Page 36 - Drumul_socialismului_1974_10

Pag. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI

Sistematizarea municipiuiui Petroşani

Prezent şl perspectivi MARŢ

8,30 Cui
nă ; 9,00
Curs de
10.30 Bala
Interviu cu tovarăşul ing. EMILIAN TOMULESCU, vicepreşedinte al
mint. Pla
Consiliului popular municipal Petroşani Puhlicitat
Un şerif
Muzică p
tivă cu f
In cei 30 de ani care s-au scurs îmbogăţită de noile unităţi de rabulea ;
de Ia eliberarea patriei, Valea Jiu­ producţie, blocuri de locuinţe şi închiderea
Curs de
lui s-a transformat din temelii. construcţii social-culturale, de în­ 17,00 Curs
Toate localităţile poartă azi pece­ treaga sa dezvoltare economico- 17.30 Te Ie
tea unor aşezări urbane moder­ socială. Se vor construi aproape pentru Iu
ne, în continuă dezvoltare şi trans­ 3 000 apartamente proprietate de tură ; 18,1
formare. Vă rugăm, ca în acest stat şi 1 740 proprietate personală, atenţie ! ;
Legile
context, să prezentaţi succint mu­ o şcoală la Vulcan, depozite de a- tre ! ; 19,0 ţă
nicipiul Petroşani, aşa cum arată liniente la Lupeni şi Petroşani copii. N
el astăzi. pentru 1 000 tone, o nouă fabrică 19,25 1001
— Petroşaniul de altădată este de pîine şi una de gheaţă ş.a. călimară ;
azi municipiu şi în componenta sa Aveţi, desigur, în vedere şi mo­ In întîmp
intră patru oraşe şi două comune. dalităţile concrete de înfăptuire a veniment
Populaţia a crescut cu peste 100 000 acestui amplu program de con­ Urgenţe în agricultură lea al p;
locuitori, faţă de cea care exista strucţii, schimbările care pot sur­ vLsta eco
Luna crt
cu 30 de ani în urmă. veni şi posibilităţile unei adaptări niâneşti.
In Valea Jiului s-au construit şi rapide ia noile cerinţe impuse de prezintă...
dat în folosinţă peste 2(3 000 apar­ urbanistica modernă. furajere, la această dată găsindu-se Sîngeorgiului şi altele. Cu toate 21,40 Can:
tamente proprietate de stat, pre­ — Totul se află într-o continuă (Urmare din pag. 1) în cîmp cantităţi apreciabile de fî- că preşedinţii şi inginerii din a- 24 de orc
cum şi aproape 4 000 apartamente dezvoltare şi transformare. Evident nuri, nutreţuri suculente şi grosiere.
proprietate personală. A fost con­ că trebuie să ţinem pasul cu ce­ Paralel cu urgentarea recoltatului eesle unităţi au cunoscut din vre­ MIEKCU1
O imagine asupra felului cum se
struit noul oraş Uricani, iar Vul­ rinţele noi care se pun într-o eta­ se impune ca o atenţie deosebită preocupă conducerea C.A.P. Sînpe- me că balanţa furajeră e deficita­ 8,30 Cui
ră,
au
nu
acţionat
pen­
energic
canul a fost reconstruit din teme­ pă sau alta, să căutăm să le sa­ să fie acordată onorării exemplare tru (preşedinte Viorel Pătrău) de tru a valorifica eficient toate re­ ză ; 9,00
lii. Reţeaua comercială şi de pres­ tisfacem cit mai deplin. Schiţa de a obligaţiilor contractuale, preda­ Curs de
taţii numără mai mult de 550 u- sistematizare a municipiului este rea la bazele de recepţie a canti­ pregătirea iernării animalelor se sursele de nutreţuri existente, pen­ „Argeşul
nităţi. S-a dezvoltat reţeaua uni­ acum în curs de refacere şi adap­ tăţilor de porumb stabilite fiind o poate forma privind depozitul de tru înlăturarea pierderilor cantita­ program i
nutreţuri de la ferma de animale,
