Page 4 - Drumul_socialismului_1974_10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

in aşezările forestierilor din Valea Jiului

O R Â S
Este necesară mai multă grijă faţă de __________________________________9__

condiţiile de viaţă ale muncitorilor Sesiune de cernu

Aşezările din munţi ale lu­ veau o singura preocupare — Despre această lacună ne-a de viaţă în cabane este o altă
crătorilor forestieri, fie că sînt să smulgă înălţimilor cît mai vorbit şi fasonatorul mecanic problemă a fiecărui locatar al (Urmare din pag. 1) tice şi toponim
ei stabili sau flotanţi, au că­ mult lemn pe care să-l expe­ Iosif Coman de la exploatarea acestor aşezări. Adevărul este O comunicare aşteptată cu de prof. Petru
pătat In anii din urmă o altă dieze fabricilor prelucrătoare. Buta i „La magazinul nostru se că într-o cabană cum este cea interes de către auditoriu a tie, şi „Aspşecte
ponimiei rîului
înfăţişare. Pentru ei s-au con­ In faţa unor astfel de dovezi "aduc mezeluri, e adevărat, dar de la Bilugu găseşti paturi, o
struit cabane trainice sau lo­ de dăruire muncii, am vrut să de multă vreme nu am găsit masă, o sobă de gătit şi încăl­ fost cea prezentată de conf. lector univ. Mii
cuinţe individuale. Toate aces­ ne convingem şi de felul în aici sortimente ca tobă, cîrnaţi zit, găleţi pentru apă, trusă univ. Hadrian Daicoviciu din din Cluj.
Cluj ! „Munţii Orăştiei — lea­
Un număr co
tea s-au făcut la vremea res­ care e asigurat traiul, odihna, cu preţuri mai mici, iar car­ sanitară şi atît. E de ajuns ? gănul statului dac".' Cunoscutul municări şi ref<
pectivă cu eforturi financiare de modul în care e organizat ne nu. s-a adus niciodată. Cred Nu credem. N-am întîlnit nici om de ştiinţă a ţinut o veri­
din partea statului. Moderni­ timpul liber al acestor oameni. că dacă s-ar face anticipat co­ o posibilitate de informare. O de problemele
zarea şi perfecţionarea vieţii Dar să trecem la concret. menzi de carne de către loca­ carte, un ziar ajung rar aici. tabilă lecţie de istorie a patri­ care se confrur
sociale fie în colectivităţi fie Aprovizionarea magazinelor tari problema ar putea fi re­ O caravană cinematografică, o ei, o lecţie ştiinţifică în fond torit. „Producţi
şi poetică în formă.
cale pe coordor
în familie complexează firesc forestiere e carenţată din mai zolvată chiar dacă magazinul brigadă ştiinţifică nu au fost
pretenţiile. Un mod de viaţă cit multe puncte de vedere. Iată nu are un frigider. de mult în aceste aşezări, deşi „Orăştie, centru editorial ro­ ing. Ion Cînde;
mai civilizată lărgeşte orizon­ şi aici trăiesc oameni — femei, mânesc al Transilvaniei", „Pre­ bricii de indus
tul individului, îl leagă mai bărbaţi, copii — care au ne­ sa din Orăştia primelor decenii treprinderea ci
ale veacului nostru, tribună de
mia
oraşului
;
strîns de locul unde trăieşte şi voie de o viaţă spirituală. La difuzare în mase a istoriei po­ la mutaţiile si
munceşte, ba chiar îi face mai şcoala din Buta învaţă 11 elevi, porului nostru" au fost prezen­ viaţa socială a
productivă munca. copii ai bocşerilor şi ai tăieto­ tate de prof. dr. Vasile Netea şi Vaier Gneoigh'
Plecind de la acest raţiona­ rilor de lemne.- După spusele prof. Liviu Mărghitan din treprinderii cili
