Page 24 - Drumul_socialismului_1974_10
P. 24
ffbg. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6029 • MARŢI 8 OCTOMBRIE 1974
• Expoziţie permanentă. In com
plexul meşteşugăresc „Kogălnicea- SEMNE *
nu« din Deva a fost amenajată şl ) Al CUI SÎNT BANII? • De\
s-a deschis sîmbătă o expoziţie per
manentă cu produsele cooperati ln urmă cu 7-8 ani am înre intr-un autobuz ce transportă în ţ citeva zile, Dumitru ’ Topor, )
vei „Mureşul" din localitate. gistrat An memorie un fapt căruia, exclusivitate muncitori la domi i gestionarul magazinului „Ele- i
la vremea respectivă, nu i-am ciliu, după ieşirea din schimb. corespondenţii 1 gant“ nr. 32 din Deva a in- }
e La Breazova, comuna Sarmize
getusa, se lucrează de zor pentru atribuit cine ştie ce semnifica Căutam din ochi o salopetă, dar ţ trat in posesia unei sume do I
amenajarea unei staţii de autobuz. ţie. Călătoream cu un autobuz cu în tot autobuzul n-am zărit nici voluntari ( bani care nu-i aparţine, )
care călătoreau şi muncitori mi una. Am văzut doar oameni în / banii fiind uitaţi in ma- ,
• Imprimând un ritm alert la neri de la o mină de fier. Puţini ţinută de stradă, oameni care du
construcţia obiectivelor zootehnice, dintre călători au observat jena pă ce au lăsat din mîini unel 1 gazin. „Vă rog ajutafi-mă să I
cooperativa agricolă din Vaidei are tele muncii lor, au lăsat la ves Efectivele de animale — 1 găsesc persoana care a pier- ţ
posibilitatea să dea peste puţină cu care oamenii aceia de bun i dut săplămina trecută, în ma- i
vreme în folosinţă un nou grajd simţ se fereau să nu se atingă tiar salopeta şi şi-au pus cravată.
| cu o capacitate de adăpostire de cu salopetele lor impregnate de E un semn al vremii, unul dintre realizate integral 1 gazinul nostru, această sumă J
100 capete bovine. oxizi de hainele celorlalţi pasa multele care vorbesc despre con ţ de bani" — ne-a rugat tova- )
geri. A călători în salopetă era diţii noi de muncă şi despre res Cooperativa agricolă de produc i răşul D. Topor, l-am îndeplinit li
pe atunci ceva obişnuit. pectul faţă de sine al muncito ţie din Sarmizegetusa, acordînd J dorinţa. Păgubaşul este astep- Ji
pe scurt Am fost zilele trecute pasageri rului. Un semn bun. atenţia cuvenită dezvoltării secto \ tat. )
cărei
rului
al
zootehnic,
sector
pondere în totalul producţiei glo \ DRUMUL • Dacă vrei să
bale a unităţii noastre trebuie I ajungi la Liceul industrial din ţ
să depăşească 50 la sută — aşa
I '• Incepînd cu data de 1 octom / Călan trebuie să eviţi ziua in l!