tive şi calitative din producţia de
tăţilor de învăţămînt, cultură şi tare la cerinţele actuale, impuse îndatorire patriotică şi cetăţenească unde nu s-au transportat nici 100 nutreţuri. blul „Doi
sănătate. în prezent funcţionează de dezvoltarea economică, îndeo­ de mare răspundere. Datoria de că­ tone finuri, în timp ce cimpul este Piteşti ; 11
cran. ® ]
97 unităţi şcolare de toate gra­ sebi a extracţiei de cărbune, de petenie a organizaţiilor de partid plin de furaje. Cu nimic mai bună Inexplicabil de anevoios s-a lu­ litică cu
dele, la care predau aproape 1400 amplasarea noi'or obiective indus­ de la sate şi a consiliilor populare crat şi la însilozarea furajelor, can­ Document
cadre didactice. Aici se află sin­ triale şi social-culturale. comunale o constituie, în aceste nu este situaţia la C.A.P. Sălaşu tităţile de siloz asigurate la C.A.P. Frumoasei
gurul institut de mine din ţară, Aşadar, Valea Jiului va înflori zile, mobilizarea tuturor cetăţenilor, de Jos, unde s-a neglijat atît Bejan, Pricaz, Turdaş, Ocoliş, Si- moaşei r<
transportul fînurilor cit şi însiloza-
care , pregăteşte specialişti în do­ continuu, fiind o imagine fidelă a cu mic cu mare, la înmagazinarea rea resurselor de nutreţuri exis­ bişel, Căstău, Romos, Teiu şi altele pionatele
nastică.
meniul mineritului. materializării politicii partidului, grabnică şi fără pierderi a întregii fiind departe de a acoperi necesa­ Varna ; 1
Anul acesta construim 1 297 a- de făurire a societăţii socialiste recolte. tente. Serioase neajunsuri în legă­ rul unităţilor respective. Fireşte, —10,45 Fot
partamente. S-au dat în folosinţă multilateral dezvoltate în patria tură cu depozitarea finurilor şi a- se pune întrebarea : cum aşteaptă reşti — F
o şcoală cu 16 săli de clasă, o gră­ noastră, de înaintare a României STRÎNGEREA SI ÎNSILOZAREA sigurarea unei baze furajere îndes­ conducerile acestor cooperative agri­ Cupei U.l
tulătoare se întilnesc şi la coope-
diniţă şi creşă cu 340 locuri, un spre comunism. FURAJELOR directă dc
atelier-şcoală la Petroşani, o gră­ rative'e agricole din Sîntămăria-Or- cole să obţină producţii sporite de namo ;
diniţă cu 100 locuri la Lupeni şi Interviu realizat de Serioase semne de întrebare con­ lea, Sălaşu de Sus, Riu de Mori, lapte şi carne în asemenea con­ Steaua p<
a început construcţia unui spital N. BADIU tinuă să ridice asigurarea bazei Clopotiva, Bobîlna, Toteşti, Valea diţii ?’ citate ; l
cu 700 locuri. tei în j
Avînd în vedere dezvoltarea eco­ ne... vf
nomică a municipiului, cerinţele 18,15 Scen-.
sporite de locuinţe şi confort, ne­ ra trală la
Braşot
cesitatea îmbunătăţirii generale a 18,30 Trai
condiţiilor de viaţă ale populaţiei, 18,40 Di
construcţiile social-culturale vor 18,50 Fi
cunoaşte un ritm corespunzător, 19,20 1 001
vor fi sporite dotările edilitar- din călim
gospodăreşti şi se va îmbunătăţi l nai ; 20,00
în corner
transportul în comun. Am dori ca, \ Telecincm;
pornind de la schiţa de sistema­ ecranizări,
tizare care dă o imagine de an­ piesa lui
samblu a dezvoltării economico- Cîf mai bună folosinţă M Celiov ; 2
sociale a municipiului, să spuneţi inseiiiiiaie valori materiale mai corn pe... apa sâmbetei zical ; 22,1
cîteva cuvinte despre înflorirea materiei prime \ JOI.