ment am iniţiat raidul nostru învăţătorului Titu Maria, nive­ Bucureşti. Autorii, pornind de derea „Vidra" -
anchetă, care trebuia să se lul lor de instruire nu e nici la celebra Palie de la Orăştie, rată în proci
cheme iniţial „Cum va fi viaţa pe departe cel cerut. Aceasta tipărită în 1582, au punctat e- contemporană"
3a iarnă în aşezările forestie­ în special datorită perindării voluţia literelor de pe aceste Probsdorfer, di
rilor", în aşezări de acest fel ce spunea maistrul de exploa­ In ceea ce priveşte aprovi- prea multor cadre didactice pe meleaguri, care a făcut ca ora­ prinderii de b
din Valea Jiului. Discuţiile cu zmnarea cu legume proaspete la această şcoală. Perindarea şul să constituie din totdeauna au trecut în ri
mai mulţi dintre cei care tră­ tare Petru Şotcan de la ex­ a lucrătorilor din exploatările are explicaţiile ei. Consiliul un nucleu cultural al Transil­ tual şi perspec
ploatarea Bilugu : „Să ştiţi că
iesc în vecinătatea locului lor oamenii care trăiesc aici (vreo forestiere, aceasta e o proble­ popular din zonă nu se prea vaniei. tare ale celor
de muncă, parchetul forestier, cîteva familii şi vreo cîteva mă mai veche. Ea a fost rezol­ interesează dacă aceste cadre Interesante au fost lucrările întreprinderi a
ne-au pus însă în faţa unor vată pentru magazinele a că­ au asigurate condiţiile de viaţă „Orăştia în scrierile călători­ Alte lucrări
probleme mai apropiate de pre­ zeci de nefamilişti — n.n.) n-au ror aprovizionare o face coo­ necesare spre a se lega de şcoa­ lor străini" de prof. Veturia diverse : „Dez
zent. Permanenţa unora dintre avut toată vara posibilitatea să peraţia de consum. Acolo unde la unde au fost repartizate. Apostol, „Particularităţi lingvis­ nistică a oraşu
ele de mai mulţi ani de zile cumpere legume proaspete de aprovizionează comerţul de stat, La rezolvarea tuturor acestor
îndreptăţeşte ridicarea lor cu la magazin Asta ar fi cea mai cum e şi cazul din Valea Jiu­ probleme trebuie să contribuie
prioritate în faţa conducerilor dificilă problemă a aprovizio­ lui, se caută scuze, nu rezol­ mai mulţi factori de răspun­ Expoziţia „Orăştia în cei
mai multor întreprinderi şi in­ nării muncitorilor forestieri din vări. Socotim că Direcţia co­ dere. Enumerăm între aceştia i
stituţii care au responsabilităţi mercială împreună cu I.F.E.T. Direcţia comercială judeţeană,
privitoare la viaţa socială în această parte. Celelalte produ­ şi I.L.F. pot pune la punct a- întreprinderea de legume şi înscrisă între acţiunile orga- extindere şi n
aceste aşezări. se alimentare se găsesc la ma­ ceasta şi în zonele celelalte. fructe, întreprinderea forestieră nizate cu prilejul aniversării a poale vorbi asi
Raidul nostru a fost între­ gazinul nostru. Ar trebui totuşi Magazinul forestier de la Ar- de exploatare şi transport, con­ 750 de ani de la prima atesta- păstrînd propor
prins într-o zi de lucru. O zi ca tovarăşii de la alimentara canu nu a putut fi folosit de siliile populare din teritoriu, re documentară a oraşului, ex- Orăştie, ca un
cinematografică,
întreprinderea
de lucru obişnuită în care tă­ să mai diversifice puţin gama către muncitori timp de trei Consiliul municipal pentru cul­ poziţia deschisă cu acest prilej, al industriei c
