Page 38 - Drumul_socialismului_1974_10

Pag. â DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6031 © MARŢI 22 OCTOMBRIE 1974
S3EK;:

In învăfămîntul de partid
Plonleria — şcoală a educaţiei comuniste

'TREBUIE, OTUSf, DEZBATERE
„Generaţia celui de-al Xl-lea Congres"
DEGAJATĂ, VIE, CONVINGĂTOARE „Vai învăţa şi voi munci pen- Momentul e solemn. Generaţia
tru a deveni fiu de nădejde al Congresului al Xl-lea a intrat in
patriei mele, Republica Socialis- şcoala educaţiei comuniste. „Oli­
Asistăm de această dată la dez­ dist, cit şi de către majoritatea La toate acestea se mai adaugă ţă România ; voi fi credincios po- pa primirii în organizaţia de
baterea dintr-uii singur curs, cu cursanţilor. Astfel tema este un neajuns i o bună parte din porului şi Partidului Comunist pionieri a creat şcolarilor şl in-
intenţia de a pune în eviden- străbătută pas cu pas de Ia un cursanţi iau cuvîntul citindu-şi Român ; voi respecta neabătut In- vitaţilor puternice stări sufle-
tţă mai pregnant ceea ce poate capăt la altul. Dacă privim lu­ cîteva notiţe pe care şl le-au datoririle pioniereşti 1". In glasul teşti, care vor rămîne în memo-
tfi considerat valoros^ precum şi crurile mai atent, mai exigent, făcut din materialul bibliografic. copiilor Ioana Matei, Gheorghe rie toată viaţa — ne scrie Mar-
unele neajunsuri. Este vorba de vom constata şi alte aspecte. Aşa au procedat tovarăşii Lau- D an iei Negrea, Manuela Neagoe, Cuvea de la rinhi.l
cursul economic de masă din or­ In primul rînd, totul decurge rean Vasiu, Iosif Navratil şl alţii. cela
ganizaţia de bază „Cisterne" de după o schemă prea rigidă, şi Abia cînd s-a trecut de jumă­ Carmen Dan, Sorin Fekete, Că- sel pioniereşti din Deva. Multe
83
'ia I.M.M.R. Simeria. neabătut aceeaşi : se enunţă ca­ tatea dezbaterii, atmosfera s-a wLĂV,, ’ Anton din aceste adunări au fost or-
tel
Pentru început remarcăm fap­ pitolul, se subliniază cîteva. mai „încălzit", stereotipul citirii S°,l , Mamţiu, Liana ganizate la monumente şi locuri
tul că propagandistul, mg. Re- fapte, ia cuvîntul un cursant a fost înlăturat prin cuvîntul Popovici, Marcela Radu, Camelia istorice — la Ţebea (clasa a Il-a
mus Popa, s-a pregătit cu răs­ care se opreşte de regulă la un cursanţilor Teofil Mariş, Coloman E ’ S coala generală nr. 4), Cos teşti
pundere pentru dezbatere. El eveniment, sau face o incursiune, Nagy, Mihai Zachici şi Sabin Ar­ vii buni âi clâs&i s II—3 G d6 fclcisâ 3 II—3 D Hopnl nr ’ , , '
^ ^

1
a
2)
la Şcoala generală nr. 4 Deva,
A
lx
şi-a conspectat conştiincios mate- după care propagandistul repetă meanca. Eliberaţi de textele ca­ legămîntul pionieresc rostit sub f'? memorialâ „Aurel Vlaicu"
sa
ţrialul existent şi a structurat te- ceea ce s-a spus în primele două ietelor, ei au discutat mai fluid, faldurile stindardului de purpură ( , a a II_a P> clasa a Il-a G,
c
rma cu destulă migală în inten- faze ale ■ dezbaterii. Ce vrem mai convingător, ceea ce a con­ a creat un moment înălţător. De- Ş ?ala generală nr. 4), în între-
c
Iţia de a pune în relief principa­ să spunem cu aceasta? Poate fi tribuit la ridicarea nivelului dis­ punea legămîntul cu ţara, cu P ueri (clasa a Il-a B şi F,
