Page 34 - Drumul_socialismului_1974_10

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6031 © MARŢI 22 OCTOMBRIE 1974

de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid

Un colectiv care , îşi demonstrează Fe primul plan, problemele

prin fapte înaltele sale calităţi producţiei agricole

De ce nu s-au realizat întoc­ Manifestîndu-şi deplina adeziu­
mai producţiile prevăzute în sec­ ne faţă de documentele Congresu­
Delegaţii celor peste 7 200 comu­ tinuat, fireşte, dar conferinţa, prin ducerilor unor secţii, organizaţiilor torul vegetal şi în zootehnie ? Ce
nişti din Combinatul siderurgic darea de seamă, ca şi prin cuvîn- de partid, organelor de control teh­ măsuri trebuie întreprinse în sco­ lui al Xl-lea al P.C.R., care sint
supuse
confe­
dezbaterii
publice,
Hunedoara au dezbătut, în confe­ tul unor participanţi, ca Victor Pe- nic, precum şi slabei activităţi des­ pul îndeplinirii exemplare a pla­ rinţa organizaţiei comunale de
rinţa de partid, de pe poziţia înal­ troesc, Costache Trotuş, Silviu făşurate de către comisia de cali­ nului de dezvoltare economico-so- partid Beriu — în spiritul sarci­
telor exigenţe prezente şi viitoa­ Samoilescu, Ioan Ionescu, Remus tate de pe lingă comitetul oame­ cială în profil teritorial al comu­ nilor reieşite din cuvîntarea tova­
re, activitatea comitetului de Păţan şi alţii a analizat în spirit nilor muncii. Mai mulţi vorbitori, nei Beriu ? Iată coordonatele în ca­
partid, capacitatea sa organizato­ combativ, comunist şi lipsurile şi printre care Gheorghe Dîrlea, Con­ re s-au înscris dezbaterile confe­ răşului Nicolae Ceauşescu rostită cu
prilejul „Zilei recoltei" — a jalo­
rică şi politică, au hotărît modul neajunsurile ce se .mai fac simţi­ stantin Borăscu, Ioan Beraru au rinţei comunale a organizaţiei de nat cu claritate direcţiile în care
în care trebuie să acţioneze în te în activitatea acestui mare co­ abordat frontal unele probleme ale partid. Făcînd bilanţul activităţii va acţiona pentru îndeplinirea pla­
viitor pentru înfăptuirea impor­ lectiv. Una din problemele care disciplinei tehnologice şi de mun­ desfăşurate în perioada care a tre­ nului economic al comunei. In a-
tantelor sarcini ce le va stabili au stat în centrul analizei criti­ că, ale respectării normelor de cut de la precedentele alegeri, a- cest context un accent deosebit va
Congresul al Xl-lea al partidului. ce este utilizarea la întreaga ca­ tehnică a securităţii, pregătirii ca­ nalizînd aportul comuniştilor la în­ fi pus pe materializarea obiecti­
In perioada care a trecut de la pacitate a agregatelor, instalaţiilor drelor, precum şi ale necesităţii deplinirea sarcinilor economice ce velor ce revin comunei din progra­
ultima conferinţă, siderurgiştii hu- şi maşinilor. Comitetul de partid îmbunătăţirii activităţii de educa­ le-au revenit pentru materializarea mul judeţean de îmbunătăţiri fun­
nedoreni s-au afirmat ca o puter­ âl combinatului, comitetele de ţie multilaterală a tuturor lucră­ obiectivelor stabilite de Congresul ciare. Prin înlăturarea excesului
nică forţă în procesul vast al fău­ partid şi birourile organizaţiilor de torilor. al X-lea şi Conferinţa Naţională de umiditate de pe circa 2 000 hec­
ririi societăţii noi, fapt subliniat bază din secţii, sectoare şi ateliere Unul din meritele principale ale ale partidului, darea de seamă şi tare • este posibilă obţinerea unor
şi de secretarul general al parti­ au analizat periodic această pro­ conferinţei constă în faptul că ana­ participanţii la dezbateri au relie­ sporuri de producţie echivalentă cu
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, blemă şi au determinat îmbunătă­ lizînd cu un înalt simţ de răspun­ fat însemnatele rezerve rămase ne­ peste 400 tone cereale.