brie, Clubul „Siderurgistul" din Hu 0 medalie de bronz la o „vînătoare de vulpi" cum prevăd Directivele Congresu : care condiţiile meteorologice ’
nedoara organizează cercuri şl lui al Xl-lea al partidului —, a
cursuri de balet pentru copil, de reuşit să realizeze integral şi îna 1 sint favorabile averselor de V
dactilografie şi stenografie cu du Echipajul care a reprezentat cercul de radio al Şcolii generale inte de termen cu un trimestru ţ ploaie. Pe o asemenea vreme, ţ
rata de G luni, iar la 15 octombrie "„Dr. Petru Groza“ din Deva, la concursul interjudeţean „Vînătoare efectivele de animale planificate 1 drumul desfundat iţi oferă cele /
cursuri intensive de limbă engleză pe acest an. Astfel, la bovine, fa
şt limbă franceză. de vulpi“ şl radiotelegrafie, a repurtat un remarcabil succes. La între ? mai neplăcute surprize. £ drept 1
cerea desfăşurată la Gurahonţ — competiţie dotată cu „Cupa Za- ţă de 700 capete, s-au realizat 736, j că există şi un trotuar (prin- )
1 o In complexul de servire de randului" — echipajul devean, format din pionierii Dorin Picu, Iu- iar la ovine, faţă de 3 700 avem l tre ale cărui dale de beton
pe strada Kogălniceanu din Deva lica Cojocaru şi Ioan Cernat, a obţinut medalia de bronz, precum şi 3 900 capete. Avem şi asigurăm
i cooperativa meşteşugărească ,-,Mure- cupa şi diploma pentru cel mai tînăr participant (Ioan Cernat). După în continuare o bună bază fu
i şui" a amenajat o unitate de pe- rajeră, îngrijim şi hrănim cît mai
idichiură. Ea se adaugă unităţilor ce, la faza judeţeană cercul de radio, condus de prof. Ionel Ganea, a bine animalele pentru că numai
f'de frizerie, coafură, reparaţii cea- ocupat 5 locuri individuale din cele 6 posibile şi primul loc pe echipe, aşa putem realiza an de an creş
l surii reparaţii radio-Tv„ sporind
gama serviciilor oferite populaţiei. la noua întrecere pionierii deveni au cucerit pentru şcoala lor meda terea numerică şi calitativă a e-
lia de bronz. fectivului, a producţiei animalie l au năpădit bălăriile), care te /
© La „Marmura" Simeria pentru re/ Vom face tot ce ne stă în pu ? ajută la mers, cît de cit. Dar )
perfecţionarea activităţii transportu tinţă pentru a realiza în cele mai 1 cum şi din acesta o bună por- ţ
lui din carierele de extracţie au bune condiţii sarcinile trasate de
fost achiziţionate în ultimul timp partid privind dezvoltarea zoo 1 ţiune e deteriorată, te întrebi : t
; 0 autocamioane „Tatra", două tehniei. , gospodarii şcolii şi ai oraşului 1
«DAC“-uri, două automacarale de DIN PRIMĂVARA PÎNA ÎN TOAMNA * pe unde or fi circulind de nu )
' 10 tone şi una de 16 tone. ) văd starea acestor căi de ac- ,
u ... Din primăvara acestui an umblă balastare,' amenajarea rigolelor şi Ing. GHEORGHE DAUERBACH
© Rampă pentru spalarea maşini- inginer-şef i ces ? >
lior. Printre îmbunătăţirile aduse, locuitorii de pe străzile Vlahuţă şi subtraversărea cu canal închis a u- la C.A.P. Sarmizegetusa ) \
în ultima vreme, parcului auto de Gheorghe Lazăr, din Simeria, să-şi nei porţiuni spre canalul Strei, tot
! la autobaza T.A. din Petroşani rezolve un necaz pe care li-1 pri- ceea ce s-a făcut a fost aducerea %■ , l \ „SALVARE" o La intrare in ,
se numără şi noua rampă pentru cinuieşte la fiecare pas starea stră tuburilor de azbociment pentru Acţiune reuşită l piaţa „Avram lancu" din Brad '
spălarea maşinilor, pusă în func zilor respective. Mai întîi le-a fă subtraversare. Promisiuni li s-au ! te intimpină un panou pe ca- )
ţiune zilele trecute.
