Page 21 - Drumul_socialismului_1974_10

5029 O MARŢI 8 OCTOMBRIE 1974 Pag. 5
SSHSBPaK ■BBSBE
r~.......................... !
Recoltările şi i Insimînţărîie, E Paralel cu preocuparea E
E pentru sporirea volumului E
; producţiei şi mecanizarea E
se va putea cumpăra la iarnă de fg timp şi de calitate I : lucrărilor în parchete, {
unsuri Eiotştitoare. la magazinul ce, C.B.F. Am înţeles \ tiere de exploatare şi j
• conducerea Unităţii fores- \
pentru
conducerea
astfel
de
cantinei, pregătirile de iarnă sînt (Urmare din pag. 1) fiecare C.A.P. Este pe deplin transport Petroşani se ;
utilaje­
„ca şi terminate" doar prin în- entru sămînţă cu ajutorul com- posibil ca, folosind toate şi or- preocupă şi de asigurarea \
întreaga
la
le
capacitate
cepei şi cartofilor. Cam
ă le vedem confirmate silozarea pregătiri şi cam mult berarea terenului urmează să se ganizînd şi pe două schimburi,
schimburi
lucrul
pe
lnelor C 12, deoarece după eli­
puţine
prelungite
calm. O chestiune care nu face
parte din temă dar e bine să se însămînţeze cereale păioase. Pen­ semănatul să se încheie grabnic,
ştie. Cantina are gospodărie ane­ tru a nu pierde nimic din re­ pînă acum fiind realizate peste
că tSrziu. zis despre pregătirile pentru iarnă. xă, cu porci, dar de cîte ori se colta de legume şi fructe, se im­ •\<0 la sută din prevederile pla­ Noi cabane [
tor am avut Contabila şefă, Ana Şerban, ne-a sacrifică vreunul, mezelurile ca­ pune să se asigure o largă mo­ nului la grîu. Cu rezultate peste
•ului nr. 4 asigurat că sînt aproape încheia­ re rezultă se servesc la mese co­ bilizare a tuturor forţelor existente această medie se prezintă C.A.P.
te completînd cele spuse şi eu lective şi nu contribuie la îmbu­ la sate la strîngerea produselor Boşorod, Bobîlna, Peşteana, O- forestiere
anul acesta clteva cifre. Aici trebuie Insă pu­ nătăţirea mesei abonaţilor. Poate respective. Este o înaltă îndato­ răştioara de Jos, Buituri şi al­
arăşa Ana se la punct o serie de alte ches­ că din acest punct de vedere e rire patriotică şi cetăţenească a tele, ceea ce denotă că sînt re­
cantinei, la tiuni. Problema igienei şi curăţe­ nevoie de o altă orientare, mai fiecărui locuitor al judeţului să surse de înlăturare a decalajului “ î
■e la pregă- niei | spiritul gospodăresc să stea In folosul abonaţilor. participe la înmagazinarea grab­ existent între pregătirea terenu­
mai mult în atenţia admi­ Pregătirile pentru iarnă făcu­ nică a întregii producţii agrico­ lui şi semănat. Succesul deplin unor condiţii optime , de [
Insămînţărilor
ata că e in- nistraţiei acestei cantine, cit şi te de administraţiile cantinelor le, urmărindu-se totodată să nu al urmărirea cu este condiţionat trai lucrătorilor din toate E
sectoarele
E
răspun­
parchetele
şi
întreaga
de
i în căinară a I.C.S.A.P. Deva. prinse In raidul nostru sînt aşa se facă rabat la sortarea produ­ dere de către specialişti a cali­ de exploatare a materia- I
Şi pentru muncitorii întreprin­ cum am arătat. Pe cele mai mul­ selor, precum şi livrarea opera­ tăţii lucrărilor, ceea pe-i obligă lului lemnos. Recent au E
at din Gura- derii „Victoria" din Călan, func­ te locuri — gata. S-ar părea că tivă a acestora. să fie permanent prezenţi în fost terminate şi date in E