rm
lele etape ale luptei poporului bun faptul că propagandistul cuţiilor. Aceasta dovedeşte că în. viitorul, generaţia celui de-al XI- şcoala generala nr. 4), unităţi mi-
român pentru libertate naţională prezintă tema şi că deschide cu curs există condiţii pentru a se lea Congres al partidului. 12 lltar ? (olasa a Il-a A, şcoala ge-
şi socială, pentru făurirea socie­ aceasta calea discuţiei, dar numai realiza dezbateri reuşite, vil, de cravate roşii cu tricolor flutură x nerala nr. 1, clasa a Il-a H,
tăţii noi, socialiste. Mai adău­ atîta este insuficient. O aseme­ un bun nivel. pe albul imaculat al bluzelor. Şi |$ * generala nr. 4, clasa a
oa a
găm, de asemenea, că şi cursan- nea schemă riscă să dea discu­ Repetăm, am surprins un curs chipurile copiilor au prins culori il-a liceul nr. 2) .
iţii, în marea lor majoritate, ţiei monotonie, s-o transforme care şi-a desfăşurat activitatea de bujor. „Am cravata mea, sînt La emoţionantele şi caldele raa-
■s-au pregătit pentru a contribui intr-un slalom printre probleme, nu sub conducerea propagan­ pionier i“. Mărturisirea e caldă, nifestări ale „Generaţiei Congre-
"Ia reuşita dezbaterii. Vom mai scăpîndu-se din vedere un lucru distului titular. Dar şl tovarăşul sinceră, curată. Privirile lor sului al XI-lea“, legămîntul cu
rnune în evidenţă şi alte consta­ esenţial! sublinierea nu atît a Remus Popa dispune de posibili­ zîmbesc, ale părinţilor se înrou- ţara a fost legămîntul cu viito-
tări cu caracter pozitiv care vi­ faptelor, datelor şi evenimente­ tăţi reale pentru a conduce la un rează. rul, care începe azi.
zează pregătirea şi desfăşurarea lor istorice cit mai ales a sem­ nivel corespunzător discuţiile.
dezbaterii primei teme. nificaţiilor lor, a implicaţiilor şi Nereuşita în parte o punem şl
Trecem acum la desfăşurarea consecinţelor lor istorice. Aşa pe seama faptului că a fost prima „ta creşte cetăţeni demni ai ţării"
propriu-zisă a dezbaterii. De pe s-a şi întîmplat, de fapt, la cursul activitate a cursului. Oricum,
acum subliniem că există o anu­ de la secţia cisterne a I.M.M.R. aici sînt şanse de ridicare a ni­ La Şcoala generală din Geoa- re ne-a mobilizat şi în timpul
mită tehnică a conducerii şi Simeria. Tovarăşul Remus Popa, velului viitoarelor dezbateri, a-
despre
dialogul
giu,
rolul
Ioni-
vacanţei
orga-
de
(Mircea
vară"
desfăşurării activităţii cursului. care, de fapt, ţine locul propa­ vîndu-se în vedere că ele se nizaţiei de pionieri, despre fru- că), „Rezultatele bune ne-au dat
Cum spuneam, propagandistul a gandistului Iuliu Vernichescu, om pretează mai bine la o legare museţea acestei perioade din via- avînt, care se intensifica după
structurat tema în 6 capitole, cu multă experienţă în această mai strînsă de munca şi preocu­
Barbu),
an- fiecare recoltă" (Eugen
ţa de elev, devine tot mai
ţinind seama de succesiunea fac­ pările actuale şi in perspectivă trenant. Pionierii Nicolae Igna, „Laboratorul de fizică, care ri-
torilor care au contribuit la for­ muncă, nu dispune încă de sufi­ ale cursanţilor.
