Page 22 - Drumul_socialismului_1974_10

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6029 © MARŢI 8 OCTOMBRIE 1974

i.ivăţămîntul — prezentul ce învăţămînt practic—învăţămînt modern zează şi mai mult în acest sen*.
Cilgură viitorul — implică, în Am întocmit un plan de produc­
dezvoltarea şi diversificarea sa, ţie pe acest an şcolar oare vi­
•i u numai o dotare materială din zează, în primul rlnd, autodota-
ce în ce mai modernă, ei şi rea unităţii noastre, a ateliere­
schimbarea unor concepţii în or­ »IA Mit lor aparţinătoare. Defalcat pe
ganizarea procesului instructiv- trimestre, pe ateliere şi elevi,
educativ. Prin noua sa structură, s-a şi trecut la realizarea preve­
şcoala devine tot mai mult o derilor din plan"".
unitate a muncii, a datoriei, a judeţ —, numeroase articole de strucţii, vom crea 5 ateliere noi, mie, zecile de taburete din toate — In atelierul de lăcătuşerie
previziunii. Pregătim azi, pentru artizanat Planul de producţie al care se vor adăuga celor 7 unde cabinetele şi laboratoarele, table­ am prelucrat planul cu elevii
mîine. Da. Invăţămîntul trebuie să liceului nostru pentru acest an ne desfăşurăm şi realizăm, in le metalice de scris, toate poar­ mei — arată maistrul instructor
prag-U"iscă tineretul pentru mun­ de învăţămînt se ridică la 300 000 prezent, planul de producţie. tă amprenta muncii elevilor. In Simion Eu ca. Fiecare elev cu­
că şi viaţă. Tovarăşul Nicolae lei. Cea mai mare parte revine — Ştim că s-a trecut, de o laboratorul de biologie elevii noaşte valoarea lucrărilor ce Ie
Ceauşescu sublinia că „aceasta autodotării şcolii — lucrări de săptămînă, ia executarea prime­ clasei a VIJ-a B ne împărtăşesc are de executat. Noi ştim că In
este sarcina fundamentală a u- construcţi şi amenajare a bazei lor lucrări prevăzute In planul acest prim trimestru avem de a-
fl
nui învăţămînt cu adevărat se­ sportive, confecţionarea meselor de producţie al liceului. Cum mîndria de a şcoală. autorii multor menajat atelierul cu o forjă, cu
din
obiecte
„Aţi
văzut
rios" . Un adevăr pe care ne stră­ polifuncţionale pentru atelierul este îndrumată această activita­ mesele din laboratorul de chi­ o masă de sudură, că avem de
duim să-l facem viabil în şcoala de electrotehnică — şi avem nu­ te 7 mie 7 Dar taburetele din labora­ executat mese pentru copiat
noastră unde, în ultimii ani, ne meroase comenzi cu terţi. — Unul dintre directorii liceu­ torul de fizică 7 Noi le-am lu­ hărţi la geografie, suporturi pen­
desfăşurăm activitatea practică Planul de producţie e mobili­ lui — respectiv, ing. Mircea Nî- crat I*. Elevele Elena Hangiu şi tru planşe metalice, un război
— ne spune prof. Bogdan Po- zator. Rezultatele din anii tre­ coară — răspunde personal da Georgsta Popovici ne împărtă- de ţesut vertical pentru atelierul
raicu, directorul Eiceului indus­ cuţi dau garanţia realizării lui. această muncă. E ajutat de un şeso bucuria de a-şi însuşi mult de ţesut covoare, stative pentru
trial de mecanică din Deva — Cum aţi repartizat In timp, în­ şef de atelier (tehnician) şi, bine­ mai temeinio lecţiile în labora­ eprubete — un plan în valoare
pe bază de plan de producţie. făptuirea acestuia ? înţeles, de maiştrii instructori. toarele şi cabinetele pe speciali­ de 10 130 lei. Colegul meu, Anton
— Aţi început, după cîte ştim, — In primul trimestru ne-am Planul a fost defalcat pe ani, pe Caeuci, are, de asemenea, un
mai
vil,
această activitate cu un plan de propus să realizăm cea mai mare grupe de elevi, pe elevi. Fiecare tăţi. „Lecţiile sint mal mai bine plan de producţie de aceeaşi va­
ne
fixăm
antrenante,
producţie în valoare de 70 000 parte a lucrărilor de autodotare, ştie ce Şi cit are de făcut. cunoştinţele, ne este mai uşor loare. In trimestrele II şi III vom
lei, iar numai după un an va­ aceasta şi pentru a crea o bază 'Ea Şcoala 'generală nr. 2 din să învăţăm In laboratoare*. „Sîn- executa construcţii metalice
loarea acestuia a crescut la bună de lucru. Cu atît mai mult Călan elevii simt tot mal mult tem acum în pregătire pentru un pentru terţi. Avem comenzi de
200 000 mi. cu cît avem în obiectiv asigura­ implicaţiile muncii lor producti­ nou cabinet — de matematică —. care copiii se bucură cu toată
— Ca prevederi. Ca realizare, rea bazei materiale pentru tre­ ve asupra învăţăturii. In fiecare fiinţa. F. normal, dacă ei, cu mii-
însă, valoarea planului de pro­ cerea treptată ia autofinanţare. dintre cela cinci laboratoare şl ia a cărui amenajare participă, nlle lor de copii, dau produse.
