Page 20 - Drumul_socialismului_1974_10
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • I
g»
H&'V'r **&&.*%& I
Aniversarea a 750 de ani de c u r i e r
(Urmare din pag. 1) Ră
atestare documentară a Orăstiei Dacă gospodinele se gîndesc la
toate acestea pentru familiile lor,
să vedem ce fao gospodarii can
(Urmare din pag. I) locuitorilor oraşului Orăştie cu — Congresul al Xl-lea al abnegaţie şi eroism pentru în tinelor — cei care pregătesc şi
prilejul aniversării celor şapte partidului". făptuirea exemplară a politicii servesc masa la sute de oameni.
secole şi jumătate de la prima partidului...".
răşenesc, reprezentanţi ai orga atestare documentară a oraşu In continuare, festivităţile Am vizitat zilele trecute cîteva tru acestea nu
nizaţiilor de masă şi obşteşti, s-au desfăşurat pe platoul din După ce a felicitat pe reali cantine din judeţ cu scopul ex Un dialog as<
conducători de întreprinderi şi lui, pentru minunatele reali piaţa centrală a oraşului, unde zatorii monumentelor, tovarăşul pres de a vedea ce s-a pus pînă şl la cantina ţ
instituţii, oameni ai muncii zări pe care le-au obţinut în a avut loc solemnitatea dez Vichente Bălan a procedat la acum In cămară pentru Iarnă. Brad al T.C. Dt
din oraşul Orăştie, invitaţi din activitatea lor, în întrecerea so velirii unor monumente. dezvelirea celor patru lucrări Cu acest prilej, am făcut unele — Avem de
alte oraşe din judeţ şi din ţară. cialistă pentru realizarea cinci de artă — pagini de afectivă constatări ae natură să bucure — ne-a răspun
Manifestările consacrate ani nalului înainte de termen. FESTIVITATEA cronică a oraşului Orăştie. şl să mulţumească pentru că — Maciu, responsa
versării încep în sala casei de Documentele Congresului al „Palia de la Orăştie" — reali după cum vom vedea — la cele întrebarea ref<
cultură, printr-o emoţionantă Xl-lea al P.C.R., Tezele, Direc DEZVELIRII zată de sculptorul Nicolae A- mai multe dintre cantinele vizi tiri.
adunare. tivele şi Programul P.C.R. de dam, „Decebal" — opera artistu tate am găsit puse provizii seri
făurire a societăţii socialiste lui Maximilian Şulman, „Aurel oase pentru iarnă. Şi, am putut
multilateral dezvoltate şi de GRUPULUI Vlaicu" — realizat de Nicolae — Spuneţi-ne cum staţi cu pre tr-adevăr aşa i
ADUNAREA înaintare a României spre co Pascu, şi „Dr. Petru Groza" — lu gătirile pentru iarnă — ne-am a- şi în magazie.
munism deschid Orăştiei, ca DE MONUMENTE crare aparţinînd artistului Con dresat tovarăşului Dumitru Nico Ha cantina-res
FESTIVĂ JUBILIARA dealtfel judeţului şi întregii stantin Schirliu, au fost ridica lae, responsabilul cantinei Trus barza, care ser
ţări, perspective măreţe de dez Festivitatea a fost deschisă te în centrul oraşului. Ampla tului de construcţii din Deva. la peste 700 dc
Adunarea festivă jubiliară voltare. La înfăptuirea acestui de către tovarăşul Ion Păstrăv, samentul oferă posibilitatea — Stăm foarte bine. Anul tre nu l-am găsit
consacrată aniversării a 750 de vast şi însufleţitor program, primarul oraşului. In continua contemplării lucrărilor de către cut cînd aţi fost pe la noi, tot lovuţa Vrenti i
ani de la prima atestare docu oamenii muncii din Orăştie, re, a luat cuvîntul tovarăşul toţi cei ce trec prin acest cam pe vremea asta, nu prea cediu. In qLţenl
mentară a oraşului a fost des sub conducerea organizaţiei o- Vichente Bălan, prim-vicepre- vechi oraş transilvan. aveam mare lucru în cămară. A- dat reiaţi/ pi
chisă de către tovarăşul Ioan răşeneşti de partid, se angajează cum, am însilozat deja cartofii pentru iarnă
Păstrăv, secretarul comitetului să muncească cu dăruire şi ab •— 38 tone în loc de 35 cit aveam tovarăşa Doina
orăşenesc de partid, primarul negaţie, cu entuziasm nestăvilit. planificat, ceapa — 3 200 kg, tot Şi aici, cea i
oraşului, care a evocat filele într-o atmosferă de fierbinte mai mult decît planificasem. Şi legumelor — (
de istorie străveche ale acestui entuziasm, participanţii la adu sau sutelor de I
oraş, important centru cultural narea festivă au adresat o te apoi, murăturile, uitaţl-vă cîte a- pivniţă sau căn
vem, şi în borcane, şi în butoaie.
