Page 35 - Drumul_socialismului_1974_10

DRUMUL SOCIALISMULUI © MR, 6031 @ MARf! 22 OCTOMBRIE 1974 Pag, 3
BSWBS3HBBBBBBBBaBWSapgjiBWBBWBEBaBBMEBaaM^ffiijSSBg3Sigg3P
M MA Al P. C. I

Al l

Fiecare sector industrial hunedorean wa cunoaşte o impetuoasă ascendenţă

Programul partidului, Directi­
vele Congresului al Xl-lea al ENER6ETO: !n continuare, pe ibi te de frunte
P.C.R., jalonînd ştiinţific direc­
ţiile dezvoltării economico-so- Energetica este un element definitoriu pentru progres şi — Dacă colegii de la Mintia se preocupă de mărirea pu­
ciale a ţării şi judeţelor, stabi­ civilizaţie. terii instalate şi îmbunătăţirea structurii combustibililor uti­
lesc ca element determinant al Judeţul Hunedoara, care ocupă primul loc pe ţară în ce pri­ lizaţi — ne spunea tovaiăşul ing. Ioan Haţegan, directorul
politicii de ridicare generală a veşte puterea instalată şl unul din primele locuri la con- I.R.E. Deva — vreau să arăt că şi in cadrul întreprinderii
nivelului de civilizaţie îmbună­ sumut-de "errergîe- -electrică, se va circumscrie şi în continu­ noastre se vor pune în funcţiune în viitorul cincinal im­
tăţirea, în continuare, a repar­ are în ritmurile programului energetic naţional. portante obiective energetice in valoare de 543 milioane lei,
tizării teritoriale a forţelor de — In viitorul cincinal — sublinia tovarăşul ing. Ieronim Ru- reprezentînd o creştere cu aproape 50 la sută a valorii mij­
producţie. | -In cazul judeţului san, directorul I.E.C. Deva — întreprinderii noastre îi revin în­ loacelor fixe ale întreprinderii. Din numeroasele obiective
nostru, accentuarea procesului datoriri importante, deoarece încă din acest an a început ex­
de dezvoltare industrială echi­ ce se vor pune în funcţiune subliniez ca importante staţiile
tinderea centralei Mintia cu încă două grupuri de 210 MW, de transformare şi conexiune 220 lcV/110 kV Baru, Paroşeni,
librată în viitorul cincinal în­ urmînd ca pînă în aprilie 1977 să se pună în funcţiune pri­
seamnă creşterea — alături de mul grup, iar celălalt. în cursul anului 1980. Această dezvol­ Retezat, staţia 400 kV/220 kV Mintia şi L.E.A. 220 kV Rîul
Mare-Baru. De asemenea, o pondere deosebită vor avea lu­
metalurgie şi minerit — a pon­ tare pune sarcini sporite în faţa colectivului nostru, pe lingă crările de reconstrucţie şi modernizare a L.E.A. de medie
derii celorlalte sectoare indus­ cea de a produce şi livra sistemului energetic naţional în
triale în valoarea totală a pro­ mdd continuu cit mai multă energie. Acţionînd pentru- tradu­ şi joasă tensiune, lucrările de alimentare cu energie electrică
ducţiei materiale şi în ocupa­ cerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid şi de stat, în a blocurilor de locuinţe.
rea forţei de muncă, mai _ ales Convorbire consemnată de
feminină. viitorul cincinal cel puţin 90 la sută din producţia de ener­ MiRCEA LEPÂDATU
Prevederile pentru cincinalul gie reabzată aici va fi pe cărbune. corespondent
1976—1980 sînt deosebit de sem­
nificative în această privinţă.
La sfîrşitul acestui deceniu va­ PRODUCŢIA DE MATERIALE £ PRODUSE AU
loarea producţiei realizate de INDUSTRIA UŞOARA INDUSTRIA
energetică, construcţia de ma­ ENERGIE ELECTRICĂ CONSTRUCŢII INDUSTRIEI CHIMICE SI ALIMENTARĂ LOCALA
şini, industria lemnului şi ma­
terialelor de construcţii, chi­ (MILIARDE kWh) (MILIOANE lei) (MILIOANE LEI) (MILIOANE LEI) (MILIOANE LEI)
mică. uşoară, alimentară şi lo­
cală se va apropia de 10 mili­ 2841
arde lei anual pe judeţ !