zilnic masa ţionează aici o cantină. întreba­ lista-meniu va putea fi la iarnă Obţinerea unor recolte sporite cîmp, acolo unde se hotărăşte folosinţă cabanele de la I
iţi şi flotanţi, rea privitoare la ..garnisirea" mai diversificată ca în alte ierni. In ultimul an al actualului cin­ soarta producţiei. Cătanele ţi Dîlma — sec- \
responsabilul pentru iarnă a cămării a primit Rămîne de văzut. Din acest în­ cinal polarizează întreaga atenţie Pentru încheierea însămînţări- torul Cîmpu lui Neag, E
pentru
iarnă,
lecat în con- cam acelaşi răspuns şi din par­ treg al pregătirilor pentru tratare a organizaţiilor de partid de la lor pînă la sfîrşitul acestei săp- Stoinicioara — sectorul Lo- E
noi
am
reţinut
mne-^lui ne-a tea lui losif Maringer, locţiitorul sate, a tuturor cooperatorilor şi tămîni, organizaţiile de partid de nea, Paltinu — sectorul 5
pregătirile responsabilului de cantină. Prac­ doar un aspect, acela al creării mecanizatorilor. Un asemenea im­ la sate, consiliile populare co­
Baru. De asemenea, se :
Mia cantinei, tic, aici s-au însilozat 60 de tone de stocuri de legume. Condiţiile perativ se realizează prin efec­ munale şi conducerile unităţilor află în stadiu avansat de E
na. de cartofi şi 4,5 tone de ceapă. în care se pregăteşte şi serveşte tuarea Ia timp şi la un înalt ni­ agricole au datoria să asigure construcţie cabanele de la !
masa în cantine fac şi ele obiec­
lare parte a Pentru fasole uscată nu se pri­ tul pregătirilor de iarnă şi din vel calitativ a Insămînţărilor. Ce­ folosirea cu randament maxim Balomir — sectorul Lu- \
mise repartiţia. Din cele 5 tone
■dinul miilor de rădăcinoase se însilozase cam acest punct de vedere mai e pe rinţa esenţială pentru materiali­ a întregului potenţial de forţe şi peni, Valea Cimpei — sec- E
sînt deja in aici—pe colo cîte ceva de făcut. zarea unui asemenea deziderat mijloace de care dispune fiecare torul honea şi Scoaba i
aşezate pen- o treime, dar din cumpărări şi Ne gîndim la necesitatea asigu­ este respectarea cu stricteţe a C.A.P., I.A.S. şi S.M.A., astfel Verde — sectorul Baru. î
nu din repartiţie. Cantina mai vitezelor de lucru planificate la fiind posibil să se asigure temelii
însilozase şi ceva varză murată, rării combustibilului, la verifica­ arat şi pregătirea terenului în
•le de cum- rea şi repararea utilajelor tehno­ trainice recoltei anului viitor.
e facem pro- 1,5 tone, dar tot din cumpărări. logice, la punerea la punct a
ad ne ajută. Se aştepta încă repartiţia pentru sistemelor de încălzire. De pune­
1 partea î.M. gulii şi varză. Dacă pentru alţi rea la punct a tuturor acestora
gospodari de cantine, inventivi­ depinde operativitatea cu care Activitate @c©n©mico
cantină-res- tatea a avut un cuvînt de spus, va putea fi pregătită masa, am­ Sesizări -
Deva, de pe la cantina din Călan se contează bianţa în care va putea fi ser­
em nimic de aproape în totalitate pe ceea ce vită. eficientă, bună servire
răspunsuri
întreprinderea comercială de comitetului oamenilor muncii.
stat pentru alimentaţie publică Concretizate, toate aceste preo­
rîndul
se
înscrie
butelie nu se poate primi ime­ Hunedoara economice de în servire cupări înseamnă terminarea pre­
diat, la ziua şi ora dorită. E- f....NOTE.....•"! unităţilor Tot ceea ce prevăd do­ gătirii pentru iarnă a cămărilor D.J.P.Tc. a intrat pe fir
socială.