marea poporului român, eviden­ ciente metode şi tehnici în condu­ Mircea Ionică, Eugenia Muntea- valizează cu oricare de la o şcoa-
ţiind apoi principalele etape ale cerea unui curs. CORNEL AR.MEANU nu, Eugen ■ Barbu, Adrian Bodo- lă de oraş, poartă amprenta
lan, Rodica Berindeu, Oresta Ga- muncii noastre", „Expediţia echi-
'evoluţiei istorice, ale luptei pen­ nea şi comandantul-instructor de pajului „Germisara" a întărit
tru apărarea fiinţei naţionale, ale unitate, prof. Aurel Vlaicu, ar- spiritul de întrajutorare, de co-
dezvoltării social-economice şi
politice a României pînă în zi­ plŢĂMiNT PRACTIC - MŢMiT KlODEli gumentează cu fapte rolul educa- lectiv, de autogospodărire" (Ni-
tiv al acţiunilor — de la cele care colae Igna). Fiecare părere îşi
lele noastre. Pentru fiecare ca­ vizează munca pînă la pasionan- are semnificaţia ei educativă. La
pitol -propagandistul prezenta cîte- tele expediţii ale cutezătorilor. întrebarea „Ce înseamnă pionie-
va coordonate care caracterizau — Fără îndoială că prima lor ria in educarea unui elev ?“ dez-
,pe scurt, în cîteva minute, o e- Microuzina - întreprinderea oelor
sarcină e învăţătura — precizea- baterea devine deosebit de vie.
rtapă, un act revoluţionar, de co­ ză comandantul-instructor. Săp- „Foarte mult 1 E foarte impor-
titură din istoria poporului nos­ tâmînal ne întîlnim cu coman- tantă această perioadă de viaţă,
un miel eu rezultate de oameni mari
tru. După o astfel de prezentare damentul unităţii de pionieri ca- Aici nu învăţăm cum se dezlea-
lua cuvîntul, de regulă, re are situaţia la învăţătură pe gă ecuaţii, ci cum se cimentează
cursant sau doi şi subliniau mai detaşamente. Sînt invitaţi în faţa omenia, colegialitatea, unitatea,
detaliat ce considerau ei mai — Spuneţi-ne, tovarăşe director, — cu 26 locuri de muncă, fiecare comandamentului cei vizaţi. A- prietenia, spiritul de colectiv"
important, apoi propagandistul cum organizaţi şi cum coordonaţi prevăzut cu menghină, cu sertare colo stabilim cum să-l ajutăm. (Nicolae Igna).
conchidea prin a puncta din nou activitatea microuzinei ? Ne intere­ în care sînt orinduite sculele ne­ Săptămîna următoare analizăm — Eu cred că pionieria în-
tceea ce s-a spus. Se trecea apoi sează pentru că cunoaştem rezul­ cesare (realizate de elevi) — ne finalizarea măsurilor luate. Acţio- seamnă mult mai mult — inter­
lla dezbaterea următorului capi- tatele de prestigiu ale acestei mi- impresionează o maşină universa­ năm perseverent în această dl- vine Mircea Ionică. Ne deschide
'tol. Procedeul se repeta. crouzine. Da, de prestigiu I lă pentru lucrări mici de timplă- recţie pentru că ne-am propus ochii, încă din clasa a Il-a, asu-
O primă observaţie pozitivă 132 000 lei — valoarea producţiei rie, o adevărată bijuterie. „Noi, e- eă încheiem actualul an şcolar pra societăţii în care creştem şi
se degajă : buna pregătire a realizate aici in anul şcolar tre­ levii, am realizat-o după concep­ cu toţi pionierii promovaţi. A- pentru care ne formăm — so-