Dezvoltarea în ritmuri înalte
a sectoarelor economice „tine­
re" hunedorene — pentru că în
,afară de siderurgie, minerit, de
„Viscoza" Lupeni şi „Vidra"
Orăşlie totul, e tînăr în peisajul
industrial al judeţului —, cre­
area de noi unităţi şi ramuri
(textile şi confecţii, încălţămin­
te, prelucrarea lemnului, ali­
mentare etc) vor determina în­
semnate mutaţii economico-soci-
ale în cincinalul viitor :
— Hunedoara va deveni pen­
tru prima dată un mare pro­
ducător de lianţi ;
— judeţul va da peste 10 la 1975 1980
sută din cele 75-80 miliarde 7»-jynu.iifigwiigTrnHTmnff»nimTCBggi\rvS
ltWli energie electrică ce vor
pulsa în magistralele de forţă
şi lumină ale ţării : valorificarea superioară
— industria uşoară şi alimen­
tară va trece pe locul al trei­ Aşa cum rezuitâ din documentele Congresului şi din in­
lea pe judeţ (după siderurgie dicaţiile pe care secretarul generai al partidului, tovarăşul cu un tip de fierăstrău mecanic uşor pentru curăţitul ar­
tractoare
forestiere
articulate
borilor
de
crăci,
80
C.P„
de
şi minerit) ca valoare a pro­ Nicolae Ceauşescu, le-a transmis la recenta consfătuire cu funiculare de 3—5 tone şi agregate pentru cojitul lemnului
ducţiei realizate ; cadrele din silvicultură, in viitorul cincinal şi în continuare de râşinoase de orice dimensiune. Pe baza acestor dotări —
— cea mai mare parte din tendinţa definitorie in domeniul forestier este reducerea ma­ care vor transforma şi mai mult munca forestierilor în cea
cele peste 26 000 noi locuri de sei pusă în exploatare şi punerea unui accent deosebit pe de manipulanţi de utilaje —, productivitatea fizică urmează
muncă se vor crea în aceste valorificarea superioară a tot ceea ce- tăiem. O asemenea să crească de la 1,2 mc/om şi zi cit se realizează în prezent
sectoare, unde preponderentă orientare are şi colectivul întreprinderii noastre. In 1980, de la circa 3 mc/om şi zi pînă în anul 1980.
urmează să fie forţa de muncă pildă, pentru realizarea a I 000 lei producţie marfă se vă Colectivul I.FE.T. Deva, împreună cu silvicultorii, va
consuma cu un metru cub de masă lemnoasă mai puţin.
feminină. Importante îmbunătăţiri se vor aduce sistemei de maşini acţiona cu responsabilitate pentru gospodărirea cit mai raţio­
nală a „aurului verde", această mare bogăţie a judeţului.
Să ne imaginăm, pe temeiu­ utilizate pentru' exploatarea şi valorificarea superioară a
rile prevederilor documentelor masei lemnoase. Parcul nostru de utilaje se va îmbogăţi Inq. CORNELIU FULGA
directorul I.F.E.T. Deva
Congresului ai Xl-lea, Hune­
doara anului 1980. In bilanţu­
rile de atunci se va consemna
Haţegul ca o zonă industriali­
zată multilateral, Orăştia ca un & continuă dezvoltare
însemnat centru de prelucrare
a maselor plastice şi al con­ Producţia chimică a judeţului, dezvoltată pe scheletul a In 1975 secţia de mase plastice va cunoaşte o nouă dez­
strucţiilor de maşini, municipiul două unităţi de prestigiu ale economiei hunedorene, „Viscoza" voltare prin mărirea capacităţilor de producţie cu încă 2 200
sidcrurgişlilor cu multe alte pro­ Lupeni şi „Chimica" Orăşlie, tinde să ocupe o pondere tot tone anual. Acestei dezvoltări ii va urma în 1976 o alta. Vor
duse în afară de metal şi mi­ mai substanţială în volumul bunurilor materiale tradiţionale intra în funcţiune noi utilaje capabile să producă anual alte
aceste
meleaguri.