de asemenea, elevii". — ne spune
ducţie a depăşit 250 000 lei. E- Şcoala noastră se va dezvolta trei cabinete există ceva din prof. Eucia Cîmpeanu, iar di­ Orientarea de a învăţa elevii să
‘levii noştri au reparat şenile foarte mult, avem investiţii de munca lor. Modernele mese de rectorul şcolii, prof. Ion Filimon, înveţe să muncească e un lucru
pentru maşinile de încărcat de 10 milioane lei, care se vor ma­ lucra cu instalaţii de curent con­ precizează .1 .„îmbinăm activita­ foarte important atît pentru azi
la mina Deva, au executat terializa într-un nou local cu 20 tinuu şl alternativ din laborato­ cît şi pentru mîine. Şi eu aş
bancuri de lăcătuşerie — o co­ de cabinete şi laboratoare, cămin rul de fizică, pupitrul de coman­ tea de Instrucţie şi educare cu zice — mai ales pentru mîine.
mandă în valoare de peste 100 0®) eu o capacitate de 300 locuri, ex­ da pentru întreaga sală, mesele munca productivă, pentru că a- Şcoala devine, aşadar, tot mal
lei a Inspectoratului şcolar jude­ tinderea cantinei. Ea amil, prin metalice prevăzute cu faianţă şl cesta e drumul pe care trebuie mult o unitate a muncii, a dato­
ţean pentru atelierele şcoală din darea In funcţiune a noii con­ chiuvete din laboratorul de chi­ să meargă o şcoală. Noile orien­ riei, a previziunii.
tări, date de partid, ne mobili­
LUCIA LICIU
de singe al războiului", o percep­
ţie proaspătă, un limbaj intenţio­
.cultural' • carnet cultural nat familiar, căci aici nu-ţi gă­
seşte locul gravitatea pretenţioasă.
Prima, scrisă de George Bălăiţă,
Din marele număr al „vedete­ a doua de Viorel Ştirbu, cu dis­
Cronică lor", am ales spre ilustrare doi poziţii temperamentale asemănă­
rapsozi populari, binecunoscuţi toare.
publicului hunedorean: Miron Go- SANDA AZIMIOARA CÂLINESCU
de cenaclu leţie ţi Sidor Furcă.
o
Primul, Miron Goleţie, din Lă­ «Legende populare minereşti"
După mai multe peregrinări sau, zidar la Dobra, iţi lasă din
intitulează
se
prin diverse locuri ţi încăperi, (And în cină mistria ţi urcă pe recent în Editura volumul apărut
Minerva,
sub
iată că, de la un timp încoace, scenă. S-a remarcat la fazele da
cenaclul literar „Flacăra", din masă ale concursurilor republi­ semnătura Anei Şolt şi prefaţat
Hunedoara, ţi-a stabilit sediul în cane, colecţionînd numeroase pre­ de Ion Iliescu. Printre numeroa­
;frumoasa „sală de muzică" a clu­ mii şi distincţii. Totodată, în ca­ sele creaţii culese din toate re­
giunile minereşti ale ţării, volu­
bului „Siderurgistul". Asta, după drul confruntărilor interjudeţene, mul cuprinde şl eiteva legende
cîte am aflat, prin bunăvoinţa a adus pe scenă versul şi cîntecul
noului director al clubului, tova­ popular hunedorean, autenticitatea hunedorene i „Duna", „Cărbunel"
şl „De ce-i negru Jiul*.
răşul Ionel Braia. repertoriului ţi originalitatea in­
La recenta ţedinţă, au citit terpretării fiind deseori răsplăti­ ©
din creaţiile lor poeţii Ioan Evu te cu aprecierile juriilor ţi pu­ Expoziţia băimăreanului Nico­
ţi Nicolae Crepcea, iar Valeriu blicului. lae Zolyomi s-a deschis dumini­
Oră de cur» în modernul cabinet de limba română de Ia
Bărgău, Eugen Evu, Ion Macovei că In holul Casei de cultură din liceul din Vulcan.