temei, atît de către propagan- cut, ca şi cel 150 000 lei prevăzuţi ţia tovarăşului maistru Duma — ne ceasta este, de fapt, deviza celui cialismul şi comunismul. Prin
în planul de producţie pentru a- spune directorul-elev R. Herman. de-al III-lea Forum al Organiza- pionierie învăţăm să 'ne educăm
cest an spun ceva. în unitatea Execută trei operaţii i rindelat, ţiel pionierilor. Educaţia prin pentru a deveni cetăţeni demni
dumneavoastră, producţia pe elev găurit, croit material. „In atelierul muncă se materializează atît In ai patriei in care creştem. Aici
Săptămîna a atins 366 lei, iar pentru acest an de maşini-unelte, dotat cu un fie­ cadrul microcooperativei agricole începem să înţelegem ce înseam-
de învăţămînt se-ridică la 400 lei
răstrău mecanic pentru tăierea me­
pe elev. talelor mari, cu strung şi o maşină — unde realizăm anual valori ce nă organizaţia revoluţionară de
ating 10 000 lei (aici flecare de- tineret, ce înseamnă patriotis-
director",
„Tovarăşul
politică internă punde întrebărilor noastre care răs­ e- universală de frezat, toate in sta­ taşament constituie o brigadă de mul, ce înseamnă a le pregăti
re bună de funcţionare — aflăm
este
levul Herman Richard, din anul că 40 la sută dintre elevi sînt în lucru şl fiecare grupă, o echipă) pentru ca mîine să poţi cere, cu
IV al Liceului „Avram Iancu" din măsură să lucreze cu rezultate — cit şl la acţiunile de înfrumu- demnitate, să faci parte din de-
şs internaţională Brad. Abordează problemele cu mulţumitoare pe maşini. In atelie­ seţare a localităţii, a şcolii. taşamentul de avangardă al cla-
maturitate. Cu greu îţi vine să rul electric, un tabiou de distri­ „A existat un concurs perma- sei noastre muncitoare,
(Urmare din pag. 1) crezi că e, totuşi, un elev aflat în buire a energiei electrice — rea­ nent Intre brigăzi şl echipe, ca- L L.
pragul bacalaureatului. lizat In Întregime de fete — e
resurse interne la fabricarea coc­ — Noi avem mari cîştiguri ou destinat pentru evidenţa consumu­
sului metalurgic. această întreprindere. Vedeţi, nu lui de energie electrică. Atelierul
In cursul săptămînii tovarăşul toţi vom urma o şcoală superioa­ de tîmplârie, dotat de către F.I.L.
ENicoIae Ceauşescy a efectuat vi- ră, or, integrarea In producţie, du­ Brad cu toate maşinile necesare,
jzite de lucru în judeţele Cluj, Ma- pă absolvire, va fi mult mai rapi­ va deservi întreaga secţie tîmplă-
rramureş, Satu Mare şi Bistriţa Nă- dă. Unul din cîştigurile mari e rie a microuzinei. PREMIERĂ LA TEATRUL „LITERATURA
isăud. Ou acest prilej a fost săr- disciplina muncii. Un alt cîş- In microuzina liceului din Brad,
ibătorit jubileul oraşului Cluj, că- tig : învăţăm cum se organi­ copiii au realizat lucrări de ra­ „VALEA JIULUI" Şl EDUCAREA SOCIALISTĂ
iruia i s-a dat denumirea de Cluj- zează şi cum se conduce o unita­ cordare a şcolii la reţeaua de apă Teatrul de stat „Valea Jiului" A TINERETULUI"
Aşa s-a intitulat Intîlnirea
i-Napoca şi i s-a conferit Ordinul te economică. Şi un al treilea cîş- a oraşului, de racordare directă a din Petroşani şi-a deschis sta- ____________________ ....