cut „bucuria" I.C.S.H. cînd a intro făcut multe între timp locuitorilor La Şcoala generală din Dobra a ţ re scrie cu litere de-o şchioa- i
© S-a terminat asfaltarea drumu dus pe aceste străzi o conductă de celor două străzi. Chiar şi nouă fost organizată o reuşită acţiune {pă : „Gospodine I O singură ’
lui între Oraşul nou Călan şi sa gaze naturale pentru I.M.M.R. şi ni s-au făcut asemenea promisiuni de strîngere a fructelor de pădu salvare... centrele de achiziţii j
tul Chitid. In anul viitor asfaltarea % ţinut străzile răscolite vreo două în mai, cînd am cercetat la Con re soldată cu un bilanţ bogat: au
ţ ;
drumului va continua pînă la Bo- luni de zile. Ce-a rămas după astu siliul popular orăşenesc Simeria fost recoltate 30 kg măceşe şi 65 ’ I.C.V.A.". Atit ! Nici o altă ex- Ij
şorod. o sesizare. Despre promisiuni însă ţ plicaţie I Ne-am frâmintat toa- i
parea conductei e ca după potop ; kg coarne. îmbinînd utilul cu plă
© La Sarmizegetusa s-a dat în bălteşte în gropi pînă la gleznă cetăţenii spun că ar fi mult prea cutul, acţiunea s-a făcut în cadrul tă ziua : Despre ce fel_ de sal-
folosinţă staţia de autobuze din apa de ploaie şi apa deversată tardive de vreme ce a venit octom unei frumoase excursii, fiecare , o fi vorba ? Poate ne \
centrul localităţii. Valoarea lucrării dintr-o canalizare defectă a unei brie şi ei trebuie să circule pe clasă în frunte cu comandantul ţ răspunde cineva. Eventual, cei i
a fost redusă cu 12 000 lei faţă de stradă tot în cizme de cauciuc. instructor parcurgînd trasee de pî ţ care au plantat panoul acolo... '
deviz datorită muncii patriotice secţii de industrializare a I.L.F. Apropo. Ultima comunicare a nă la_ 10 km. Fondurile rezultate
prestate de cetăţeni. După ■ promisiunile Consiliului consiliului popular îi avertizează că din vînzarea fructelor vor fi fo
popular orăşenesc Simeria, străzi pot să-şi ia gîndul o vreme de la \ „NOUTĂŢI" o In faţa Ate- l
' o In întrecerea patriotică pentru lor respective trebuia să li se asi losite pentru dotarea laboratoare l neului muncitoresc din Crişcior,
gospodărirea şi înfrumuseţarea lo gure canalizarea pînă în primăva canalizare. Lucrările cu ciment şi lor. / lingă chioşcul de ziare, se a- \
fier beton în aceste scopuri au fost
calităţilor, cetăţenii din comuna ră, dar deşi cetăţenii s-au oferit să uitate. Na-ţi-o frîntă, că ţi-am ţ flă un panou ,,Difuzarea pre- l
Vaţa de Jos au obţinut rezultate participe cu muncă patriotică la dres-o ! RODICA RAflU
meritorii. Valoarea lucrărilor edili- Dobra l sei". Normal ar fi ca acesta /
tar-gospodăreşti realizate de el în i să expună noutăţi, dar iată )
aceşt an se ridică la aproape 3 * ce am citit aici zilele trecute : )
milioane lei. — Caroseria autobuzului ăsta face ) „Steaua" - revistă bilunară a (
ca puiul de găină abia scos din
A fost dat circulaţiei rutiere găoace. O „afacere" cu pui fomnafici i Uniunii Scriitorilor — nr. 2, ia- »
' noul pod din beton armat construit — O fi făcînd tovarăşe că nu I nuarie 1973. (Nu, n-am g r e ş i t ! )
peste valea Căianului, la blfurcaţia merg cu el numai pe asfalt. Dacă — De unde ştii tu toate astea, ţ 1973 I), „Era socialistă", nr. 21, i
drumului Deva—Brad spre Băiţa. al vedea dumneata drumul ce duce băiatule 7 — S-or fi gîndit la venituri ! l tot din 1973 şi un alt anunţ : »
spre Brănişca, nu te-al mai mira — Păi ce tovarăşe, ăstea-s veni
De la gestionarul de unde am
—
© In comuna Baru se află în atunci nici dacă tabla ar „urla" ca luat puiul, bunicule. Se văita să turi 7 Pui 18 000 de ouă la clocit ? „...Ultima o r ă ! Flacăra intr-o \
construcţie un bloc <cu 12 aparta- ...leoaica rămasă fără pui. racul că a păţit-o rău cu cel 300 şi îţi ies 7 000 de pui şt ăştia Iţi \ formulă nouă". (Asta tot de .