sortimentelor pe care le livrea­
ietori de lemne, fasonatori, me­ luni de zile. I.C.S. alimentara tură şi educaţie socialistă, In­ în incinta casei de cultură, ră- lemnului, de ţ
canici, funicularişti, şoferi a- ză magazinelor forestiere". Petroşani — director Cazimir spectoratul şcolar, Consiliul mine pentru vizitatori, în primul duselor alimenl
Davidovici — avea timpul ne­ municipal al sindicatelor. De la rînd, o oglindă fidelă a chipului înscrise pe par
de astăzi al Orăştiei. Situată pe
cesar să găsească un gestionar toţi aceştia aşteptăm răspunsuri
pe timpul cît cei titular a fost din care să rezulte că proble­ meleaguri cu un bogat trecut is- floarea produ
P
valoarea
rodu
toric, localitatea, caracterizată în
bolnav şi să nu-i pună pe oa­ mele în discuţie au fost ana­ trecut doar prin tradiţiile sale ţinute de întrei
Cum devin inutile unele unităţi C.U. meni în situaţia de a parcurge lizate nu numai pentru cazu­ culturale, a cunoscut în anii se ridica doar
8-10 km după cumpărături, dar
cu
n-a făcut-o. In ziua raidului rile pentru care am exemplificat, noştri o dezvoltare armonioasă lei, în 1974 ei
de
soluţionarea
ci
an­
nostru au fost căutaţi şi mer­ samblu, şi că se conturează dar puternică a tuturor sectoa- lioane lei, fiin
ceologii din sector ai I.C.S. a- relor de activitate. Viaţa eco- de ori mai m
Reţeaua unităţilor de desfa­ tatea n-a primit decît gogoşari, limentara spre a da relaţii de­ măsuri de rezolvare. nomică s-a împlinit prin uni- industrie locală
cere a C.L.F. este extinsă şi, ardei capia şi struguri, deşi în spre aprovizionare, dar nu au tăţi aflate într-o permanentă Iul plan cincin
la drept vorbind, destul de depozit au intrat în acest timp SABIN CERBU
elastică. Atunci cînd într-o zo­ mult mai multe legume, deşi fost de găsit.
nă a oraşelor mereu în extin­ a fost dată dispoziţie de către Crearea unor condiţii optime ION CIOCLEI
dere densitatea locuitorilor creş­ conducerea centrului şi chiar a
te, centrele de legume şi fruc­ întreprinderii ca atunci cînd se
te îşi fac prezenţa cu unităţi de aprovizionează unităţile, cele din
desfacere a mărfurilor lor. E piaţă să fie aprovizionate cu
foarte lăudabilă strădania aceas­ aceleaşi mărfuri. Prin confr
ta de a distribui marfa prin Duminică — să revenim la
cît mai multe unităţi spre a ceea ce am spus la început —
evita aglomeraţiile, deprecierea la unitatea nr. 5 se adunaseră
şi alte neplăceri. peste 30 de cumpărători la rînd
O situaţie constatată duminică la gogoşar, vinete şi alte le­
gume. La nr. 15 — nimeni. Nici
în piaţa Devei ne face să pu­ nu aveau la ce să aştepte. în
nem însă sub semnul întrebării piaţă sosiseră două maşini cu
prin ce sînt utile unele dintre marfă dar toată fusese descăr­
aceste unităţi. în piaţa aminti­
tă există două unităţi de des­ cată la nr. 5. Vînzătoarea de la
nr. 15 a fost cu greu determi­
facere ale C.L.F. — nr. 5 şi nată să primească cîteva zeci
nr. 15 — ambele la fel de ne­
de
cesare populaţiei. La nr. 5 gă­ de kg Uliţă gogoşari. Gestionara
de
găsit
Aurelia
era
nu
seşti întotdeauna mărfuri — le­ pentru că p ase din localitate
gume, fructe — în sortimentul fără să ceară nimănui învoire.