de viitor a Văii Jiului, despre
ceea ce se va realiza în cinci­ Să nu aibă C.S. Hunedoara ne- \ 10.00—17,C
nalul 1976—1980. vo'e de fier vechi ? ! Problema economiilor de ma­ Telex ; l
—' Vreau să subliniez că, aşa Fiecare dintre noi vehiculăm zilnic cu valori materiale, terii prime şi materiale stă per­ \ dia ; 1.8,05
cum se arată în proiectul de mai mari sau mai mici, dar nu ne gîndim întotdeauna, toţi, ÎNGRAŞĂMINTELE CHIMICE manent in atenţia lucrătorilor din \
Program al P.C.R., se va intensi­ cu ce efect economic şi social le folosim. Nu de puţine ori, cadrul Cooperativei meşteşugă­ \
grijă, \
fica construcţia de locuinţe, res- Cit de mult cîntăresc îngră- reşti „Retezatul" din Ilaţeg. In
pectîndu-se principiile sistemati­ în jurul nostru, se consumă inutil curent electric, energie ter­ şămintele chimice în balanţa re­ cele 69 de secţii ale cooperati­
zării teritoriale, iar •■corespunzător mică, apă, combustibili, însă nu luăm atitudine gospodă­ coltei de grîu se ştie foarte bine. vei se lucrează cu multă
cu acestea se vor dezvolta con­ rească, nu privim puţin mai departe de prezent, cînd aceste Pe seama fiecărui kg de sub­ se foloseşte fiecare centimetru DUMINIC.
strucţiile social-culturale, dotările bunuri şi altele ne vor fi atît de necesare. De aceea, avem stanţă activă se obţin sporuri de de material reuşindu-se să se re­ ( 8,30 De.'
edilitar-gospodăreşti, transportul în cel puţin 8—10 kg boabe. Igno- alizeze economii însemnate şi să * lui. Emis
comun, accentuîndu-se şi mai mult datoria patriotică să ne dezvoltăm spiritul de economie, să rînd acest adevăr, preşedintele se reducă simţitor preţui de cost. l Cravatele
gradul de urbanizare, confort şi utilizăm cu maximă grijă şi răspundere bunurile materiale C.A.P. Spini, Viorel Sîrbu, şi in­ Constatările noastre ne-au fost i rial penti
civilizaţie al Văii Jiului. în cin­ pe care le realizăm şi le administrăm, in dubla noastră ca­ ginerul şef, Marin Crişan, au I întărite în discuţia avută cu to­ l 10,00 Viaţ
cinalul viitor vor avea loc noi litate de producători şi beneficiari, cu care ne-a investit so­ dovedit o crasă neglijenţă pri­ varăşii Viorel Iezan, preşedintele ' nalcle ca
ale
Romă
mutaţii în dezvoltarea urbanistică vind folosirea eficientă a 15 tone cooperativei, şi Emil Şeiariu, con­ l .' jă patrie:
şi edilitar-gospodărească a muni­ cietatea socialistă. Iar acum, la concret... superfosfat (care a costat aproa­ tabil şef. \ mintcal ;
cipiului. Imaginea de mîine a Văii pe 10 000 lei — n. n.) şi a două — La realizarea de economii în 15,55
Jiului va fi mai grandioasă şi mai tone azotat. Despre ce este unităţile cooperativei noastre *> Cel mj
frumoasă. Această imagine va fi LEMNUL DE MINĂ — Deşi, faţă de cifra de plan, vorba ? contribuie cu deosebire cîţiva Transmişi
in acest an înregistrăm unele e- Deşi unitatea a primit azo­ factori — ne-a declarat tovarăşul lia ; li7,45
de
Se ştie că în exploatările mi­ conomii la consumul de metal, tatul în luna septembrie, înain­ Şeiariu Printre a . . .tiu aş a- dial de s
1001
niere se foloseşte o mare can­ rnni a - em rezerve pentru econo­ te de semănat, acesta a fost minti faptul că în mare parte ® Săptăn
titate de lemn — material atît misirea lui — ne-a spus tovară­ „depozitat" sub cerul liber, un­ ne aprovizionăm direct de la u- şi interni
de a fost degradat de ploi ! In
Ca pregătiţi pro- de necesar şi de valoros în acti­ şul Victor de Almăşc.n, pe secretarul mod surprinzător, inginerul „mo­ nele fabrici cu cupoane, pe care 20,00 A-
comitetului
le plătim cu 50 Ia sută reduce­
uzină.