? mente şi spaţii comerciale la par — Dar uite că se aude piuind st de pui ce i-au fost repartizaţi ca mor aproape toţi 7 I pe la începutul anului trecut !). /
ter. cînd stă pe loc I să-i vîndă. I-au murit aproape toţi. — S-or fi gîndit să aibă şi cei
— Face cineva glume. care le-au pus la clocit o ocupaţie. i Pe cind noutăţi din... 1972 ?)
— Cu frigul ăsta nici nu e de
© Lucrătorii Ocolului silvic Pui — Care faci, dom-le, ca puiul ? mirare... Şl ceva „activităţi" de măcinat S
, au recoltat şl valorificat pînă în — De ce faci mă piciule ca puiul 7 banii. Altfel cum aveau să consu l PIAŢA • Deva are două !
— Nu eu fac nene !
i prezent aproape 110 tone fructe de — Cum nu tu, doar de la tine me curent de aproape 2 000 de lei 1 pieţe. Una, cea veche, pe )
pădure, din care 89 tone smeură, se aude piuind 7 1 N-ai vrea să zici cu incubatoarele, incubatoare care 1 care o ştie toată lumea, şi )
şi acum sînt in priză ca să-i în
16,9 tone mure, 1.1 tone măceşe ş.a. că sint surd 7 FOILETON călzească pe cei aproape 1 800 de ţ una mai nouă, in cartierul
— Dar nu eu piui ! El piuie ! pui rămaşi nerepartizaţi pentru (
• La peste 200 000 Iei se ridică — Uite, dom-le că are un pui de vînzare. De ăştia se ocupă acum l Dacia, pe care o cunosc mai ţ
veniturile băneşti încasate în acest găină vlrît în mănuşă. — Oricum, să ştiţi maică, că tot 3 salariate care sînt plătite şi ele ) puţini, dar care e la fel de l
I an de cooperativa agricolă din — Ce mă, găinile lui taică-tău cloşca e de vină. Eu de cînd mă cu cel puţin 1 000 lei pe lună. I necesară locuitorilor din acea 11
1 Sarmizegetusa prin valorificarea re- şi-au pierdut calendarul, de cad ştiu, dragii mei, rar mi s-a întîm- — Mai lăsaţi, dragii mei, socotelile i zonă a oraşului. Utilitatea a- \
: coltel de prune. cloşte la sfîrşitul lui septembrie 7 plat ca să nu-mi lasă tot atiţia pul astea cu puii, că ml-aţi împuiat
— Nu e de la noi de acasă, nene ! / cesteia e carenţată de un fapt )
/ cîte ouă am pus la clocit. Dacă capul. Coboară cineva la prima 7
• Ferma de ovine a C.A.P. Orăş- Ai noştri sînt mari. Asta îl am de mie ml se întîmpla aşa ceva, îi — Cobor eu cu puiul. i in aparenţă minor. Fiind d e - i ,
Ho se prezintă cu indicatorii înde la magazinul sătesc. L-am cumpă suceam gîtul la cloşcă. — Hai piciule, coboară mal repe
rat de la gestionar. Mai are cîţiva. — Pentru ăştia n-aţi avea ctil j parte şi de gară şi de auto- j
pliniţi exemplar, avlnd depăşiri la — De unde-i are maică 7 de că ne grăbim, şl să nu încerci ' gară, producătorii o caută mai ţ
i efective, la natalitate, la producţia — I-a primit de la cooperativa suci gîtul. Sînt scoşi in incubator. să ne povesteşti nouă cît valorea rar. Aprovizionarea ei ar pu- 1
da...
