Page 3 - Drumul_socialismului_1974_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6028 © MARŢI 1 OCTOMBRIE 1974 Pag. 3
tâsasn*

La deschiderea anului de învăţămînt politic
— B O T — — — a — » —BMKWBPM—— wtiwn»jniii —B " 1 — — ——a—PW PUNARA C8MITETULUI «AN Al U.T.C.
Pregătirii© sînt încheiate nara Comitetului judeţean al turi la realizarea sarcinilor de
Vineri, la Deva, a avut loc ple­
plan înainte de termen.
fost
A
hotărîrea
reafirmată
U.T.C. Cu acest prilej a fost pre­
ganizaţiei judeţene U.T.C. de or­ a
zentată o informare referitoare la
In legătură cu modul în care de Secretariatul C.C. al P.C.R., dar teme cu propagandiştii cursurilor munci astfel încît să sporească
«-au desfăşurat pregătirile în ve­ avînd în vedere şi unele particu­ de partid s-a făcut recent. In a- preocuparea Comitetului judeţean, contribuţia tineretului la înfăp­
derea descinderii anului de în- larităţi, ne-am străduit să asigu­ ceastă săptămînă vor fi pregătiţi a organelor şi organizaţiilor U.T.C. tuirea sarcinilor de plan şi a an­
văţămînt politico-ideologic şi eco­ răm o componenţă cît mai omoge­ cei de la cursurile organizate de pentru mobilizarea tinerilor din gajamentelor colectivelor hunedo-
nomic de masă în municipiul De­ nă cursurilor, spre a evita dez­ U.T.C. şi sindicate. Pentru pro­ rene, cinstind prin fapte cel de-al
va, ne-a răspuns la cîteva între­ bateri la care să participe doar pagandiştii de la cursurile orga­ industrie, construcţii şi transpor- Xl-lea Congres al partidului.
bări tovarăşa Maria Creţu, secre­ unii, cu un nivel de cunoaştere nizate de U.T.C. vom iniţia dez­
tar al Comitetului municipal de mai ridicat, în timp ce alţii să bateri metodice în legătură cu al­
partid. se transforme în simpli spectatori. cătuirea tematicii de studiu, or­
— Ce probleme deosebite a pus Un astfel de element de natură or­ ganizarea activităţii în curs, ţi- Tinerii în fruntea acţiunilor
pregătirea din acest an ? ganizatorică poate să influenţeze şi nîndu-se seama de nivelul de pre­
— Există cîteva elemente im­ influenţează efectiv nivelul cursu­ gătire al propagandiştilor şi al
portante, survenite ca noutăţi în rilor, însuşirea documentelor de cursanţilor cu care aceştia lu­ Tinerii utecişti de pe raza co­ acţiunile finanţate depăşeşte 2 150
învăţămîntul politic. Unele sînt de partid, lucru care nu putea fi ig­ crează. munei Pui, angrenaţi în ampla lei, iar la acţiunile nefinanţate
natură organizatorică, altele vizea­ norat în munca de organizare, de Cu prilejul acestor activităţi pre­ întrecere socialistă, obţin reali­ s-au efectuat lucrări ce depăşesc
ză conţinutul învăţămîntului. pregătire. gătitoare, comitetul municipal de zări remarcabile în acţiunea de 180 000 lei, cu deosebire în spri­
înainte de toate, potrivit măsu­ — Acum, cînd pregătirile sînt partid a recomandat comitetelor de îndeplinire a cincinalului înainte
rilor stabilite de Secretariatul terminate, ce ne puteţi spune de­ partid şi birourilor organizaţiilor de termen. Se remarcă în mod jinul producţiei agricole, în şi ac­
de
ţiunile
edilitar-gospodăreşti
C.C. al P.C.R., în acest an pentru spre amploarea ce o va avea în­ de bază, propagandiştilor şi cursan­ deosebit succesele dobîndite în ac­ înfrumuseţare a satelor comunei.
prima oară învăţămîntul politic văţămîntul ? ţilor, să urmărească cu atenţie ma­ ţiunile de muncă voluntar-patrio-
are un caracter atîţ, de cuprinză­ — Sîntem, într-adevăr, pe în­ terialele din „Era socialistă" şi tică de colectare a deşeurilor fe­ In cinstea celui de-al Xl-lea
tor, atît de larg din punctul de cheiate cu pregătirile. Spun a- „Scîntcia", publicate în sprijinul roase şi neferoase, maculatură şi Congres al partidului, tinerii co­
munei s-au angajat să obţină noi
vedere al masei de oameni înca­ ceasta întrucit mai avem de re­ celor care studiază documentele deşeuri de hîrtie, lucrări în agri­
drate, încît, practic, întreaga ma­ zolvat unele probleme în şcoli, un­ Congresului al Xl-lea. succese în muncă, în acţiunile vo-
situa
să de oameni ai muncii este cu­ de pregătirile au început mai tîr- Ţinînd seama de însemnătatea cultură şi silvicultură şi multe al­ luntar-patriotice, în pentru a comune­
tele.