Un alt rapsod al folclorului hu-
ţi alţii au susţinut partea de cri­ nedorean este ţi Sidor Furcă, din Hunedoara. Foto : ŞTEFAN NEMECEK
tică. Polemica, prezentă ţi ea,
s-a desfăşurat într-un spirit onest Săcămaţ. S-a impus atenţiei spe­
ţi s-a referit mai ales la atitudi­ cialiştilor în timpul desfăşurării
nea cenacliştilor faţă de poezia unui „festival al dubaţilor hune- Săptămînă politică Internă La Naţiunile Unite au continuat
ăoreni" şi de atunci este nelipsit
debutanţilor. de pe scenele tuturor marilor ser­ dezbaterile privitoare la necesita­
Dar dacă la Hunedoara viaţa bări folclorice judeţene şi inter­ tea realizării de paşi hotărîţi pe
literară se remarcă printr-o sta­ judeţene. Are un repertoriu con­ şi internaţională calea instaurării unor relaţii noi
tornică continuitate (merite incon­ siderabil : oraţii de nuntă, doine, între toate popoarele, a realizării
testabile reveninău-i inimosului jocuri populare (pe care le inter­ (Urmare din pag. T) taţia tovarăşului Manea Mănesou, unei noi ordini economice şi poli­
poet N acului •Chirica), în schimb, pretează la fluier), strigături priul-rninistru al guvernului Repu­ tice pe arena internaţională.
la Deva, cenaclul literar „Rit­ populare ; este recitator ţi poves­ şoara a rosţjţ g amplă cuvîntare, blicii Socialiste România. _________ In Italia s-a declanşat criza po­
muri“ a ajuns un subiect de nos­ titor popular. dind preţioase indicaţii pentru în­ Capul de afiş ăl evenimentelor litică, prin demisia guvernului Ru-
talgice amintiri. Mai precis : a făptuirea exemplară a sarcinilor Internaţionale îl deţine împlinirea mor. Au început consultările în ve­
dispărut. Ce e de făcut ? actualului cincinal şl trecerea la unui sfert de veac de la proclama­ derea formării unui nou guvern.
întrebarea o adresăm Comite­ „Clopot! fie* înfăptuirea obiectivelor pe care le rea Republicii Populare Chineze, In presă au mai apărut i s Ba­
tului judeţean pentru cultură ţi IO va stabili Congresul al Xl-lea al eveniment sărbătorit în majoritatea rajul Tarbela (Pakistan), unul din
educaţie socialistă, ţi ne-ar face partidului. ţărilor, ceea ce demonstrează pres­ cele mai mari din lume, amenin­
plăcere ca răspunsul să conţină de argint"... Din agenda de lucru a secreta­ tigiul şl autoritatea de care mare­ ţat cu ruperea, va fi salvat : spe­
ţi data reluării activităţi acestui rului general al partidului şi pre­ le popor chinez se bucură azi în cialiştii au hotărît golirea lacului
binecunoscut cenc } aevean. ...se intitulează culegerea de şedintelui republicii, desprindern lume. de acumulare în vederea reparării.
c u
început
La
proză originală, inedită, semnată numărul mare de întîlniri şi pri­ tările Berlin au aniversării manifes­ Aceasta aduce agriculturii pierderi
25
a
consacrate
Rapsozii de cîţiva dintre cei mai tineri miri. Amintim, printre acestea, pri­ de ani de la proclamarea Republi­ în valoare de 300 milioane dolari.