eu prilejul recentei sale vizite la ţirea activităţii. Totuşi, mai sint dere activitatea organizaţiei de fructificate în direcţia sporirii pro­ Măsuri de importanţă deosebită
Hunedoara. încă unele lipsuri care determină partid din ultimii doi ani, a con­ ducţiei agricole, precum şi a con­ s-au stabilit pentru îmbunătăţirea
Colectivul siderurgic hunedorean opriri accidentale, avarii, între­ turat. atît prin darea de seamă tribuţiei celor patru cooperative a- activităţii în sectorul zootehnic, ţi-
se înscrie cu succes iii rîndurile ţinerea necorespunzătoare a unor şi hotărîrea adoptată, cit şi prin gricole şi a gospodăriilor populaţiei nînd seama că în ultimul an al ac­
celor care înfăptuiesc chemarea de agregate, reparaţii de slabă calitate cuvîntul unor delegaţi, jaloanele la fondul de’ stat, la ridicarea ve­ tualului cincinal producătorii din
înalt patriotism — cincinalul îna­ etc. Staţionările şi opririle acci­ precise ale activităţii viitoare. In niturilor cooperatorilor şi îmbu­ comună trebuie să livreze la fon­
inte de termen. De la începutul dentale se menţin încă la un nivel faţa acestui colectiv stau sarcini nătăţirea aprovizionării populaţiei dul de stat peste 8 000 hl lapte şi
cincinalului el a dat peste plan ridicat în secţiile furnale, aglome­ de mare răspundere precizate şi cu produse agroalimentare. mai mult de 120 tone carne. Deci­
75 000 tone cocs, 239 000 tone fon­ rare, în oţelării şi laminoare. de secretarul general al partidu­ Evidenţiind cauzele care au in­ siv pentru materializarea indicato­
tă, 358 000 tone oţel, 84 000 tone Comuniştii au apreciat că deşi lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fluenţat negativ nivelul producţii­ rilor de plan şi a angajamentu­
laminate, cu un devans general de s-au obţinut rezultate bune cu prilejul recentei vizite la com­ lor la hectar, precum şi nerealiza- lui asumat în întrecere este modul
37 de zile. In intervalul dintre în domeniul îmbunătăţirii calităţii binat. în anul 1975, ultimul’an al rea efectivelor şi a obligaţiilor cum se ya acţiona în vederea gos­
cele două conferinţe siderurgiştii producţiei, există încă numeroase actualului cincinal, siderurgiştii contractuale la lapte şi carne, co­ podăririi raţionale a resurselor de
hunedoreni au fost distinşi de două rezerve. Costurile de producţie sint hunedoreni vor trebui să sporească muniştii Maria Pascu, Ion Mano- furaje, organizării judicioase a re­
ori cu „Ordinul Muncii" clasa I, grevate prin rebuturi în valoare de producţia faţă dă realizările anu­ lesc, Maria Marian, Nicolae Cră­ producţiei şi selecţiei, permanenti­
iar în această toamnă — cu Or­ 7,67 milioane lei ; la clienţi s-au în­ lui 1974 cu 90 000 de tone de oţel ciun, Iile Turdăşan, Petru Luca, zării ca îngrijitori a celor mai har­
dinul „Steaua Republicii Socialis­ registrat rebuturi de peste 2 000 de şi cu circa 195 000 tone laminate Vasil.e , Bildea, Minodora Cosor, nici şi pricepuţi cooperatori. Pu-
te România" clasa I. tone metal. Conferinţa a adresat finite. In urma indicaţiei date de Gheorghe Văidan şi alţii au făcut nînd problemele sporirii producţi­
Şirul realizărilor ar putea fi con- critici aspre dar întemeiate con- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pro- referiri critice asupra modului cum ei agricole pe primul plan al pre­
•ducţia de piese de schimb trebuie comitetul ' de partid şi birourile ocupărilor, comitetului comunal de
să crească cu aproximativ 20 mi­ organizaţiilor de bază s-au preo­ partid Beriu îi revine datoria de
lioane lăî. Cheltuielile la 1 000 lei
: SIMERIA producţie marfă urmează să se re­ cupat de conducerea activităţii e- căpetenie să -urmărească’ materia­
ducă cu 22 lei, ceea ce echiva­ conomice. Periodic — au arătat lizarea punct cu punct a hotărîrii
de
asigure
să
conferinţă,
adoptate
vorbitorii — s-a făcut analiza sec­
lează cu o scădere a costurilor, toarelor de producţie din C.A.P., mobilizarea întregului potenţial de
faţă de 1974, de 180 milioane lei, au fost stabilite măsuri de înlătu­ forţe şi mijloace al satelor la a-
In stil ie muncă adecvat prollematicii iar productivitatea muncii pe an­ rare a neajunsurilor constatate, plicarea tehnologiilor înaintate,
gajat va creşte cu 6,38 la sută.