lor
rîndul
comuna
prinsă în studiu. Faptul prezintă ziu. De asemenea, mai avem de documentelor celui de-al Xl-lea Valoarea lucrărilor executate la lor fruntaşe din judeţ.
o importanţă deosebită dacă avem soluţionat alte lucruri în cartiere ; Congres, care formează baza stu­
în vedere că întregul învăţămînt vorbesc în special de încadrarea diului, precum şi de caracterul larg
se axează pe documentele Congre­ femeilor în învăţămînt. In prezent al învăţămîntului politico-ideologic
sului al Xl-lea al partidului. De avem 333 cursuri de partid, 141 şi ecpnomic de masă, comitetul
aici, derivă o sumă de implicaţii,- organizate de U.T.C., 200 — de că­ municipal de partid a recomandat Pentru camarile noastre
între care lucrul cel mai impor­ tre sindicat, 18 cursuri în cartie­ organelor şi organizaţiilor de
tant constă în preocuparea parti­ re, 17 — organizate de consiliile partid subordonate ca tot timpul Rodul bogat al toamnei este preluat de către colectivul Fabricii
dului nostru de a pregăti temei­ locale ale Frontului Unităţii So­ anului de studiu să se ocupe cu
nic, din toate punctele de vedere, cialiste. răspundere de conducerea lui, ast­ de conserve din Haţeg şi prelucrat într-un bogat sortiment de con­
întregul nostru popor pentru tre­ — Cum procedaţi la pregătirea fel încît acesta să se ridice ia un serve. Numai in ultimul timp s-au conservat şi livrat comerţului 200
cerea la înfăptuirea marilor sar­ propagandiştilor ? nivel corespunzător. tone compot din struguri, sute de tone de fasole verde, roşii în bu­
cini pe care le va elabora Con­ — Anul acesta, dată fiind am­ lion (un produs nou al fabricii), compot de piersici, precum si 611
gresul al Xl-lea, pentru o lungă ploarea învăţămîntului, a crescut Convorbire realizată de tone de gem.
perioadă de transformări. .considerabil numărul propagandiş­ CORNEL ARMEANU
— Documentele care vor forma tilor şi lectorilor. Pe lingă pro­
baza învăţămîntului reprezintă o- pagandiştii vechi, cu experienţă, au
nentările eforturilor pe toate pla­ fost recrutaţi alţii, noi. Am con­
nurile, începînd de la producţia de siderat necesar ca pregătirea lor
bunuri materiale pînă la formarea s-o facem la cîte două teme o da­ întreaga recoltă de cartofi — Ritmuri mai intense
şi educarea omului. Cum aţi pro­ tă. Avem cîteva raţiuni în aceas­
cedat la alcătuirea cursurilor, la tă opţiune. In primul rînd, soco­
stabilirea tematicii lor ? tim că o pregătire globală, la toa­ strînsă, sortată şi depozitată
— Am recomandat comitetelor te temele este greoaie şi obositoa­ la semănatul griului !
de partid şi birourilor organizaţii­ re. In al doilea rînd, în învăţă­ fără pierderii
lor de bază ca la formarea cursu­ mîntul politico-ideologic şi eco­ (Urmare din pag. 1)
rilor şi alegerea temelor să se ţi­ nomic de masă un document im­
nă seama de caracterul unităţilor portant de studiu va fi Raportul (Urmare din pag. 1) atenţie coacerea porumbului pentru a nu întîr-
din care provin cursanţii, de pre­ Comitetului Central la Congresul .măresc cu răspunderea cuvenită desfăşurarea ope­
ocupările şi nivelul lor de pregă­ al Xl-lea. raţiunii de sortare a cartofilor. Aşa se explică zia recoltatul şi semănatul grîului după această
cultură".