din sud-vestul Transilvaniei, legramă C.C. al P.C.R., tova tru iarnă.
care a dat patriei „Palia de la răşului Nicolae Ceauşescu, în Am făcut şi pastă de legume şi — Mai avem
Orâştie“ — una din primele ti care, printre altele, se spune : zarzavaturi pentru ciorbe. părat încă, dar
părituri In limba română — şi „Folosim acest moment aniver — Ce mai aveţi de procurat ? bleme. I.C.S.N
de numele căruia se leagă acti sar pentru a reînnoi deplina — Rădăcinoasele pe care le vom Sprijin primim
vitatea unor personalităţi de asigurare de adeziune totală şi primi de la C.A.P. Simeria şi Barza cînd soli
seamă ca Nicolae Olahus, Ion ataşament fierbinte a comunişti C.A.P. Sîntandrei şi varza — 15 Referitor la c
Budai Deleanu, Aurel Vlaicu, lor, a tuturor oamenilor mun tone — vom aduce-o pe la sfîr- taurant — cea
Dr. Petru Groza. cii din oraşul nostru faţă de şitul lunii de la Dobra. Dar pen- strada Lenin — i
politica partidului, de înalta
Alături de aceste tradiţii —
a spus vorbitorul — Orăştia se dumneavoastră personalitate, re
marcabil om politic şi cel mai
mîndreşte cu marile înfăptuiri
contemporane, care au făcut mare patriot al ţării noastre,
din această localitate un oraş faţă de viitorul măreţ pe care
ale
celui
documente
istoricele
în plină dezvoltare economică de-al Xl-lea Congres al parti n distribuirea buteliilor de paie
şi social-culturală, cu o econo dului ni-1 prefigurează cu atîta
mie modernă şl o puternică clarviziune. Desprindem din a-
dezvoltare edilitar-gospodăreas- cest tezaur de teze clarviziunea
că. ştiinţifică şi spiritul novator, favoi
Se dă apoi citire Decretului deosebita dumneavoastră ca
prin care se conferă Orăştiei, pacitate de a investiga şi sin
la a 750-a aniversare, Ordinul tetiza noile fenomene ale socie ii. Ies
„23 August" clasa I. Tovarăşul tăţii româneşti şi ale vieţii in
Vichente Bălan înmînează înal ternaţionale, patriotismul fier
tul ordin oficialităţilor oraşului, binte ce vă caracterizează. De nenumărate ori cetăţenii Dar cine ? Ar
lt
care mulţumesc pentru această Vă mulţumim, mult iubite din Haţeg şi Călan s-au adre mărate ori din
depozitului
nouă dovadă de înaltă cinstire tovarăşe Nicolae Ceauşescu, sat consiliilor populare din cele mund Buru, c
re
şi
două
localităţi,
precum
şi preţuire a Orăştiei din par pentru cinstea şi bucuria pri dacţiei noastre, cu reclamaţii treprinderii li\
tea conducerii de partid şi de lejuită locuitorilor oraşului O- privind slaba organizare a des troliere Timiş
stat, a tovarăşului Nicolae răştie, prin acordarea, la acest facerii buteliilor către populaţie La Haţeg, i
Ceauşescu. Aplauze şi urale prestigios jubileu, a înaltei dis pe care o efectuează depozitul miri privind c
subliniază sentimentele de satis tincţii — Ordinul „23 August" de livrări produse petroliere liilor. Intr-una
facţie şi recunoştinţă faţă de clasa 1. Această cinste ne ono dih Haţeg.
conferirea înaltului ordin ora rează şi ne obligă şi mai mult cute, un ciorci
—
Aproape zilnic, de dimi
şului sărbătorit. de a face totul pentru ca, 'în neaţă, vin cetăţenii la noi şi aştepta în juri)
In continuare, iau cuvîntul spiritul preţioaselor dumnea întreabă : „Vin astăzi butelii ?“. butelii. Unii î:
sînt
nu
timp
tovarăşii Ioan<^Mihuţ, muncitor voastră indicaţii, să dezvoltăm De ce această situaţie ? Fiind
la F.I.L. Orăştie, Lucreţia Cre- şi mai mult economia, viaţa spi că nimeni nu ştie precis în ce însă serviţi pri
ţea, membră a biroului comi rituală a oraşului. zi soseşte maşina cu butelii de duc un bilet
tetului orăşenesc al femei Suflul nou de viaţă pe care Aspect din timpul solemnităţii dezvelirii „Paliei de la la depozitul din Haţeg. Grafi Buru, care de
Orăştie", operă a sculptorului Nicolae Aflam.