Corespunzător acestor sarcini dar s-a neglijat finalizarea lor, iar menite să dea certitudinea realiză­
econo­
exemplare
rii
a
sarcinilor
mobilizatoare, organizaţia de partid controlul îndeplinirii sarcinilor în­ mice care sint puse în faţa comu­
din combinat trebuie să-şi îmbu­ credinţate comuniştilor a lăsat de­ nei.
seori de dorit. Ei au cerut nou­
diverse a activităţii ie pârtii nătăţească permanent stilul şi me­ lui comitet să nu mai tolereze a-
todele de muncă, să-şi ridice Ja un
nivel tot mai înalt capacitatea de semenea neajunsuri. N. TÎRCOB
mobilizare a colectivului pentru
Organizaţia orăşenească de partid sirea mai eficientă a concluziilor
Simeria este o organizaţie puterni­ desprinse din analiza unor stări de înfăptuirea exemplară a obiective­
lor economice.
că. Aproape tot al treilea locui­ lucruri. Este ceea ce se cheamă Conferinţa a exprimat hotărîrea Haţegul se afirmă în economia
tor al oraşului este mem'bru de ridicarea calităţii muncii de partid. tuturor comuniştilor, a întregului
partid. In cuvîntul său, tovarăşa Juja Bă- colectiv de siderurgişti, de a lupta
Sîmbătă 19 octombrie organizaţia da de la C.A.P.. Sîntandrei arăta
aceasta a trăit un eveniment de necesitatea de a folosi stimulativ cu toată dăruirea şi abnegaţia, judeţului prin rezultate, prin oameni
seamă — conferinţa pentru dare arma criticii. Cînd critica nu e de a transpune în viaţă indica­
de seamă şi alegerea noului organ. dublată de ud ajutor şi o îndruma­ ţiile date de tovarăşul Nicolae
Bilanţul activităţii de partid în re .concretă, spunea vorbitoarea, ea Ceauşescu cu prilejul recentei vi­ Perspectivele economice ale Ha­ Ing. Marin Băităţeanu informa con­
conducerea economiei simeriene, în nu are eficienţa scontată. Iosif zite efectuate în mijlocul lor, de ţegului se înscriu armonios pe li­ ferinţa eă ritmul, de 10 la sută,
munca internă de partid, în orga­ Blaga de la depoul C.F.R. atrăgea a realiza la nivelul ( cerinţelor toa­ nia prevederilor documentelor ce­ faţă de 4,6 cîţ era planificat, a
nizarea vieţii sociale a oraşului es­ atenţia că birourile organizaţiilor te sarcinile ce le revin. Totul este lui de-al Xl-lea Congres al parti­ condus la recuperarea unor mari
te _ bogat, iar programul pentru ur­ de bază reuşesc să conducă bine ca optimismul robust, comunist al dului. Anul viitor, de pildă, valoa­ restanţe.
mătorii doi ani, cuprins în hotărî- conferinţei să se transfere în sec­ rea producţiei globale va fi de Cîteya unităţi din oraş (l.P.I.L.F.,
rea adoptată, este mobilizator. doar atunci cînd fiecărui comunist i ţiile şi sectoarele combinatului, să 387 milioane lei, iar în 1976 se va întreprinderea de bere şi malţ,
Din lucrările conferinţei a reieşit s-au repartizat sarcini concrete şi însufleţească oamenii. Aceasta de­ dubla. De asemenea, în 1975, vo­ şantierul 3 construcţii, I.A.S. etc.)
că organizaţia respectivă a fost şi se urmăreşte aducerea lor la în­ pinde de nivelul şi conţinutul acti­ lumul investiţiilor se va ridica la âu resimţit lipsa forţei de muncă.
mai este confruntată cu probleme deplinire. vităţii comuniştilor. 156 milioane lei. Conferinţa a dezbătut şi acest as­
privind economia, conducerea în Darea de seamă şi discuţiile pe pect. Delegata Maria Stancu sub­
aşa măsură ca plusurile de produc­ ION CIOCLEI CORNEL ARMEANU marginea ei din conferinţa oră­ linia că parte din absolvenţii de
ţie prevăzute de proiectele docu­ şenească de partid au fost un a- liceu nu găsesc locuri de muncă,
mentelor de partid pentru cel de devărat colocviu, în care dezvol­ în replică, Maria Găvan reliefa că
ai XX-lea Congres să fie realizate tarea industrială şi economică a o- o comisie constituită în acest scop
In cea mai mare parte prin efort raşului a ocupat un loc central. la nivelul comitetului orăşenesc
propriu de gîndire, prin folosirea Inteligenţa valorificată prin Dezbătînd prezentul şi prefigu- U.T.C. s-a întrunit la 9 august a.c.