reţelei electrice la staţia de trans­
„Steaua Republicii Socialiste Româ- tig : practica, munca în rnicro- giunea 1974—1975 cu spectacolul- tineretul, de la clubul „Con-
( uzină a devenit o plăcere. formare a oraşului, au amenajat
jtiia" clasa I, iar Exploatării mi­ meditaţie „Chiţimia", a scriito- structorul" din Hunedoara, orga-
niere Cavnic „Ordinul Muncii" — Cred că acesta e cel mai im­ baza sportivă a şcolii, atelierele rului Ion Băieşu. Sesizind gene- nizată, săptămîna trecută, de
clasa I. Intr-o atmosferă de en- portant cîştig — îşi exprimă pă­ acesteia, au făcut din sălile de roasa semnificaţie umană a pie- conducerea acestuia si colectivul
.tuziasm vibrant, primul secretar al rerea mâistrul-instructor Aurel clase laboratoare in pas cu ulti­ 3 sei, regizorul Ion Simionescu a bibliotecii. Cei aproape 150 de
modernizării
ale
mele
în-
cerinţe
[Comitetului judeţean de partid Duma, şeful catedrei de lucrări ; reuşit să realizeze un spectacol tineri constructori, participanţi la
Satu Mare, făcîndu-se ecoul dorin­ practice. Ei învaţă să se autocon- văţămîntului. Un plan de producţie î unitar, de o meritorie ţinută ar- manifestare, au fost martorii u-
ţei comuniştilor sătmăreni, de ducă, intervin în rezolvarea unor în valoare de 150 000 lei a început : tisticâ, care s-a vrut de bun au- nei plăcute întîlniri cu literatu-
să se materializeze.
lfd.pt al întregului partid, a pro­ probleme de producţie şi n-o fac 3 gur pentru actuala stagiune tea- ra română, după care au vizio-
pus realegerea de către Congresul cu timiditate. E o activitate care Deviza sub care lucrează micro- 3 trală. Avînd o distribuţie aleasă nat filmul „Balul de slmbătă
al Xl-lea al partidului a tovarăşu­ a atras şi un însemnat număr de uzina e calitatea. Am întîlnit-o în 3 — Alexandru Anghelescu, Dumi- seara".
ce
de
semnături
poartă
produsele
lui Nicolae Ceauşescu in funcţia - fete. Procentul de mixtare e 52, capii, şi care au făcut din atelie­ jj tru Drăcea, Vlad Vasiliu, Auro- Acţiunea de la clubul „Con-
de secretar general al partidului. faţă de 28 la sută din anul trecut. 3 ra Novăcescu, Alexandru Co- structorul" se înscrie în şirul de
Adunarea Generală a O.N.U. îşi — S-a pornit de la zero — ne rele, cabinetele, laboratoarele li­ ş dreanu, Mircea Zabalon — piesa manifestări cultural-educative, or-
continuă activitatea atît în plen spune prof. Lidia Almăşan, secre­ ceului „Avram Iancu" unităţi mo­ lui Ion Băieşu a văzut, la Petro- ganizate în întîmpinarea apro-
cit şi în organismele sale de lu­ tara organizaţiei de partid pe derne de învăţămînt, unde elevii şani, lumina rampei intr-un spec- piatului forum al comuniştilor —
cru. La punctul 108 al ordinii de şcoală. în fiecare atelier (am stră­ se Instruiesc lucrlnd şi muncesc taeol bun, interesant şi intr-un cel de-al Xl-lea Congres al
psi s-a aflat „Problema Palestinei". bătut vreo 7-8), tot de la zero s-a educîndu-se. ritm dramatic bine dozat partidului.
Sin urma propunerii a 42 de dele- pornit. în atelierul de lăcătuşerie LUCIA LICIU
igaţii, printre care şi a României,
[delegaţia Organizaţiei pentru Eli-
Jberarea Palestinei a fost invitată
Sa discutarea punctului.
La Moscova au fost date publi­ va prezent» „Printre foarfecele cenzurii
cităţii chemările C.C. al P.C.U.S.