lor, Remus Botinanţ, pen cei 30 de ani de construcţie so cul întodmit odată de consiliul laşi „stil" de
la cine aduce
sionar, Ioan Homorodean, in cialistă l-a adus şi pe pămîn- şedinţe al Comitetului executiv SPECTACOLUL popular orăşenesc şi -conduce
giner la întreprinderea chi tul Orăştiei a făcut ca multi al Consiliului popular jude rea depozitului din Haţeg a telie". Unii as
mică Orăştie. în cuvinte seculara sa vatră să se împli ţean. „Oraşul dumneavoastră — OMAGIAL rămas un simplu petic de hîr- tămîni să intre
emoţionante sînt evocate pagini nească cu obiective industriale, a spus vorbitorul — a intrat tie. Şi atunci, oamenii pierd butelii. Rozalic
ale căror produse au făcut să
din istoria oraşului, drumul ge în conştiinţa oamenilor cu tra o Festivităţile prilejuite de ani mult timp cu drumurile pe la lescu, Dănilă \
frumoasă
multilaterală
şi
va dintre aceş
neros parcurs de această loca crească faima oraşului. Ritmul versarea celor şapte veacuri şi noi. Surpriza e alta însă. So
litate în anii construcţiei socia producţiei întreprinderii chimice diţie : aşezare străveche daco jumătate de la prima atestare seşte maşina, dar de cele mai
liste, chipul nou şi viaţa în a crescut în ultimul sfert de română, lăcaş al meşteşugarilor documentară a Orăştiei au con multe ori, încărcată pe... ju
iscusiţi din evul mediu, centru
floritoare a locuitorilor săi de veac de peste 40 de ori, iar vo politic al românilor hunedo- tinuat cu spectacolul omagial mătate. Credem că le vînd pe
drum — ne spuneau Ioan Ba-
astăzi. Vorbitorii şi-au exprimat lumul producţiei fabricii de blă reni din epoca de formare a oferit de către artişti amatori criu, secretar al Comitetului e-
recunoştinţa faţă de înaltul or nuri „Vidra" se ridică la peste conştiinţei naţionale, oraş cu din Orăştie şi alte localităţi xecutiv al Consiliului popular
din cu care a fost decorat ora 260 milioane lei anual; între o trainică tradiţie culturală, în ale judeţului. orăşenesc Călan, Ioan Dudaş,
şul, exprimînd hotărîrea locui prinderea de industrie loca sfîrşit, localitate care a dat via Spectacolul, desfăşurat în fa
torilor săi de a se angaja cu lă, care în cele două decenii tă, prin fiii săi devotaţi, mul ţa casei orăşeneşti de cultură deputat, şi Emil Selariu, res
•tot entuziasmul la îndeplinirea de existenţă şi-a ridicat va tor aspiraţii şi idealuri ale ro (şi la care au asistat aoroape ponsabil al echipei de control
exemplară a sarcinilor trasate loarea fondurilor fixe de peste mânilor din Transilvania. La toţi locuitorii oraşului!) a început obştesc privind distribuirea
în actualul cincinal şi în per 60 de ori, a raportat îndeplini tradiţiile trecutului, Orăştia de printr-un impresionant montaj combustibilului lichid.
spectivă. rea prevederilor actualului cin astăzi adaugă noi fapte memo literar-muzical „Palia de la O- — Aici, la Călan, comercia
Tovarăşii Clement Negruţ, cinal în numai trei ani şi rabile, realizate de oamenii răştie", după textul şi regia ac lizarea combustibilului lichid
prim-secretar al Comitetului şapte luni. Pe întregul oraş muncii, făuritori ai propriei lor torului petroşănean Florin — petrol, neofalină — se face
sub orice critică — ne spunea
municipal Petroşani al P.C.R., . realizăm în acest an o produc istorii. In cei 30 de ani de re Plaur. In cadrul montajului,
primarul municipiului, şi Loghin ţie globală de peste un miliard voluţie şi construcţie socialistă, cunoscutul cor al Orăştiei (di deputatul I. Dudaş. Consiliul
Dineş, prim-secretar al Comitetu lei. Orăştia, ca şi celelalte locali rijor Nicolae Munteanu) a in popular a luat măsura con
bine
lui orăşenesc de partid Brad, pri însufleţiţi de pilda atit de tăţi din judeţ şi din ţară, şi-a terpretat cu măiestria-i Daciei struirii unei clădiri noi desti
piesele
cunoscută
„Vatra
demnă,
marul oraşului, au prezentat luminoasă a activităţii dumnea înscris o istorie nouă, măreţelor străbune", „Trei culori", „Deş- nate desfacerii produselor pe
nivelul
înălţătoare,
la
mesaje oraşului sărbătorit şi fe voastră, vă încredinţăm, mult înfăptuiri ce caracterizează so teaptă-te, române" şi „Glorios troliere. Tot noi am procurat
licitări din partea oamenilor stimate t o v a r ă ş e Nicolae cietatea noastră. De aceea, da- partid". Apoi, echipele artistice şl un cazan de 4 tone. Mai
muncii din Valea Jiului şi din Ceauşescu, că oamenii muncii, ţi-mi voie să subliniez că so ale casei de cultură din Orăş
Ţara Zarandului. toţi locuitorii acestui stră trebuie să se facă instalaţia.