tire. Respectînd indicaţiile date Pregătirea pentru primele două de ce duminică, la un transport de cartofi pen­
Ioan Avram, inginer-şet la C.A.P. Pricaz i „Din
tru sămînţă la C.A.P. Ruşi s-au găsit cantităţi a- cele 200 hectare destinate păioaselor de toamnă,
preciabile din acest produs care nu corespundeau avem însămînţate aproape 120. Punem accent pe
normelor în vigoare. De pildă, la producţia recol­ calitatea lucrării, făcînd cîte două discuiri şi
tată pentru sămînţă de cooperatorii Dorica Moi-
sescu şi Victoria Pascotescu, la 48 kg cartofi s-au tâvălugitul terenului, după semănat. La pregăti­
găsit 20 kg pămînt (!). Conducerea cooperativei rea patului germinativ şi la semănat lucrează cu
conştiinciozitate
tractoriştii
Dumitru
Pe­
Oră.şan,
agricole uită oare că unitatea primeşte un spor tru Mezei, Dumitru Oişte, Ştefan Creţu şi alţii".
de preţ pentru recolta destinată însămînţărilor ? Eugen Lăzărescu, inginer-şef la C.A.P. Romos :
...Din nou în declin C.A.P. Toteşti. In loc să se ocupe efectiv de orga­ „Sîntem întîrziaţi 5 zile cu semănatul grîului faţă
O situaţie inadmisibilă s-a întîlnit duminică şi la
jumătatea
deca­
Pînă
la
făcută.
programarea
de
şi
nizarea,
coordonarea
activităţii,
îndrumarea
preşedintele unităţii, Pavel Turcu, a găsit de cu­ dei a treia a lunii septembrie a.c., am avut zilnic
Cu două luni în urmă, în ca­ faptul că fluctuaţia muncitorilor viinţă că este mai potrivit să stea pe la cîntar. cîte 2-4 tractoare defecte. Front de lucru este asi­
gurat pe 165 hectare din 200 planificate. Ar mai
drul „Metronomului arătam că se menţine la un nivel ridicat, în loc să fie prezent în cîmp, la brigada din Cîr- fi un necaz şi cu îngrăşâmintele. Superfosfat ad­
11
planul de extracţie la E.M. Ţebea că nu au fost stabilite încă acele neşti, unde 3 autocamioane aşteptau să fie încăr­ ministrăm pe toată suprafaţa, dar nu am primit
se realizează în salturi, unul din tehnologii de lucru care, în con­ cate cu cartofi. azotatul repartizat. încadrarea semănatului în
motivele pentru care, la acea da­ diţiile specifice ale zâcămîntului, In legătură cu sortatul, s-au ridicat probleme şi perioada optimă depinde de felul cum sîntem spri­
tă, exploatarea^- înregistra peste să permită extragerea cantităţilor la C.A.P. Rîu de Mori, unitate de la care coope­ jiniţi de tractoriştii din secţia de mecanizare con­
1 000 tone cărbune sub plan. Au planificate de cărbune. rativa agricolă din Simeria a refuzat să primeas­ dusă de Ion Cocreanu".
urmat mai apoi zile de bărbă­ Alte detalii aflăm şi de la to­ că sămînţa repartizată din cauză că aceasta nu
tească dispută pentru recupera­ varăşul Ilie Visa — secretarul co­ corespundea cerinţelor. Neajunsuri de felul celor Gheorghe David, inginer-şef la C.A.P. Toteşti !
rea restanţelor, minerii au în­ mitetului de partid. semnalate s-au întîlnit şi la C.A.P. Sîntămăria- „Teoretic este posibil să realizăm o viteză de 30
vins şi se părea că E.M. Ţebea — De la începutul anului ne Orlea. hectare zilnic la semănatul grîului, dar nu avem
va reuşi să se menţină pe „linia străduim într-una să „acoperim" Preluarea cartofilor pentru sămînţă a fost o ac­ teren pregătit în avans. Mai sînt suprafeţe ne­
de plutire" pînă la finele anului. numărul scriptic de muncitori ţiune căreia duminică i-au răspuns cu promptitu­ eliberate de culturile premergătoare. In cazul că
Faptele nu stau însă aşa. La (deficitar cu peste 100 de oameni dine conducerile a o serie de unităţi. Preşedinţii nu tot porumbul va ajunge la maturitate, vom
ora’actuală unitatea figurează cu n.n.). Avem în permanenţă de- Tovică Manea (C.A.P. Boz), Traian Suba (C.A.P. pregăti alte suprafeţe de rezervă".