partid
vitatea celor ce aduc
la ziltă
F4i ;n
ar
Dar faptul că nu avem suficiente
preţioasele bogăţii ale adincuri- maşini de prelucrat, pentru toate tiva" că îngrăşămintele nu s-au re, şi valorificăm multe resurse f r X j ' 5 . ,,La
ior Numai că acest material nu
a este folosit, peste tot, judicios în fazele fluxului tehnologic, une­ administrat în sol deoarece nu a locale ; apoi, în unităţi se fac
minuţiozitate,
cu
avut cu ce le împrăştia. De pri­
croirile
folosind
mici
şi
mai
cele
resturi.
abataje, ceea ce atrage după si­ le cu grad ridicat de uzură şi sos să mai amintim însă că nu pînă exemplu, din deşeurile de
De
care se defectează
nici
ordin
s-a
lucru
emis
de
cam des ne
(Urmare din oag. 1! ne consumuri excesive,' contribu­ creează greutăţi şi în activitatea pentru ca mecanizatorii să exe­ lac rezultate de la unitatea de
ind, în bună măsură, la creşterea de folosire cu maximă eficienţă
fertilizarea
terenului.
Iată
cute
de resort, să le rezolvăm în timp preţului de cost al tonei de căr­ a metalului. Noi ne preocupăm o mostră de nepăsare şi indolen­ încălţăminte-comandă confecţio­
năm curele de ceas. Reuşitele de
optim, incit producţia să nu sufe­ bune La exploatările miniere însă insistent de găsirea celor ţă, de risipă şi păgubire a avu­ care ne bucurăm le datorăm însă
re. din Valea Jiului, de exemplu, mai potrivite ■ căi şi mijloace
-
DEVA
de la începutul acestui an, con­ pentru a înlătura cit mai mult ţiei obşteşti. Fireşte, asemenea şi faptului că avem în unităţi 1 22—23 „i
buni, l
meşteri
pricepuţi,
cazuri se cer a fi sancţionate cu
oameni
faţă
depăşite,
fost
/
„Riul
Ing. Gheorghe Bucur sumurile au de plan, cu peste posibil risipa de metal. toată severitatea. Dealtfel, direc­ care-şi dau tot interesul în mun­ l şilor" ; roş
de
sarcinile
„
— Cit priveşte fierul vechi, a-
Direcţiei
directorul întreprinderii 9 000 mc la lemn de mină şi cu dunat la noi în cantităţi aprecia­ torul general adjunct ai Silvestru, ca ce-o depun. La noi nu se face ' Kondarev'
de
materiale,
fiecare
risipă
agricole
Mircea
ing.
fiind V „Ce druir
mai mult de 4 400 mc la che­
să adauge tova­
„Victoria" Călan restea, iar la I.M. Flunedoara cu bile — a ţinut Bodea, preşedin­ ne-a asigurat că vinovaţii işi vor preocupat de realizarea de eco­ , eiiil" ; S
Dumitru
răşul
ţ şui" :
21
circa 1 500 mc lemn de mină. O primi ceea ce merită, ţinînd sea­ nomii şi beneficii pentru coope­ 23—24 „
„contribuţie" la aceste depăşiri tele comitetului sindicatului pe ma că nimănui nu-i este îngă­ rativă. Un argument important
UTILAJELE VOR FI o au şi un'tăţile care furnizea­ uzină — am discutat personal cu duit să păgubească avuţia ob­ în sprijinul celor ce am afirmat ţ „Aventuri
I „Torentul
şe­
exploatări­
lemnos
i ÎNCĂRCATE la ză materialul întrunit nu-1 li­ tovarăşul Alexandru Molea, vină ştească a C.A.P. D. GHEONEA este nivelul preţului de cost, e- \ DOARA
în ultimii
acestuia
voluţia
Hunedoara,
să
ful
I.C.M
miniere.