vechi plai românesc îşi vor dă lemnitatea de astăzi nu este tie şi-au etalat virtuţile : dan
Tovarăşul Constantin Dumi- numai a dumneavoastră, a lo satorii, cu „învîrtita" şi „Fecio
trescu a adresat, din partea bi rui întreaga putere de muncă, cuitorilor acestui oraş, ci a în reasca" (instructor Ştefan Pos
roului Comitetului judeţean de pentru a înfăptui cu cinste tregului judeţ, a minunatului telnicul, soliştii vocali Rodica
partid şi a Comitetului execu măreţul program al progresului detaşament de oameni ai mun Posteucă, Veronica Sandu, Fe-
tiv al Consiliului popular ju şi civilizaţiei pe care 11 va cii hunedoreni, care, în frun licia Olteanu, Romulus Badiu,
deţean, calde felicitări tuturor adopta istoricul forum comunist te cu comuniştii, muncesc cu Zoltan Zagoni şi Vasile Moj, Faptele despre care vrem să
cu melodii populare de pe Va vă povestim sint reale, strici 0
lea Mureşului, grupul vocal cu autentice, adevărate şi mai cu
„Lele de la Orăştie" şi melodia seamă au o mare putere pil
„Orăştie, mîndră floare" (ver duitoare.
Doi tineri din două colţuri ale
suri Ion Popa-Stănileşti, muzi iar dinsa deph
ca de Tudorică Munteanu). judeţului nostru s-au întîlnit în- sute.
Demn ' de apreciat frumosul timplător la Deva. S-au plăcut — Nu-i nic
gest al artiştilor din Hunedoa de la cea dinţii privire, s-au în spus funcfionc
ra, pnembri ai ansamblului fol drăgit, au legat o trainică prie aveţi şi comp
cloric „Haţegana", care au ţi tenie. De la început nu s-au in lunile ce
nut să fie alături de colegii lor, gindit la întemeierea unui că asemenea libr,
artiştii din Orăştie. In acompa min, dar gîndul acesta s-a înfi vantaje : dobîi
niamentul tarafului condus de ripat pe măsură ce flacăra dra pe an şi al c
Voicu Stănescu, au jucat cu foc gostei ardea tot mai intens. Cum tiga un autotui
dansatorii maestrului coregraf nu demult terminaseră şcoala, Fata s-a în
Valeriu Erzian şi au cîntat so rezervele lor băneşti erau mici, netul de C.E.<
liştii Viorica Brînduşan, Maria abia acoperind cheltuielile zil l-a arătat. Bă-,
Adam şi Traian Clonţa. nice. Fata insă, cu un mai dez în sine şi-a
Seara, In piaţa centrală a o- voltat simf al economiilor, a în ment. Cum să s
raşului a avut loc un spectacol ceput să adune ceva bănişori.
de sunet şi lumină, cu con Şi pentru a avea siguranţa că jos ca fata 7
cursul unui grup de actori şi nu-i va cheltui, i-a depus la întîlnire i-a a
C.E.C., la llia. S-a ruşinat cînd
tehnicieni ai teatrelor din Pe funcţionara de la ghişeu i-a carnetul său ct
troşani şl Deva (text şi regie: celaşi scop.
Nicolae Gastone). S ropus să-şi depună banii pe un Cînd s-au 7t<
Reportaj realizat do : bret de economii cu dobîndă şi torească, pe c
T. ISTRATE ciştiguri in autoturisme. Ştia că se adunaseră
Moment flln spectacolul omagial. Foto : VIRGIL ONOIU C. DROZD suma cerută e de cinci mii lei, Fata a venit ct