ce
din
iicîiatc xistă o regulă, un plan de a- cumentele de partid ale celui de­ unităţilor cu multe materie cele primă
constituie
să
pot
provizionare. De ce nu există 5 q Bucurie neîmplinită. Toţi E al Xl-lea Congres — proiectul de pentru o masă gustoasă şi acce­ O scrisoare din Hunedoara-
însă un grafic judicios întocmit ; cetăţenii comunei Beriu, înde- E Program şi proiectul de Direc­ sibilă, înseamnă deschiderea pînă sesiza faptul că la telefonul
care să se respecte întocmai ? ■ osebl cei din satul Orăştioara E tive — are menirea să creeze acum a trei unităţi noi, moder­ public de pe strada George
Acest lucru nemulţumeşte pe ■ de Jos, s-au bucurat mult cînd E premisele pentru satisfacerea tot nizarea altor trei, mărirea spa­ Enescu (în faţa Teatrului) nu­
deplină
desfacere
cerinţelor
membri­
cetăţeni ! De ce ordinea în­ ■ au aflat că anul acesta se va : mai societăţii. a Acesta a fost sco­ ţiului de înfiinţarea în cantina merele de telefon de interes
5 construi podul peste valea care ■
lor
restaurant,
micro-
de
scrierii la butelii nu este res­ E traversează satul. Bucuria lor ; pul dintoldeauna al politicii parti­ cantine în combinatul siderurgie general afişate pe cabină sînt
pectată de către cei care livrea­ E nu s-a împlinit încă. Anul es- i dului nostru. ’ şi de bufete de incintă în 14 in­ greşite, derutînd pe cei ce
ză buteliile ? E te pe ducă, dar lucrările la pod § Unităţilor de servire socială, stituţii şi întreprinderi ; înseam­ doresc să vorbească. Scrisoa­
Hunedoa­
cum
t de nenu- Iată cîteva dintre întrebările E n-au început din cauză că Di- E ra, le este şi I.C.S.A.P. răspundere nă şcolarizarea prin şcoli comer­ rea respectivă se încheia cu
E recţia de drumuri şi poduri n-a E
mare
o
revine
anual,
a cu şeful ce voiam să le punem tovară­ E reuşit să întocmească încă pro- ; pentru felul cum sînt folosite în ciale a şi 18-20 cadre calificării, califi­ la întrebarea ! „Pe cînd va intra
carea
ridicarea
;g — Sigis- şului Sigismund Buru, şeful de­ E iectul. Să fie nevoie de un an E numele scopului propus acele locul de muncă, a 70 de angajaţi, serviciul exploatare P.T.T. pe
iducerea In- pozitului din Haţeg. Dar, ca şi E pentru elaborarea proiectului, E premise. mai înseamnă introducerea numai fir ?“. Şi iată că a intrat i
E sau e vorba de altceva ? Cei E
prodwse pe- în alte zile, în ziua de vineri, :• în cauză ce zic ? î Activitatea de pînă acum a co­ în acest an în fabricaţie a 13 D.J.P.Tc. răspunde ; „Sesiza­
Degeaba. 4 octombrie a.c., a fost plecat lectivelor de muncă din între­ reţete proprii pentru produse de rea este justă, întrucît nume­
prindere
la
şi nemulţu- din unitate fără să ştie cineva E o De ce şcoala din Alun nu E firmaţia ne îndreptăţeşte manifes­ a- cofetărie, patiserie şi zaharoase rele de telefon afişate nu mai
că
acestea
E axe apă ? De ce nu are ursul ■
uirea bute- unde şi pentru ce s-a dus. „Nu î coadă ştiu toţi copiii din Alun. E tă un interes sporit pentru sa­ şi 4 pentru produse de carman­
gerie.
situaţia
actuală.
