noi anga­
şi
Dumitru Costinaş, Gheorghe Pora, jaţi pînă la finele actualului cincinal". vind creşterea siguranţei în funcţionarea
S. CERBU Gheorghe Costinaş, Dan Tănăsesc, mineri instalaţiilor, perfecţionarea pregătirii po-
şefi de brigadă, Ioan Simion, artificier, ...Ideea, emisă în adunarea generală a liţico-ideologice a membrilor de partid, a
ÎN SPIRITUL Eustaţiu Dragnea, maistru, Petru Cenuşe, organizaţiei de bază nr. 6 investiţii de la întregului colectiv, perfecţionarea profe­
subinginer, Ioan Tarnovschi, şeful secto­ E.M. Lonea, referitor la antrenarea con­ sională a fiecărui lucrător, un accent deo­
UNEI EXIGENTE rului, şi alţi vorbitori au dat o înalt'ă cretă a brigăzilor în acţiunea de stabili­ sebit punîndu-se pe studierea şi însuşirea
zare a cadrelor, merită să fie lansată pe
documente
ANALIZE apreciere al istoricelor al P.C.R., ale Con­ întregul bazin carbonifer ca o iniţiativă preţioaselor documente ale Congresului de
al
gresului
Xl-lea
contribuţiei
ghidul
vor
constitui
care
—
Xl-lea
inestimabile aduse la elaborarea lor de sau un criteriu de întrecere. muncă în etapa viitoare
Desfăşurată în preajma deschiderii nou­ către secretarul general al partidului, to­ •k
lui an de învăţămînt, adunarea generală a varăşul Nicolae Ceauşescu. „Aceste docu­ Comuniştii din organizaţia de bază nr. MIRCEA LEPĂDATU,
comuniştilor de la Liceul nr. 2 din Deva mente reprezintă un strălucit model de 8 A, de la aceeaşi mină, au dezbătut tot electrician, I.E.C, Mintia
(Urmare din pag. I) că. Pînă în prezent am achiziţio­ vederea desfăşurării normale a vii­
nat 8 autocamioane de mare capa­ torului proces de producţie, s-a
nămolire a zonei din stratul III, citate şi sîntem pe punctul de a trecut încă de pe acum Ia perfec­
blocurile 1 şi 2, afectată de auto- monta în cariere două automaca­ ţionarea tehnologiilor de lucru în
aprinderca _ cărbunelui. Principalul rale de 10 şi, respectiv, 16 tone. special pentru operaţiunile de în­
efort este însă îndreptat spre exe­ In secţia de prelucrare de la Si­ nobilare a blănurilor şi de execu­
cutarea riguroasă, conform progra­ meria, pregătirea pentru produc­ tare a confecţiilor din piei de vî-
mului, a lucrărilor de pregătiri şi- ţia anului 1975 cuprinde o seamă nat.
deschideri. Realizăm, lunar, în jur de măsuri în special cu scopul de
de l_km de pregătiri şi deschideri, a îmbunătăţi indicii de utilizare a IOAN GAL, secretarul Comitetului
al căror stadiu este urmărit zil­ gaterelor, maşinilor de tăiat şi de partid al E.M. Deva :
nic. şlefuit. S-au făcut demersuri pen­
Desfăşurarea normală a extrac­ tru alimentarea ritmică cu piese 1875 va da „tonul" în ce
ţiei de cărbune, folosirea din plin de schimb la utilajele existente,
a capacităţilor fronturilor de lu­ am achiziţionat noi linii tehnolo­ priveşte valorificarea mai
cru se hotărăşte nu numai de că­ gice. optimă a posibilităţilor de
tre muncitorii mineri din abataje
ci şi Jn depozitul de material lem­ Ing. IOAN PROBSDORFER, direc­ sporire a producţiei
nos, în transporturi, ateliere, adică
în verigile de deservire. torul Fabricii „Vidra" Orâştie : de metal Mecanicul de turbină Drago mir Rusalin, de la centrala e-
I.V.