experienţei acumulate. rînd viitorul în lumina proiectelor şi a repartizat pe toţi absolvenţii
Raportîndu-se la aceste cerinţe, de Directive şi Programului parti­ rămaşi necuprinşi în invăţămîntul
atît darea de seamă cit şi mai dului, delegaţii — în cuvîntul lor superior ori şcoli postliceale. Re­
mulţi participanţi la dezbateri au integrare cu producţia — au oferit tabloul fructuos al zultatul ? Repartiţiile le-au rămas
subliniat necesitatea imprimării la. muncii de partid, reflectată în bi­ acestora in b u z u n a r e l a locurile
toate organele şi organizaţiile de lanţul economic al celor doi ani de muncă nu s-au prezentat nici
partid din oraş a unui stil de Conferinţa organizaţiei de partid tractelor de producţie încheiate şi analizaţi. Concludent este cuvîn­ unul dintre ei. „Să vie la noi că
muncă elastic, adecvat, care să a- a Institutului de subingineri Hune­ finalizate este de ordinul milioa­ tul secretarului de partid de la avem mare nevoie '!“, îndemna ing.
sigure rezolvarea problematicii di­ doara a dezbătut, cu profunzime nelor, unde peste 60 la sută din secţia transporturi auto, Ioan Clep: Petru Hristovici de la şantierul nr.
verse a activităţii de partid. Prac­ documentele programatice ale ce­ temele proiectelor de diplomă au „Comitetul nostru de partid a 5 construcţii industriale.
tica de pînă acum a organului oră­ lui de-al Xl-lea Congres al parti­ fost axate pe probleme de produc­ lansat iniţiativele : „Să reducem cu „Soarta producţiei o hotărăsc co­
şenesc de partid a acumulat o sca­ dului, exprimîndu-şi totodată ade­ ţie, iar soluţiile formulate în lu­ 5 la sută timpul de staţionare a lectivele de muncă — spunea Vic­
mă de plusuri în această direcţie. ziunea deplină şi hotărîrea de a crări şi-au găsit aplicabilitate ime­ maşinilor în reparaţii curente" şi tor Surdu, preşedintele consiliului
Analiza concretă, la obiect şi la transpune în viaţă sarcinile ce re­ diată — s-a apreciat că „sîntem „Să circulăm o zi pe lună cu ben­ local al sindicatelor — dar nu în
faţa locului a problemelor, condu­ vin colectivului acestui institut de încă departe de nivelul cerinţelor zină economisită". întregul colec­ condiţiile cînd în oraşul nostru se
cerea pe baza apropierii de oameni, învăţămînt superior. şi al posibilităţilor de care dis­ tiv s-a alăturat chemării comu­ înregistrează încă multe absenţe
de sugestiile şi propunerile lor sint punem". „Avem un plan unitar niştilor şi acum putem raporta : nemotivate".