în care le procură C.L.F. La nr. Cu o zi înainte nici o insisten­
15 nu găseşti mai nimic. De ţă nu o convinsese să primească Anul acesta, aşa
ce ? Din mai multe cauze. Una tat în adunările p
e aceea că depozitul — şef de piersici. Şi iată aşa, cu o ges­ judeţul nostru s-au
tionară care a acceptat o mun­
depozit Aurel Ivan — onorează că dar nu şi rigorile şi disci­ se construiască di:
unele comenzi după simpatii plina ei, cu unii angajaţi la de­ în bani şi în mur
sau după reguli numai de
pozite care distribuie unele măr­ nilor numeroase o
angajaţii de aici ştiute. Din co­ furi după criterii doar de ei
manda de pe data de 27 sep­ ştiute, o unitate deschisă pentru largă utilitate publ
tembrie a magazinului 15 — ul­ a-1 feri pe cumpărător de pier­ se alte lucrări edi
tima comandă pînă în ziua de deri inutile de timp a ajn-s reşti In valoare de
30, făcută de gestionara practic inutilă. Din păcate ca­ lioane lei, între c£
Aurelia Uliţă 1 — cuprinzînd 1 000 zul nu e singular şi credem că tive şcolare cu 22
kg varză. 700 kg roşii, 400 kg nu e nici în interesul C.L.F., să, 6 atelierti^coal
vinete, 400 kg ardei gras, 500 nici al I.L.F. şi nici al cumpă­ Atelierul de croitorie al coope rativei „Unirea" din Petrila. Aici lucrează un colectiv harnic, priceput. o grădiniţă, 4 di;
kg ardei gogoşar, 300 kg ardei rătorilor să existe în reţea dicale ş.a. Pentru
capia, 200 kg piersici şi alte le­ unităţi care servesc doar ca e- Foto : EM1LIAN DOBOŞ
gume şi fructe comandate, uni­ lement de decor. cestor lucrări, Con
judeţean a asigur
populare comunale,
municipale, repartiţ
ferite materiale di
Pentru ce au inventat oame­ momente. Noi lucrăm cînd şi
800 tone ciment, 7
nii unităţile de măsură ? Poate cît e nevoie. Dacă e nevoie lu­ glă, 308 000 buc. b
din nevoia de a şti dimensiunile crăm şi 16 şi 20 de ore conti­ dărie, 1 300 mp rr
pină la care se pot confrunta nuu. In meseria noastră sîntem tru pardoseli, 1 00'
cu ei înşişi. Poate dinlr-o altă ca nişte medici. Cînd trebuie ferestre, 77 tone va
nevoie — a vecinătăţii lor cu să intervenim pentru remedie­
lucruri cu contur precis. Şi ast­ rea unui defect, trebuie să ne încasarea şi ut:
fel, avem unităţi de măsură Ceea ce nu se măsura punem mintea la contribuţie cu zuită a sumelor vi
pentru timp, spaţiu şi materie toţii, să ne dăruim forţa de nările populare,
in toate formele ei de manifes­ muncă fără menajamente pentru tate cu prevederi
tare. Pentru propria-i generozi­ că noi trebuie să cîştigăm de 1971, dovedeşte int<
tate şi putere de dăruire însă o- dineuri ale acestor oameni ade­ Avem în faţă un tînăr blond, nu avem dreptul la greşeală, fiecare dată timp. Timpul cîş- ocuparea majorităţ
mul n-a inventat o unitate de văraţi. In mină ai mereu necu­ pe Iuliu Ulărich. Meseria lui — pentru că o greşeală a noastră tigat de noi înseamnă posibili­ populare pentru
măsură. Şi aceasta, pentru că noscutul în faţă. Poate de aceea lăcătuş la întreţinerea puţurilor poate fi plătită scump cu vieţi tăţi sporite pentru mineri de a termenele stabiliţi
ele se întind adesea pe spaţiul minerii sînt mai mindri ca alţii de mină. Lucrează la noua mi­ de oameni". „Credeţi despre me­ scoate cărbune mai mult". velor planificate. 1
unei vieţi. Intr-o viaţă de om de bărbăţia profesiei lor. nă de cărbuni hivezeni. Tînă- seria dumneavoastră că e o me­ Pe nesimţite stânjeneala a lă­ zent au fost date
ţi-e dat să le cunoşti de nenu­ Oamenii care lucrează sub rul pare stînjenit de „scoaterea serie frumoasă ?" Ochii tînărului sat loc schimbului fluent de pă­ 6 obiective şcolari
mărate ori. Cu cît întîlneşti mai comanda şefului de formaţie, a din elementul său". „Elementul blond s-au luminat parcă de reri. Discută despre răspundere de clasă în locali
mulţi oameni adevăraţi, cu atit comunistului Iuliu Ulărich, lu­ său" e balansul zilnic peste a- ceva lăuntric. „Dacă cred ? Eu şi generozitate, despre curaj şi Blăjeni, Sălătruc
generozitatea şi dăruirea se crează la instalaţii pretenţioase, bisuri în căutarea locurilor in sînt convins de aceasta. De mic mindrie profesională, despre so­ Tămăşeşti, Zam şi
personalizează mal mult, se de mare complexitate, de a că­ care e nevoie de intervenţie mi-a plăcut mecanica. In clasa lidaritate omenească în mo­ şcoala cu 8 săli
identifică cu existenţe omeneşti. ror bună funcţionare depinde pentru ca cei ce se scufundă, a IV-a construiam motoare după mente de cumpănă. La toate are Romos *e află 1
Discutasem în „antractul“ u- securitatea vieţii oamenilor care în trei schimburi pe zi, in reviste. Odată i-am stricat cea­ tînărul răspunsuri. Răspunsuri avansat de execu
nei asemenea întîlniri cu mais­ coboară zilnic în mină. Intre a- noaptea pămîntului după căr­ sul mamei ; ca să învăţ. Acum încărcate de sensuri adinei, de terminat dispensar:
trul electromecanic la mina Li- cestea se numără şi instalaţia bune, să o poată face in depli­ sînt şi ceasornicarul casei". „Vă frumuseţea unor gînduri pînă tova şi se fac lu<
vezeni, Gheorghe Toderici, de­ cu scliip de la puţul principal nă siguranţă. scufundaţi zilnic cu colivia in atunci nemărturisite. nisaj la cel din !