Dar ăia care
— A, da,
da,
ză puiul ăsta al tău tomnatic. Spu-
de
de lînă şl brînză, rezultatele înre zonală nenea consum din că Deva. Zi i-au pus nu s-au gîndit că la nele ălora care s-au apucat să fa tea fi Îmbunătăţită prin diri- /
gestionarul
cea
pus
s-au
gistrate situînd-o pe un loc de sfîrsitul lui septembrie nu se mal că o asemenea minune...
la clocit vreo 16 000 de ouă, dar scot pui 7 Şi că nu au cui să-i jarea spre ea a unor produ- 1
frunte în întrecere. au ieşit numai 7 000 de pul. vîndă 7 N. PANAITESCU cători din piaţa veche, dar nu l
se poate face aceasta pentru 1
f că la dispoziţia lor nu se a- J
flă in prezent un mijloc de )
25 de aV>i de la întemeierea R. D. Germane transport rapid şi ieftin, i
I.J.G.C.L. ar putea face acest »
serviciu cu taxiurile sale de v
Halle - Neuestadt, oraşul chimiştilor piaţă de care dispune. Ar i,
putea...
MAMĂ FĂRĂ S U F L E T ? • i:
Cu ciţiva ani în urmă, Ioan i|
La ieşirea din oraşul Halle. via nînd dimensiunile de 4-5 nivele taurante oferă o gamă largă de Noi construcţii se adaugă celor
ductele şoselei se înalţă pe alocuri cu „lame" de 10—12 etaje, sint servicii pentru populaţie. existente, populaţia oraşului ur l Benchea, din Hunedoara, şti-
la nivelul etajelor superioare ale alinidţe pe rrjfiri magistrale. Com Neuestadt, oraşul chimiştilor, are mînd să crească şi mai mult in ) car la cuptorul nr. 4, de la
clădirilor vechi, care stau mărtu plexe ‘ comerciale, magazine, res în prezent 70 000 de locuitori. viilor. ) O.S.M. 2, se căsătorea cu Pa-
rie despre viaţa străveche a ora i raschiva Benchea. Au trăit o
şului. Două stiluri, două epoci, i viaţă frumoasă, o căsnicie fe-
se intîlnesc pe acelaşi spaţiu : ) ricită, vreme in care au venit
frumuseţea arhitectonică a vechi 1 pe lume 6 copii - Nicolae,
lor edificii şi linia modernă a Ioan, Chivuţa, Anica, Vasile şi
şoselei suspendate.
Urmînd firul autostrăzii, ţi se \ Petru. De citeva luni, insă, ma-
oferă privirii conglomeratul in ) ma i-a părăsit pe cei 6 co-
i pilaşi. A plecat de acasă. Sub
dustrial care face cunoscut oraşul 1 influenţa unei secte religioase
Halle' în întreaga R.D. Germa
nă. Sînt marile combinate chimi ţ şi-a abandonat familia pentru
ce „Buna", „Leuna 1“, „Leuna 2“, a-şi pedepsi... propriii copii !
cele mai mari din întreaga ţară. Cei 6 n-au nici o vină. Şi mai
Combinatul „Leuna 2“ a fost con cred că mama se va întoarce.
struit în întregime în anii socia Nu poate fi fără nici un pic
lismului. Muncitorii în salopete , de suflet faţă de cei pe care
albastre mînuiesc utilaje şi apa 1 i-a adus pe lume !
raturi moderne, de înaltă tehni
citate. \ REPORTER
— Să vedem şi oraşul chimiş- l
tilor — ne propune însoţitorul.
Dăm curs invitaţiei şi pătrun Vedere parţială a oraşului
dem în Oraşul Nou Halle (Halle- tadt.
Neuestadt"), un oraş într-adevăr Fotografie primită de la REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA t ] ^ TIPARUL
nou, construit pentru chimişti şi ziarul „Freiheit" din Halle
familiile lor. (Saale) — R.D. Germană. De»a, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoa
ne : 1 15 88, 1 23 17, 1 15 85, 1 12 75. I Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257.
Blocurile noi, moderne, alter-