peste 8 000 tone cărbune sub legaţi prin ţară, însă eforturile Lăpuşnic), Traian Iorgovan (C.A.P. Brîznic) au IosiE Todor, preşedintele C.A.P. Vaidei : „Din
plan, numai în ultimele 20 de noastre nu au rezultatul scontat, fost prezenţi la preluarea cantităţilor de cartofi 300 hectare destinate culturii grîului, pe aproa­
zile din septembrie restanţa ri- deşi minerilor le putem asigura ce li s-au repartizat. Nu acelaşi lucru se poate pe 250 s-au efectuat arături. Zilnic se lucrează
dieîndu-se la peste 2 300 tone. condiţii de trai din cele mai bu­ spune însă despre preocuparea preşedinţilor Vio- cu 3 semănători. Tractoriştii Remus Simoe, Cornel
ne. rel Pătrău (C.A.P. Sînpetru), Ion Resedea (C.A.P. Dragotă şi Cornel Mihai, împreună cu coopera­
Cu alte cuvinte, activitatea Bărăşti), Aurel Munteanu (C.A.P. Sălaşu de Jos), torii Maria Gavrilă, Saveta Zaharie şi Saveta Ne-
productivă de aici a intrat din In faţa acestor probleme majo­ cît şi despre conducerile C.A.P. Rîu Alb, Strei- del, se străduiesc să folosească maşinile la ca­
nou în declin. Dacă, pentru si­ re şi reale întrebăm Centrala Săcel, Pişchinţi şi ale altor unităţi, care tărăgănea­ pacitate".
tuaţia ivită, s-ar invoca numai cărbunelui Petroşani : ză transportarea cantităţilor de cartofi pentru să­
motive subiective, s-ar greşi. — Nu se poate detaşa din alte mînţă. Din aspectele prezentate de interlocutori se
,(Metronomul" îşi propune să unităţi la Ţebea o formaţie alcă­ Tot ca un aspect negativ amintim şi faptul că se desprinde că nu peste tot se realizează un ritm
semănatul
grîului,
lucrarea
corespunzător
că
la
mineri
tuită
explice adevăratele cauze ce care să din ajute, prin experimentaţi, desfăşoară anevoios preluarea cartofilor destinaţi este întîrziată în unele cooperative agricole, fie
transmiterea
determină pe zi ce trece acumu­ acestei experienţe, la redresarea consumurilor colective. Spre exemplu, din cele 50 din cauza defecţiunilor ivite la tractoare sau a
larea unor noi rămîneri în ur­ tone repartizate Liceului minier din Deva nu s-a începerii lucrului tîrziu şi terminării lui devre­
mă. Dacă în sectorul I tectonica situaţiei ? cransportat pentru însilozare nici o cantitate. Ase­ me în cîmp. în plus, mai adăugăm că la C.A.P.
— Nu este posibil ca E.M. Ţe­
straturilor permite desfăşurarea bea (avînd în vedere şi valoarea menea cazuri se întîlnesc şi la alţi beneficiari. Vaidei calitatea arăturilor într-o tarla era sub
din plin a forţelor, în schimb în încheierea grabnică a recoltatului, sortarea cu orice critică. Prezent la faţa locului, inginerul
sectorul II condiţiile de muncă producţiei sale) să fie inclusă pe maximă răspundere, preluarea neintîrziatâ de că­ şef al consiliului intercooperatist Geoagiu, Ion
un loc mai prioritar în preocu­
sînt defavorabile minerilor. De­ pările centralei privind perfec­ tre toţi beneficiarii a cantităţilor de cartofi repar­ Făgădaru, s-a declarat şi el nemulţumit de situa­
sele. folii şi sărituri din tectonica ţionarea tehnologiei de extracţie? tizate şi înmagazinarea fără pierderi a recoltei ţia respectivă, asigurîndu-ne că va insista ca pa­
straturilor, infiltraţiile de apă „Metronomul" îşi exprimă în­ constituie acţiuni de o deosebită însemnătate, ca­ tul germinativ să fie pregătit în mod corespun­
împiedică vizibil atingerea unor crederea că va primi răspuns, din re trebuie să fie încheiate pînă la sfîrşitul acestei zător.
randamente corespunzătoare. Şe­ partea Centralei cărbunelui Pe­ sâptămîni. Numai astfel este posibil să se evite Se impune şi o altă precizare. în ziua raidului
ful sectorului II, ing. Ioan Jurje, troşani, intr-un termen cît mai orice pierderi din recoltă, să se creeze condiţii in n-am întîlnit i’n cîmp nici un inginer-şef, la locu­
afirmă că situaţia este într-ade- scurt. vederea pregătirii terenului şi însămînţării cerea­ rile unde se lucra la însămînţări. Cum este pri­
văr dificilă dar şi alte pricini lelor păioase de toamnă pe suprafeţele unde cul­ vită această situaţie la Direcţia agricolă jude­
conduc la nerealizări. Ne explică ILIE COJOCARU turile respective au ca plantă premergătoare car­
tofii. ţeană ?