zilele tre- ne-a spus nimic", ne relata to­ E Dar de ce şcoala lor nu are apă, E tisfacerea în mal bune condi­ corespund cu s-au dat dispozi­
urmare,
Ca
O activitate atît de rodnic con­
de oameni varăşa Guţă, „E o problemă ■ nu ştiu. Nu are deoarece Con- E ţii a cerinţelor consumatorilor. cretizată în premise ale bunei ţii pentru reafişarea numere­
i maşini cu grea" (găşirea lui tov. Buru), E siliul popular comunal Bunila E Pe nouă luni de activitate serviri a consumatorilor a fost
a
an,
i de mult spunea cineva la poarta depo­ : nu s-a ocupat cu răspunderea ; din acest planul de întreprinderea cu desfăşurată de oameni în frun­ lor de interes general. De a-
depăşit
desfaceri
E cuvenită de executarea lucrări- •
raţi. Sînt zitului din Haţeg. : lor de alimentare cu apă pînă s + 240 0?Q iei, a reă’Jzat o produc­ tea cărora s-au situat întotdeau­ semenea, s-au luat măsurile
cei care a- Deci, treaba la depozit merge i Ia începerea anului şcolar, Nici ■ ţie proprie cu + 4ă QOO le l m ai na comuniştii. Sînt demne de toa­ corespunzătoare de sancţionare
eforturile
care
i tovarăşul anapoda, şeful, în schimb, ştie ! serviciul de proiectare al sec- E mare decît cea planificată; iar tă lauda angajaţi cum pe sînt Con­ le a angajatului care a dovedit
unii
fac
îi are ace- să fie „şef", să împartă cu | ţiei de arhitectură şi sistema- E după opt luni beneficiile reali­ stantin Fotache, Gabriela Marşal- neglijenţă în serviciu".
tare : .Daţi nonşalanţă bilete de favoare' a- i tizare judeţene n-a dat spriji- ; zate depăşeau cu 162 000 lei pe ca pentn 1 diversificarea aprovi­
ul una bu- micilor dornici de a primi ime­ i nul necesar la întocmirea pro- ; cele planificate, înregistrîndu-se zionării, MargaţetS _ Cioponea, E-
614 000 lei economii la cheltuie­
iedului. Ce se întreprinde pen- ;
■
î 3-4 săp- diat butelii. Cîte asemenea bi­ j tru soluţionarea grabnică a a- • lile de circulaţie. Una dintre ma­ duard Ştefănescu, ion ?2nî4iOîy; Scurt şi la obiect
mîna
msesia unei lete nu au trecut prin Bog­ ■ cestei probleme ? E rile unităţi de desfacere ale în­ Ana Vlaicu, Ion Mariş, Solomon
distribuitorului
Romulus
z, Ion Bo­ dan ? Noi posedăm doar cîteva | o Construiesc de doi ani, dar E treprinderii — cantina restaurant Tile, Iullu Vereş pentru mai bu­ Ca urmare ^ . f
scrî orl
— s-a situat anul trecut pe lo­
ii sînt clţi- (din care şi reproducem alătu­ j nu mai termină. Cu mai mulţi Ş cul I pe ţară între unităţile de na folosire a spaţiului comercial, anonime ce se reiGrf® ™
Desigur, o' rat). Dar sînt suficiente pentru S ani în urmă, la solicitarea ce- E acest fel, ea confirmînd şi anul diversificarea producţiei proprii şi tul că pe străzile Gh.-,_^ azar
a formelor de servire.
! tăţenilor şi cu contribuţia lor, ;
a demonstra practica nesănă­ | s-a hotărît să se construiască E acesta bunele rezultate de anul Buna servire se materializează şi Barbu Ştefănescu Deiavi!!
n-
trecut.
toasă, dăunătoare, folosită de • un nou local de şcoală în : şi în servirea civilizată, opera­ cea din Deva au rămas şan­
şeful de depozit. în schimb se i comuna Lunca Cernii de Jos. E Asemenea rezultate economice se tivă, în unităţi a consumatorilor.
In
doar
preocupă slab de activitatea ln 1973 lucrarea a fost anga- : obţin judicioase a condiţiile coordo­ De aprecieri din partea acestora ţuri neacoperite în urma in­
eforturilor
co­
nării
oamenilor din subordine, de jată de E.G.C.L. Haţeg, dar nu E lective şi, în obţinerea lor, exem­ se bucură Veronica Bălan, losif troducerii unor conducte.