scriitori români. Pagini dinamice, mirile delegaţiei Partidului Socia­ cii Democrate Germane, primul « La Madrid se creează un muzeu
In cei 30 de ani, arta amatori­ sensibilităţi lirice, influenţe lite­ list din Japonia, Partidului Popu- stat al oamenilor muncii din Isto­ „Francisco Goya“. Operele maes­
list din Austria, ambasadorilor Ja­
lor s-a afirmat plenar în peisa­ rare, stiluri şi maniere prin care ria Germaniei. trului vor fi mutate în pavilionul
jul vieţii spirituale a ţării. Nu­ se traduce adeziunea la prezent poniei şi Republicii Gaboneze, mi­ Continuă să reţină atenţia cu Juan de Villanueva. ® O pepită de
Liban,
turismului
nistrului
din
mai în judeţul nostru, miile de şi la destinul nou al autorilor. prinţului Henrik al Danemarcei. intensitate situaţia din Portugalia. aur cîntărind 2,98 kg a fost desco­
asemenea artişti ce-ţi desfăşoară Dintre povestirile acestui vo­ Vineri a sosit în Capitală tova­ După cum se ştie, generalul An­ perită la o exploatare auriferă din
cu dăruire şi talent activitatea în lum, cele mai interesante par a răşul Gemal Biedici, preşedintele tonio de Spinola şi-a dat demisia Kolîma, U.R.S.S. o Păstorii afri­
cele 333 de aşezăminte culturale fi „Pace peste creştetul bătrînului din funcţia de preşedinte al repu­ cani au descoperit vocaţia de cio­
Consiliului Executiv Federal al Re­
săteşti şi 15 orăşeneşti reprezin­ Toma", care începe cu o (aparen­ publicii Socialiste Federative Iu­ blicii, locul acestuia luîndu-1 ime­ ban a struţului. Ei au dovedit Că
tă astăzi un nesecat detaşament tă) glumă pentru a duce la con­ goslavia, care a efectuat o vizită diat generalul Francisco da Costa această pasăre nu lasă fiarele să se
artistic, mereu inedit şi plin de statarea că metafora lămureşte o de lucru în ţara noastră, la invi­ Gomes. apropie de oi.
vigoare. judecată profundă şi „Sub cerul
iar la lînă din 7 000 kg s-a rea­
In fiecare comună, pe baza sar­ lizat numai 5 000.
cinilor trasate de Congresul al Condiţii asemănătoare, rezultaţi diferite în _ Şi aici, aşa cum afirmau tova­
X-lea al partidului, a progra­ răşii Teofll Vlaicu, primarul co­
mului naţional de dezvoltare a munei, Avram Murg. vicepreşe­
zootehniei şi a rezoluţiei Con­ realizarea programului de dezvoltare a zootehniei dintele care se ocupă direct de
ferinţei pe ţară a secretarilor co­ problemele agriculturii, şi Ştefan
mitetelor comunale de partid şi arată că se procedează bine, că Stoica, preşedintele C.A.P., se
primarilor, s-au elaborat progra­ cinile anuale s-au îndeplinit in­ cooperatorilor, faptul că în fer­ ţine o evidenţă „şi se urmăreşte
me de dezvoltare a zootehniei în tegral, iar la unii indicatori s-au mă lucrează 14 comunişti, nucleu acest stil şi metode de muncă realizarea producţiei de lapte
dau randamente bune.
unităţile agricole socialiste şi în înregistrat şi depăşiri. Ea tineret care mobilizează şi uneşte efor­ In comuna Baru, care are tot atît de primărie, cit şi de C.A.P_.
gospodăriile populaţiei de asigu­ bovin s-au contractat în plus 35 turile tuturor pentru realizarea o singură cooperativă agricolă, nu Numai că la primărie această
rare a fondului de stat la ani­ capete, iar la miei 40. Ea lapte planului. Evidenţa pe zi şi mul- se poate spune că nu sînt preo­ urmărire nu se face la faţa lo­
male şi produse animaliere. Cum faţă de 2 000 hl s-au contractat cupări şi intenţii bune în vede­ cului, ci prin telefon. Or, a cu­
se înfăptuiesc prevederile acestor 2 200. Cum s-a ajuns la aceste rea realizării programului pro­ noaşte situaţia numai din birou
programe în comunele Boşorod rezultate ? ln Gomunele Boşorod şi Baru priu de dezvoltare a zootehniei. şi nu de la faţa locului, dacă
şi Baru, unităţi teritorial-admi- Intre factorii hotărîtori care S-au obţinut şi unele rezultate nu eşti acolo nu poţi să intervii
nistrative cu condiţii asemănă­ au asigurat obţinerea acestor bune. Totuşi acestea nu sînt la prompt cu măsuri pentru îndrep­
toare ? realizări, tovarăşii Ieronim Gre- soare la fiecare lot, urmărirea nivelul posibilităţilor şi al sar­ tarea situaţiei. Au fost şi aici
Ea Boşorod, faţă de nivelele ou, primarul comunei, Ioan Fu- zilnică a producţiei de lapte atît cinilor de plan atît în ce priveş­ permanentizaţi îngrijitorii, s-a
prevăzute pentru 1975, realizările lea, vicepreşedinte al comitetului de conducerea cooperativei cît şi te sectorul socialist, cît şi gospo­ făcut lotizarea Vacilor şi s-au
sint bune. Cooperativa agricolă executiv al consiliului popular, de consiliul popular, intervenţia dăriile populaţiei. Astfel, în luat măsuri pentru buna în­
şi-a realizat şi depăşit încă de pe preşedintele C.A.P. şi Gheorghe operativă atunci cînd se consta­ C.A.P. dacă efectivele pe 1974 la grijire şi furajare a acestora.