® în judeţul Hunedoara se tombrie şi noiembrie vor consti­
construiesc în acest penultim an Garanţii eerte petifris tui perioade de eforturi mai deo­
al cincinalului 4190 apartamen­ sebite pentru finalizarea, în de­
te din care 3 420 apartamente cembrie, a planului de apartamen­
los
sînt proprietate de stat. te ne-au dat şi şefii şantierelor de
e în cele 9 luni scurse de la Sa ternei! 'a plenului ietâiţe la Deva, Orăştie şi Vulcan. A fost
începutul anului s-au dat în fo­ exprimată voinţa colectivelor de
losinţă 2 380 apartamente pro­ muncitori constructori că marele
prietate de stat şi 425 aparta­ trimestre şi ce garanţii există că ranţă că înainte de- 30 decembrie planul de apartamente prevăzut eveniment al ţării, Congresul al
mente pentru O.j.C.V.L. planul de locuinţe va fi îndepli­ planul de locuinţe pe ansamblul pentru acest an să fie îndeplinit Xl-lea al partidului, va fi întîmpi-
o Planul de apartamente pro­ nit în întregime şi la termen —• trustului nostru va fi îndeplinit. cu cîteva zile înainte de termen. nat cu succese şi de către fău­
prietate de stat a fost înche­ iată ce ne propunem să consem­ Garanţie pentru aceasta stă luna Ing. Gheorghe Feier, secretar al ritorii obiectivelor social-culturale
iat înainte de termen în oraşe­ năm în continuare, solicitînd răs­ septembrie în care, numai în De­ Comitetului municipal de partid din judeţ.
le Orăştie, Simeria, Brad, Că- punsuri de la constructorii de lo­ va, s-au construit, în medie, cîte Petroşani. In Valea Jiului, în a- Trebuie, însă, amintit că cifra de
lan, Haţeg, Petrila şi Lupeni, cuinţe. 7,3 apartamente pe zi. cest an se construiesc 1 277 apar­ 1 385 apartamente — cîte trebuie
precum şi în comuna Pui. Ing. Alexandru Lugojan, direc­ Cornel Covaliov, secretarul co­ tamente, din acestea 786 fiind ter­ încă finalizate pînă la sfîrşitul a-
O în luna septembrie, la Hu­ torul T.C. Deva. Din cele 987 a- mitetului de partid de la I.C.S. minate, în Petrila şi Lupeni con­ nului — este deosebit de mobili­
nedoara s-au construit, zilnic, partamente, pe care le vom con­ Hunedoara. Constructorii noştri de strucţia de locuinţe pentru acest zatoare, cu atît mai mult cu cît
cîte 12 apartamente ; la Deva strui în Deva, la ora actuală avem la şantierul nr. 4 — profilat pe an fiind, deja, încheiată. Pentru se face resimţit şi timpul frigu­
7,3 apartamente, iar în Valea predate 659. Aş zice că situaţia nu construcţia de locuinţe — au pre­ viitoarele luni ne vom concentra ros. Va trebui, în continuare, să
Jiului 8,5 apartamente. este rea, ţinînd cont că pentru dat, pînă în prezent, 845 aparta­ atenţia asupra oraşelor Vulcan şi se treacă la concentrarea forţelor
viitor putem trece la concentrarea mente din cele 1 080 prevăzute Petroşani, deoarece, aici, faţă de de muncă, la folosirea din plin a
Iată pe scurt bilanţul modului în forţei de muncă, dat fiind înche­ pentru acest an. In construcţia planul perioadei, se înregistrează timpului favorabil, astfel ca pînă
care se înfăptuieşte planul de a- ierea planurilor de apartamente blocurilor 17, 29, 26, 32 şi 40, care rămîneri în urmă. Cu toate aces­ la sfîrşitul anului să se constru­
partamente — parte integrantă a proprietate de stat în oraşele O- s-au predat la finele lui septem­ tea, sînt asigurate premise pentru iască, în medie pe zi, la nivel de
mobilizatorului program de inves­ răştie, Simeria, Brad, Călan, Ha­ brie, s-a dobîndit o considerabilă ca planul din acest an să fie în­ judeţ, cîte 15-16 apartamente.
tiţii al judeţului. Este sau nu bu­ ţeg. O situaţie aparte avem în Va­ experienţă, fapt ce ne determi­ deplinit la termen.
nă situaţia obţinută în primele trei lea Jiului. Totuşi, afirm cu sigu­ nă să fim optimişti. Sperăm ca Asigurări ferme că lunile oc­ C. ILIE