s-a făcut nimic. Anul acesta : Roşea, Berke Ladislau, Viorica I.J.G.C.D. răspunde i „Este a-
respectarea disciplinei şi ordi­ a fost preluată de 5 plul şl îndemnul comuniştilor s-a Olaru, Sofia Recer, Clara Airoaie
nii. Şi toate acestea nu sînt I construcţia făcut în permanenţă simţit. Pre­ şi alţii. devărat că în urma lucrărilor
i E.G.C.L. Hunedoara. S-a ridi- ■
diversificarea
pentru prima dată. Plecările la i cat parterul şi lucrările au ■ ocupări şi ca mai buna ei aprovi­ Creşterea nivelului de conştiin­ de montaj conducte pe stră­
organi­
zionării
Deva, Hunedoara, timpul pier­ î stagnat. Consiliul popular nu se : zare, crearea de noi spaţii de ţă profesională la toţi angajaţii, zile Gh. Lazăr şi B. Şt. De-
dut prin localuri din programul j îngrijeşte de procurarea unor E producţie şl desfacere şi folosi­ educarea tuturor în spiritul unui lavrancea au rămas unele
respect
profund
de lucru sînt obişnuite pentru j materiale pe plan local şi de E rea cu eficienţă economică spori­ matori, înţelegerea faţă de consu­ şanţuri neacoperite complet.
de
fie­
către
tovarăşul Buru. Faptele sînt [ transportul lor, nu dă ajutorul E tă a celor existente, îmbunătăţi­ care a scopului activităţii sale Această situaţie s-a datorat
cunoscute şi de către Comite­ ; cuvenit constructorului de par- : rea calităţii servirii prin asigu­
1 că nu el ar fi beneficiarul. rarea cadrelor competente, diver­ sînt obiective de a căror necesi­ lipsei unor materiale strict ne­
tul orăşenesc de partid Haţeg. sificarea producţiei proprii şi a tate comuniştii di. întreprindere cesare completării lucrărilor
Se aşteaptă doar măsurile cu­ ! o în fază de proiect. Se a- E sînt pe deplin convinşi şi hotărâţi
| flă construcţia dispensarului u- E formelor de servire, moderniza­ subterane. Vă comunicăm,
venite pentru a stăvili orice i man din comuna Peştişu Mic. : rea activităţilor auxiliare au ocu­ să antreneze întreaga masă a an­ însă, că aceste şanţuri au fost
tendinţă de încălcare a ordinii j Acest obiectiv trebuia terminat E pat în permanenţă agenda de lu­ gajaţilor întreprinderii la reali­
şi disciplinei generată în pri­ i şi dat în folosinţă în toamna î cru a comitetului de partid şl zarea lor. deja acoperite şi remediate".
mul rînd de şeful de depozit la ■ acestui an. Toamna a sosit şi ţ .....■nu»HI mi ............................................................................................... | l.^
cheremul căruia se află atîţia ] anul 1974 este pe ducă, dar ş
! lucrarea n-a fost atacată. Con- ■
oameni. siliul popular ce are de gînd 7 ] Fericirea poporului—ferielroa fiecăruia intre noi
I
S. CERBU H aşteaptă oare pe Moş Gerilă? j
Drumuri go ioc tiv®către bunăstare
veste mmm dispoziţia lor, diferite plăţi oca­ pizi, dovedindu-ne totodată nouă ne. Cum arătăm toţi astăzi, ia­ către cea mai luminoasă socie­
cum C.E.C.-ul face din el, la
Ne industrializăm cu paşi ra­
tate de pe pămint, cea comu­
zionate de întreţinerea gospodă­
vem fiecare partea lui de bună­
riei. Intre timp, celelalte două ţi altora de ce sînt in stare e- răşi poate să vadă oricine. A- nistă. Noi am dat anul trecut
librete cu dobîndă ţi ciţtiguri nergiile eliberate de teama con­ stare şi de fericire din bună­ fontă peste plan; fontă, pentru
icolo, cileua pună pe un singur libret. Zis ţi in autoturisme aşteaptă o nouă fruntării cu ele la scara isto­ starea generală. Cei care locu­ că asta ne e meseria, să dăm
■făcut. extragere la care au drept de riei. Şi facem aceasta descope- iam acum 20 de ani in barăci, fontă; în doi ani — mai bine
rău — i-a Nunta au făcut-o la restau­ participare. Cine ţtie dacă în- rindu-ne nouă înşine puteri ne­ avem astăzi case mari şi mo­ de 10 000 de tone peste plan.