spre oameni şi munca lor, de­ de aici din incintă. In perioada Exprimarea lui cu întreruperi adîncuri pentru împlinirea ros­ Oamenii au inventat pentru S-au făcut lucrări
spre oameni adevăraţi, ca acel de montaj a acestei pretenţioase trădează emoţie, dar vorbele lui turilor unei meserii cu care în­ toate cite se pot măsura — u- şi întreţineri pe
tînăr comunist, cu care urma instalaţii, Iuliu Ulărich a fost poartă o infinit mai mare în­ ţeleg că vă mîndriţi. Munca are nităţi de măsură. Pentru gene­ drumuri din 800 li
să ne întîlnim. „Oameni adevă­ nucleul organizatoric, omul in cărcătură etică decît o pot spu­ insă şi momente grele, momente rozitate n-au găsit însă o uni­ îndiguiri şi regula:
raţi — spunea meşterul — sînt jurul deciziei căruia gravitau ne. „Am avut în echipă şi oa- pe care le depăşeşti doar dacă tate de măsură. Poate pentru pe 7 km, faţă d
majoritatea celor care lucrează alte decizii. Cum a lucrat, cum meni-problemă, oameni care ai suficientă îndrăzneală şi eşti că ea se întinde pe spaţiul u- cat, curăţiri de :
aici, la această mină nouă; pen­ au lucrat ceilalţi, împreună cu caută întotdeauna un pat cald. total dezinteresat. De multe ori nei vieţi, ca la tînărul lăcătuş costamente pe 135
tru că fiecare intrare în mină el — se vede din realizarea an­ Unii au plecat. Cei care au ac­ acestea sînt momente unice. In de puţuri, pentru care „elemen­ construite 40 podi
e un eveniment, de fiecare da­ gajamentului lor cu o lună şi ceptat să rămînă au acceptat tul său" înseamnă balansul zil­ faţă de 15 cuprins
tă te intîmpină ceva nou. Omul şase zile mai devreme". şi răspunderea muncii, a cei 9 ani de cînd practicaţi me­ nic peste abisuri in exercitatea De asemenea, s-a'
trebuie să persevereze în sesi­ Aşa vorbea meşterul despre profesiei noastre. Oameni ca­ seria de lăcătuş pe puţuri reţi­ unei profesii de mare răspun­ milioane lei din c
zarea acelui ceva nou. In mină unul din oamenii adevăraţi ai re trag înapoi atunci cînd toată neţi vreun asemenea moment ?*. dere in care nu e admis riscul. nească a unităţii
se fac unicate. Şi unicatele ră- minei hivezeni, cu care aveam echipa trage înainte nu pot, nu „Greu de spus dacă au existat de stat pentru ■
min ca nişte semnături în a- să ne întîlnim peste puţin timp. trebuie să existe între noi. Noi unul sau mai multe asemenea TH. MĂRCUŞ 44 km de drumur
cutarea unor lucr
raţii şi întreţiner