capacităţi,
nereuri, o accentuată diversifi­ fabricate pe unor tehnologii de Extinderile de diversificarea 3 300 tone de produse din mase plastice. eveniment al întreprinderii se
Dar
impresionant
mai
cel
prelucrare,
perfecţionarea
care a producţiei materiale la
producţiei sînt doar cîţiva dintre pilonii ce asigură plasarea va produce în 1979 cînd „Chimica" va deveni producătoare
scara întregului judeţ. Imagi­ industriei chimice a judeţului pe noi coordonate de progres. de mobilă din mase plastice. Anual aici se vor produce cir­
nea prinde, dealtfel, contur pe Este suficient a arăta că în 1980, faţă de 1975, producţia de ca 10 000 tone de mobilă, lucru care, evident, oferă un bu­
platforma de la Chişcădaga, pe mase plastice de la „Chimica" Orăştie va fi aproape de 3 ori chet de semnificaţii deosebite, semnificaţii lucid şi măreţ
şantierele din Deva, Mintia, mai mare, producţia marfă a anului 1980 urmînd să fie „ro­ ilustrate în proiectul de Directive.
Haţeg, Orăştie, Lupeni... tunjită" cu peste 500 milioane lei faţă de ultimul an al a- ILIE COJOCARU
cestui cincinal.
ruefură sortimentală o amplă -competiţie
ar oonMatoriior iwsiti producţiei
Industria uşoară a judeţului va căpăta struite noi fabrici de încălţăminte, confec­ Sarcinile care revin industriei locale în plastice şi cauciuc destinate fondului pieţei,
proporţii considerabile îneepînd încă cu ţii şi tricotaje. cincinalul viitor sînt axate pe cîteva di­ vom construi noi fabrici de pîine în Va­
lea Jiului, Hunedoara şi Haţeg, vom_ trece
primul an al cincinalului viitor. Urmărind Urmărindu-se materializarea prevederilor recţii de o deosebită însemnătate pentru pe baza pregătirilor deja făcute, la îmbu­
ridicarea calitativă, la nivelul celor mai din Directivele Congresului ai Xl-lea al dezvoltarea colaborării cu industria repu­ nătăţirea substanţială a producţiei de bu­
bune realizări obţinute pe plan internaţio­ partidului, industria uşoara a judeţului se blicană, diversificarea producţiei în sco­ nuri gospodăreşti, în special a produselor
nal, asigurînd o structură sortimentală a- va caracteriza in cincinalul viitor printr-un pul creşterii volumului şi structurii sorti­
decvată cerinţelor în continuă schimbare grad ridicat de mobilitate şi adaptabilitate mentale a bunurilor de consum, pentru eleetrocasniee.
ale consumatorilor, unităţi prestigioase cum la cerinţele pieţei interne şi externe. A- continua creştere a nivelului de trai al Aş vrea să arăt că aceste orientări şi
este „Vidrş" Orăştie sau .cum va fi Ţesăto tenţia va fi concentrată în industria tex­ oamenilor muncii. perspective derivă din proiectul de Direc­
ria de mătase din Deva au trecut şi vor tilă asupra utilizării sporite a fibrelor şi Dacă producţia ramurii noastre producă­ tive ale Congresului al Xl-lea al partidu­
continua să treacă încă in acest cincinal firelor chimice astfel ca ponderea acestora toare de metal va creşte cu 47,6 la sută, lui cu privire la planul cincinal 1976—1980,
la măsuri deosebite pentru perfecţionarea să ajungă la 50-54 la sulă în anul 1980, iar cea a producţiei textile cu 122 la sută, a iar lucrătorii din cadrul industriei locale
tehnologiilor de fabricaţie. la încălţăminte, blănărie şi marochinărie mobilei cu 35 la sută, nu-i mai puţin ade­ a judeţului vor face totul pentru a le ma­
pe fabricarea unei game largi de sorti­ vărat că sîntem chemaţi să ne orientăm
Producţia „Vidrei" va satisface în mai mente de calitate superioară prin extinde­ cu precădere şi spre alte obiective tot atît terializa ireproşabil.
mare măsură cerinţele interne şi la ex­ rea utilizării pieilor şi blănurilor sintetice, de importante. Ing. PETRU PRODAN
port ; îneepînd cu 1975 vom avea mătase a maselor plastice si a c-auciucului sintetic. îneepînd cu eincinsdul viitor vom trece directorul I.J.I.L. Deva
ţesută la Deva, în anii următori vor fi con­ !. C. la fabricarea unor noi produse din mase