lor
ani i i 22-23 „A
V' ÎNTREAGA vrează la calitatea şi dimensiu­ să-l ridice, dar... N. TlRCOB de la 933 la 1000 lei producţie ) 24—27 „G r<
„Rîul
marfă, cît era în 1970, a ajuns (
astăzi la 906 şi tendinţa lui e de 1 „Lady Ca
CAPACITATE nile prevăzute... scădere şi în continuare. 1 eiul“ ; 2
— Dar şi noi, minerii, purtăm
o parte din vină — recunoaşte 1 ră cap"
Sarcinile mobilizatoare din ulti­ şeful de brigadă Constantin Chi- La cele spuse am mai adăuga i 22 „Cer
mul an al cincinalului, dorinţa co­ ţoiu, de la mina Lonea, că nu-1 doar o constatare : acolo unde 1 Lobo" ; î
lectivului nostru de-a încheia cin- gospodărim cum trebuie, nu ne economiilor li se acordă atenţia l secrete" ;
cinalul înainte de termen, ne deter­ aprovizionăm la timp, nu-1 folo­ cuvenită, nu poţi găsi risipă şi * Darwin" ;
l nie“ : 2S
mină ca încă de pe acum să luăm sim cu mai multă grijă la ar­ nu întîlneşti risipitori. > gltie" ; Z
măsuri pentru încărcarea la întrea­ mare. Sîntem conştienţi de acest DOINA COJOCARU l 27 „Rio )
ca
ga capacitate a utilajelor noastre lucru şi ne vom strădui să ma­ / \ TELIUC aventi
siderurgice. Desigur, aici sînt in­ nifestăm o exigenţă mai mare S-au redus pierderile i 23 „Lupt:
cluse o serie de probleme complexe faţă de buna gospodărire a ma­ \ riile I-II
şi n-am să le enumăr. Voi spune terialelor cu care lucrăm. Şi mă de energie e ectrică I secretă i
doar că turnătoriile noastre de lin- refer nu numai la lemnul de mi­ \ GHELAR
gotiere şi piese mecanice au asigu­ nă, dar şi la energ-'a electrică, Pentru îmbunătăţirea alimentă­ i „Nu trişa
rată pentru 1975 o încărcare de sută termică şi pneumatică, la explo­ rii cu energie electrică a unită­ ţ Kldd" ;
i
Noiembrie
la sută, lucru care, fără îndoială, ziv, la apă. ţilor economice şi locuinţelor din \ autostrad
constituie pentru noi un succes de oraş, colectivul centrului de dis­ j roib" ; !
seamă, avînd in vedere greutăţile FIERUL VECHI ) tribuţie a energiei electrice Brad 1 „Re,4ublii
cu care ne-am confruntat pînă in a realizat în ultimul timp cite- I tU“ ; 24-
acest an. va lucrări importante. Muncito­ 1 bunilor" ;
în aceeaşi idee vom trece la a- Adevăraţi munţi de şpan, mul­ ( prăbuşire
plicarea unor noi tehnologii pentru te — cam multe reziduuri de me­ rii de ~îci au terminat de cu- 1 tural" : :
celui
rînd
schimbarea
de
al l cupaţic"
fabricarea cilindrilor cu crustă in­ tal împrăştiate prin curtea no­ 45-lea post de transformare, de * seriile I-
definită, pentru alte piese turnate. roioasă dau aspect neplăcut in­ Ceea cc se vede în fotografie nu sînt saci cu ciment, ci cu te- la tensiunea de 15 kV la 20 kV, l gă" ; „1
Dorim ca anul 1975 să-l declarăm cintei U.U.M.R. Crişcior, pe lin­ rasit pentru faţade. Aşa îl „păstrează" şantierul 1 ai T.C.H., în mjero- asigurînd astfel şi o reducere » „Trlmesti
anul calităţii fontei şi a cocsului, gă faptul că toate încorporează raionul 15 Deva. In vecinătatea lui — mortar pe care constructorii considerabilă a pierderilor de l colul 420
anul celor mai fe-mon*» realizări în ele importante valori materi­ calcă fără să-i doară inima. energie electrică in reţele şi in­ j „Trecăto;
din istoria întreprinderii. ale. stalaţii.