plusuri ale stilului său de muncă; Analizînd activitatea organizaţi­ cu combinatul, a cărui valoare de­ în 9 luni am transportat peste Economia agricolă şi-a găsit şi
şi nu numai ale celui al său. Vor­ ei de partid In perioada ce s-a păşeşte 3,6 milioane lei şi pentru prevederi 60 000 tone mărfuri, cu ea loc în lucrările conferinţei, prin
bind în numele comuniştilor de la scurs, darea de seamă şi cei ce au a cărui realizare sîntem direct o economie de 50 000 litri benzină. intervenţiile inginerilor Maria Me-
LM.M.R., tovarăşul Florian Urican luat cuvîntul au abordat în mod răspunzători. Avem posibilităţi să Pînă la sfîrşitul anului vom dubla drea şi Georgel Răican. „Ne-am
arăta că rezultatele bune obţinute deosebit problemele integrării în- facem mult mai mult şi putem fa­ economia de combustibil şi deci depăşit producţia de grîu şi orz
de organizaţia respectivă în con­ văţămîntului cu cercetarea şi pro­ ce mai mult. Aş atrage atenţia a- vom realiza nu una, ci două zile la hectar cu cîte 261 şi, respectiv,
ducerea activităţii economice se ducţia. „E adevărat că am muncit supra seriozităţii onorării comen­ lucrate cu benzină din economii". 725 de kg. Ne vom strădui să ob­
datoresc perfecţionării stilului de mai organizat, s-au ţinut mai mul­ zilor cu C.S.H." (ing. Ştefan Toa- Organizaţia de partid, tot colec­ ţinem rezultate tot aşa de bune şi
muncă In planificare, organizare şi te consultaţii îndeosebi eu studen­ der, şeful catedrei de electromeca­ tivul de muncă al l.P.I.L.F. a a- Ia restul culturilor" spunea Maria
conducere, faptului că lunar secre­ ţii Insuficient pregătiţi, s-a pus ac­ nică). „Cercetarea nu poate fi se­ vut de luptat cu greutăţile provo­ Medrea, referindu-se la rezultatele
tarii de organizaţii sint informaţi cent pe calitatea cursurilor, a se- parată de producţie. Invăţămîntul, cate de condiţiile naturale care au din C.A.P. Haţeg. „Am întreprins
despre problemele cele mai de sea­ minariilor, a, lucrărilor de labora­ cercetarea şi producţia — aceste diminuat In zonă producţia de un complex de măsuri ce vor a-
mă ale întreprinderii, că ele sint tor, pe îndrumarea practicii pro­ trei compartimente trebuie astfel fructe şi legume, ca şi cu neputin­ sigura I.A.S.-.ului în anul urmă­
dezbătute în birourile organizaţii­ ductive, fapt ce a făcut ca, după corelate incit să nu fiinţeze una ţa constructorului — şantierul nr. tor, de pe cîte 50 de hectare, pro­
lor de partid şi că la nivelul a- primele două sesiuni de examene, fără alta" (prof. dr. ing. Anton 3 — de-a realiza o serie de inves­ ducţii echivalente cu 10 000 kg po­
eestora comitetul exercită un rigu­ proporţia studenţilor integralişti să Saimac, prorector). tiţii, acum deficitare valoric eu rumb ştiuleţi, 30 000 kg cartofi şi
ros control. fie de 57,7 la sută. A crescut pre­ Problema integrării a fost abor­ peste 800 000 lei, iar calitativ cu 5 000 kg grîu la hectar" — susţinea
Cu toate plusurile acestea stilul ocuparea cadrelor didactice faţă dată şi in cuvîntul cadrelor didac­ mult mai mult. Comuniştii n-au cel de-al doilea.
de muncă al organului orăşenesc de pregătirea studenţilor, dar nu tice Ion Lăzăruţ, Simion Jiteanu, descurajat însă. O confirmă ing. în măsurile adoptate, conferinţa
de partid nou ales, al organelor peste tot s-a manifestat exigenţă" Pavel Munteanu, Constantin Ma­ Ion Birău, directorul unităţii, in orăşenească de partid a jalonat
din subordine, e perfectibil în per­ — arăta în cuvîntul său, Ioan Sîr- nele, Isidor Prejban, Gh. Popoiu, expresia î „Ne vom realiza sarci­ sarcinile şi răspunderile tuturor
manenţă. Perfecţionarea trebuie să bu, şeful catedrei de cultură gene­ al studenţilor V. Pană, I. Groza, na anuală în procent de 103,5 la organelor şi organizaţiilor de
Înceapă cu finalizarea cu consec­ rală. al tuturor vorbitorilor. Climatul sută, învingind toate greutăţile, partid, ale comuniştilor, ale celor­
venţă a hotărîrilor luate, cu folo- In institut, unde valoarea con­ de lucru şi angajare al analizei ceea ce va reprezenta depăşirea lalţi oameni ai muncii din econo­
făcute de organizaţia de partid producţiei globale cu 1,3 milioane mia oraşului, sarcini pe care şi
din institut dă garanţia că, aici, şi a celei marfă cu peste 1,5 mi­ viaţa internă de partid şi munca
COLEGIUL DE REDACŢIE anul universitar se desfăşoară lioane". politico-eduoativă trebuie să _ le
printr-o activitate creatoare, unde Membrii de partid din organi­ subordoneze îndeplinirii întocmai a
GHEORGHE PAVEL (redactor şef), TIBERIU ISTRATE (secretar inteligenţa va fi valorificată prin zaţiile aparţinătoare S.E.L. au ca prevederilor planurilor.
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA integrare cu producţia. sarcină principală valorificarea pe
deplin a masei lemnoase, urmărind
LUCIA LICIU. IOAN MiRZA. NICOLAE TIRCOB.