(OU privire la aniversarea a 57 de
jani de la Marea Revoluţie Socia-
Plistâ din Octombrie. De curînd a apărut in Editura gresiste din România a impus îm­ lupta pentru apărarea libertăţi­
Au mai apărut în presă : © în- politică, o nouă lucrare de isto­ bogăţirea formelor şi metodelor lor democratice, s-a militat pen­
itre rîul siberian Obi şi Marea riografie, semnată de dr. Ion de luptă revoluţionară. Una din­ tru unirea pe scară naţională a
iCaspică se va construi un canal Spălăţelu. Titlul „Printre foar­ tre acestea, de o importanţă ex­ forţelor potrivnice fascismului. A-
|în lungime de 3 000 km, lărgime fecele cenzurii..." poartă tălmă­ cepţională, era editarea unor pu­ cesta a fost unul din mijloacele
ide 300—400 m şi o adîncime de 12 cirea unui fenomen — cel al blicaţii care să păstreze şi să în- prin care Partidul Comunist Ro­
— 15 metri, cu ajutorul căruia se presei româneşti antebelice — şi 'tărească legătura Partidului Co­ mân a informat poporul asupra
vor obţine pentru irigaţii 25 mi­ a unei epoci pe care se proiec­ munist Român cu masele. Unele obiectivelor de interes major pen­
liarde mc de apă. o în Guate- tează special interesul autorului ziare sau reviste au apărut pe tru el şi asupra căilor concrete
jfnala 3 vulcani au intrat simultan •— cea a anilor 1930—1940. Este o căi ocolite, cu greutate, dar erau de acţiune.
ăsi activitate. © Lajos Ehmann din confruntare între viziunea de a- o necesitate firească împotriva Cuprinzînd observaţii judicioa­
H-P. Ungară a scris pe o carte tunci a celor ce strecurau „prin­ atmosferei sufocante de ascen­ se, relatări şi dezvăluiri ale sem­
■ (.poştală obişnuită un text din 56 000 tre foarfecele cenzurii severe aş­ siune a pericolului fascist şi de nificaţiilor pe care ziarele şi re­
'de litere şi a gravat pe o veri­ chii de adevăr, scăpărări vii de subordonare a ţârii Germaniei vistele vremii — adevărată tri­
ghetă o scrisoare din 2 000 de li- lumină" şi cea deschisă de la hitleriste. Un mare număr de pu­ bună revoluţionară şi patriotică
itere. S-a constatat că ochii lui distanţa de 30 de ani. blicişti, scriitori şi intelectuali — le-au avut, cartea scrisă de
Ehmann măresc de 10 ori. o Susie Mijlocul narativ ales este cro­ progresişti, patrioţi — evocaţi cu dr. Ion Spălăţelu dovedeşte din
iHa'rtsfield din Florida (S.U.A.) s-a nica, adică literatura legată di­ o nostalgică veneraţie de autor nou cum presa comunistă şi de­
Iapucat la vîrsta de 102 ani să în­ rect de viaţă. Am putea denumi — au colaborat la editarea aces­ mocratică a contribuit în mod
veţe a scrie şi citi. Acum are 104 această literatură o literatură do­ tor publicaţii. direct la impresionanta mobiliza­
'ani şi continuă să înveţe, © O va­ cument, deopotrivă literatură de In presă erau prezentate şi re a maselor în lupta împotriva
riantă a trenului viitorului a fost imagini şi de idei. dezbătute manifestările organiza­ fascizării ţării, împotriva războ­
pentru
elibe­
iului
cotropire,
de
'elaborată în S.U.A. De formă ci­ In cel de-al patrulea deceniu te de masele populare, era de­
lindrică, el va circula intr-un tu- al secolului, prigoana exercitată mascat pericolul propagandei or- rarea socială şi naţională.
»el ermetic, sub influenţa unor de cercurile reacţionare împotri­ • ganizaţiilor profasciste, legiona­
cîmpuri magnetice cu o viteză va comuniştilor şi forţelor pro­ re ; prin presă s-a organizat SANDA CĂLINESCU AZIMIOARA
maximă de 800 km pe oră.