Călan,
lectrotermică
a
Preocupaţi de creşterea buna funcţionare a agregatu lui. veghează cu conştiinciozitate la
In trei ani şi opt luni din actua­
Ing. GHEORGHE BOŞOROGAN, di­ competitivităţii produselor lul cincinal, mina Deva a acumu­ ____________________ Foto : VIRGIL ONOIU
rectorul întreprinderii „Marmura” lat un avans, la extracţia de mi­
Simeria : la export nereu, de circa două luni. Angaja­
Creşterea competitivităţii pe mentul prevede realizarea cincina­ în legătură cu înscrierile îa universitatea \
In cariere şi secţiile pieţele străine a articolelor noas­ lului în 4 ani şi 10 luni. Deci, cu
prelucrătoare, măsuri ferme tre de blănărie, prestigiul dobân­ un mers normal al producţiei, la 1 serală de marxism-leninism l
dit de întreprindere, dorinţa co­ noiembrie 1975 mina va începe să i i
pentru perfecţionarea lectivului nostru de a întîmpina extragă minereu în contul viito­ [ Cabinetul Judeţean de partid informează că, pentru anul 1974 — I
Congresul al Xl-lea al partidului rului cincinal. ■ 1975 se fac înscrieri la universitatea serală de marxism — leninism, |
producţiei cu succese din cele mai semnifi­ Anul viitor va fi un an al matu­ ; anul I, la următoarele secţii : S
Sarcinile sporite ale anului vii­ cative, de a intra în producţia ul­ rităţii exploatării, care, cum spu­ [ FILIALA DEVA :
tor ne determină să acordăm încă timului an al cincinalului temeinic nem noi, minerii, va da „tonul" în î — economie politică ; \
de pe acum o atenţie deosebită ac­ pregătiţi, a generat în rîndul co­ ce priveşte valorificarea superioa­ \ — principii şi metode ale muncii de partid şi de stat ;
tivităţii din carierele de extracţie, lectivului nostru o serie de acţiuni ră, mai optimă a posibilităţilor de \ — istoria P.C.R., a mişcării muncitoreşti şi democratice din
atît în ce priveşte lărgirea frontu­ deosebit de mobilizatoare. Ar fi sporire a producţiei de metal. Pre­ România ; f
lui de lucru pentru a ajunge în vorba, în primul rînd, de organi­ gătirile au început însă din timp ; : — filozofie; \
perimetrul marmurii de calitate, zarea unei expoziţii la care am Se merge pe extinderea utilizării 5 — etică ; ;
cît şi în ce priveşte perfecţiona­ invitat 30 de manechine din străi­ cărucioarelor de perforat nu nu­ ■ — politica externă a partidului şi statului nostru. ;
rea tehnologiei de extracţie, do­ nătate, unde vom prezenta^ tot atî- mai în abataje, ci şi la lucrările j FILIALA HUNEDOARA : :
tarea cu noi maşini şi utilaje în tea noi modele de confecţii pe ca­ de pregătiri şi deschideri, pe ex­
vederea creşterii productivităţii re, începînd cu 1975, le vom in­ perimentarea unei metode de să­ j — economie politică ;
muncii la aceste locuri de mun­ troduce în producţia de serie. In pare a suitorilor prin forarea de j — principii şi metode ale muncii de partid şi de stat ;
găuri lungi (pe toată lungimea din­ : — istoria P.C.R., a mişcării muncitoreşti şi democratice din
tre două orizonturi) şi puşcarea pe România.
COLEGIUL DE REDACŢIE tronsoane, iar la mina Muncelu j FILIALA PETROŞANI :
Mic pe trecerea la exploatarea u- : — principii şi metode ale muncii de partid şi de stat.
GHEORGHE PAVEL (redactor şef), TIBERIU ISTRATE (secretar nor noi perimetre de zăcămînt pu­ Cererile de înscriere vor fi depuse pînă la data de 7 octombrie ;
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA se în evidenţă de către întreprin­ I a.c., la comitetele municipale de partid sau la organizaţiile de baza
LUCIA LICIU, IOAN MÎRZA, NICOLAE TlRCOB. derea de prospecţiuni şi explorări i P.C.R. respective. '
__i__: —