diii
bănuite,
De acolo şi încă mai de depar­
izgonind
latenţa
tepuneţi di rant. Nu o nuntă prea mare, tîmplarea nu le va surîde a' gindire, din simţire ţi din ger­ derne, copiii noştri se pregătesc te încep drumurile noastre co­
pentru viaţă în condiţii altădată
pe parcurt doar cu rudele ţi prietenii cei doua oară, ţi mărturisim sincer, menii faptelor. Pentru ce, pen­ nebănuite. Şi aş mai putea să lective către bunăstare. Noi, cei
ză. Dar pe mai apropiaţi, colegii de mun­ este perfect posibil. tru cine 7 Răspunsul e poate spun multe despre noi, cei de care am trăit cîndva în barăci,
rţi două a- că. Lm nunta lor, C.E.C.-ul a cel mai simplu din lume : pen­ astăzi. Toate sint întoarcerea in ştim de unde vin, pe unde trec
; 4 la tută ţinut să fie... prezent. Si nu TH. MARCUS tru noi. Rostim expresia ţi-i viaţa noastră de toate zilele a şi unde ajung aceste drumuri.
puteţi ciş- oricum, ci cu o Skoda 100 S. desluşim încărcătura de sens, muncii noastre de toate zilele. Aşa vorbea omul acela, a că­
Povestea este adevărată, aţa GH. I. NEGREA izgonind egoismul ţi trăirea Se întorc la noi eforturile fă­ rui meserie e „să dea fontă" şi |
i luat car- cum spuneam ţi la începutul a- doar pentru sine, făcind loc cute pentru a da anul acesta care o face, alături de alţii, cu S
adus ţi i cestor rînduri. Vă putem da ţi P. S. De la începutul acestui trăirii prin noi, pentru noi toţi 2 000 de tone de fontă peste maximă răspundere muncito­
-a bucurat. numele fericitei familii, dar nu an, treizeci de cetăţeni din ju­ ţi pentru fiecare în parte. Clă~- plan, pentru a prelungi viaţa, rească. Pentru el, pentru alţii
un angaja­ aceasta e partea importantă a deţ au ciştigat autoturisme „Da- dind fericirea unui popor, o clă­ furnalului doi, angajamentul care gindesc asemenea iui, dru­
şi mai pre- lucrurilor întrucît asemenea în- cia-1300" pe librete cu dobîndă dim pe a fiecăruia dintre noi ţi nostru in cinstea Congresului, murile lor trec prin faptele
următoarea timplări adevărate, sintem siguri, ţi ciştiguri în autoturisme. de drumurile spre ea sînt multiple. realizat pină acum. La toate am lor şi se întîlnesc în convinge­
cîte 5 000 lei ! Socotiţi şi dum­
logodnicei cunoaşteţi ţi dumneavoastră. Ui­ neavoastră cit este de avanta­ Citeva ipostaze de-ale lor le-am pus umărul toţi. rea că pentru noi înseamnă
nerea in a- tam un amănunt : Banii econo­ jos să ai un asemenea libret. descifrat în gindirea lui Nicolae Am judecat adevărurile care pentru fiecare, şi că a clădi fe­
misiţi de atunci încoace i-au Chira, furnalist şef la întreprin­ emană din documentele pregăti­ ricirea fiecăruia nu-i posibil de­
depus la C.E.C., tot pe librete Cu 5 000 lei să ciştigi o maşi­ derea Victoria din Călan. toare ale celui de-al Xl-lea cît dacă o clădim pe cea a tu­
>ă se căsă- cu dobîndă şi ciştiguri in auto­ nă de 70 000 lei ! Comparaţi a- — Eu mă ştiu pe mine cum Congres al partidului, adevăruri turor. Şi cum ar putea fi altfel, a
ruă carnete turisme ; fiecare cîte un libret. vantajele şi veţi deveni cu si­ eram şi cum sint. li ştiu ţi pe îmbrăţişate de noi toţi. Sint a- cînd orice întreg e puternic -?i |
\l 5 000 lei. Alte economii le-au trecut in guranţă ţi dumneavoastră ase­ colegii mei, ştiu şi oraşul acesta colo puncte de reper pentru armonios prin armonia şi pute- 1
e : să-i de­ contul curent personal, Iar a- menea depunători la C.E.C. cum a fost şi cum este. Cum drumurile noastre viitoare, pen­ rea fiecărei părţi a sa ?
este, poate acum să vadă orici­ tru paşii pe care o să-i facem ION CiOCLEI I