acum planul pe 1974 la efective­ Boldea, inginer şef al C.A.P., pu­ tă nerealizări, fac ca activitatea total bovine şi vaci s-au reali­ Totuşi, nefiind. un control mai
le de bovine şi ovine. Astfel, neau pe prim plan planificarea din acest sector să sunoască un zat, la ovine faţă de 1 000 capete riguros, rezultatele nu sînt deloc
a
de
faţă de 530 capete s-au realizat judicioasă în întregii activităţi or­ progres continuu. există în efectiv numai 750. Pro­ mulţumitoare. Trebuie să se facă
producţie
cadrul
fermei,
533, iar la ovine faţă de 3 000 ganizarea temeinică a muncii, Prezenţa activă în cooperativă, ducţia de lapte marfă este mult şi aici o concretizare a sarcini­
capete s-au realizat 3 258. Ea concretizarea sarcinilor şi răs­ acolo unde se hotărăşte de fapt sub nivelul planificat. Pînă a- lor şi răspunderilor pe oameni,
fondul de stat s-au 'livrat în soarta producţiei în agricultură cum s-au livrat numai 640 hl să fie atraşi toţi membrii comi­
plus, faţă de prevederile de plan punderilor pe oameni începînd de a primarului, a celorlalţi mem­ din planul anual de 1 000. Nu tetului executiv la muncă. Nu­
pînă
şi
la zi, mai mult de 18 000 litri la primar modalităţilor la de îngrijitor, bri ai comitetului executiv, a s-au realizat sarcinile ia carne mai 3-4 oameni, oricît de bine
urmă­
stabilirea
' lapte. rire a îndeplinirii sarcinilor. A factorilor de conducere din C.AP. şi lină. La gospodăriile populaţiei intenţionaţi ar fi, nu pot rezolva
In ce priveşte gospodăriile fost elaborat un program de permite cunoaşterea concretă a prevederile din cincinal pentru sarcinile privind conducerea a-
; populaţiei, faţă de prevederile grajd adecvat pentru perioada realităţii direct şi nu prin inter­ 1974 s-au realizat la bovine to­ griculturii, realizarea programu­
1 pentru 1975, la total bovine s-au de păşunat şi de stabulaţie, ur- mediari. Această prezenţă nu es­ tal, dar sînt rămîneri în urmă lui de dezvoltare a zootehniei.
realizat 1 680 capete faţă de 1 700, mărindu-se respectarea lui cu te o simplă trecere printr-un la vaci, ovine şi porcine. In ce Şi Ia Baru, trăgîndu-se învăţă­
cuvenite,
mintele
animale
de
organizînd
mai
priveşte
contractările
la vaci-juninci 900 faţă de 1 000, stricteţe. Au fost lotizate vacile sector sau altul. Intre consiliul
iar la ovine 6 700 faţă de 7 400. cu lapte iar hrănirea lor se fa­ popular şi conducerea C.A.P. e- şi produse animaliere se stă bi­ bine munca şi exercitînd un.
bovin
tineret
Ritmul de creştere înregistrat a- ce diferenţiat, In funcţie de pro­ xistă o conlucrare activă şi res­ ne la sînt nerealizări şl porcine, control sistematic se pot obţine
însă
la
ceilalţi
sigură realizarea integrală a pre­ ducţia pe care o dau. O mare ponsabilă. Se acţionează în front rezultate tot mai bune.
vederilor. La contractarea de a- realizare o constituie permanen­ comun pentru finalizarea sarcini­ indicatori. De pildă, din 2 00® bl N. BADIU
filma le şl produse animaliere sar­ tizarea îngrijitorilor din rîndul lor de producţie, iar rezultatele lapte s-au contractat numai 386,