Page 40 - Drumul_socialismului_1974_10

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6031 • MARŢI 22 OCTOMBRIE 1974
Pag. 8

elevii
şco­
DISPENSAR MEDICAL tigătoril concursului sînt 5, 8 Petrlla „
lilor generale nr. 1,
In comuna Rîu de Mori s-a sl 4 şl 5 Petroşani. ) TRANSPORTUL IN COMUN i
prevăzut ca în acest an să se 0 L;ţ Hunedoara s-au deschis l O In autogara din Hunedoara /
construiască şi să se dea în fo­ cursurile universităţii populare, ca­ . se aplică o metodă cel pu- j
losinţă un dispensar medical. Lu­ re cuprinde 6 cursuri — de cul­
crarea votată s-a realizat prin • La U.U.M.R. Crişclor se află tură generală, de informare teh- 1 fin curioasă în ceea ce priveşte l
contribuţia în bani şi în muncă pregătit un nou lot de utilaje da nlco-economică şl ştiinţifică, cu ca­ ţ eliberarea biletelor pentru auto- J
a cetăţenilor noştri. Datorită preparare a minereului — în va­ racter practic, de pregătire şcola­ i buzele de Deva. Ne prezentăm )
muncii depuse de constructori şi loare de circa 2 milioane lei — ce ră etc. i la casa de bilete. Cerem un bi- jj
calea
la
exportului,
cu
locuitori, noul dispensar a fost urmează să Algeria. Spre aceeaşi \ let pentru autobuzul de ora I
destinaţia
terminat. Dispensarul dispune de ţară a fost expediat un lot de uti­ 0 Recent a fost dată în folosinţă l 20,00, care pleacă la Deva. „Vă *
O NOUĂ GRĂDINIŢĂ cabinete de consultaţie pentru a- laje similare în luna august a.c. — cu 20 de zile înainte de terme­
dulţi şi copii, sală de aşteptare nul planificat — fabrica de pîine I dă in autobuz, ne spune casi- ţ
Prin grija consiliului popular, şi instrumentar medical adecvat 0 S-au încheiat pregătirile de din oraşul Călan, care a fost timp ] era. Eu am început să-mi număr l
In Oraşul Nou Călan a fost con­ bunei lui funcţionări. La reali­ Iarnă la cabanele O.J.T. Astfel, s-a de trei luni în reparaţie capitală. l banii”. In seara următoare, cu [
struită şi dată în folosinţă o zarea acestui obiectiv s-au făcut făcut aprovizionarea de iarnă a De remarcat că la această lucrare i' „lecţia“ învăţată, cerem bilet în \
s-a
îndepărtate,
sta­
cabanelor
mai
nouă grădiniţă cu 140 de locuri economii de 46 000 lei faţă de bilit spaţiul de cazare pe anotimpul s-au folosit materiale rezultate din ) autobuz. „De ce n-aţi luat de L
pentru copiii siderurgiştilor. A- deviz, datorită muncii prestate de friguros. Drumeţii vor găsi hrana demolări în valoare de G2 000 lei l la casă ?“ ne ia în primire ta- }
ne ia in primire
C lu /
cest local, realizat de constructo­ cetăţeni şi procurării unor mate­ şi căldura necesară la popasurile (Iosif Craşca — coresp.). ■ xatoarea. Cine rezolvă dile- )
d
rii de la I.C.S.H., este dotat cu riale pe plan local. (MIRCEA lor spre înălţimi. V ma ? 0 „Ce vă alarmaţi ? Doar l
tot ceea ce este necesar bunei URSU, primarul comunei Rîu de 0 Proces public. Clubul „Con­
desfăşurări a învăţămîntului Mori). 0 In staţiunea Geoagiu-Băi a structorul" din Hunedoara a găz­ ^ aveţi autobuze din cinci in cinci 1
preşcolar. Noua grădiniţă cu pro­ BĂIEŢII DIN fost dată în folosinţă o nouă vilă duit, săptămîna trecută, un proces ţ minute !“ replică taxatoarea )
cu 100 de locuri şi încălzire cen­
gram de funcţionare normal a trală. Tot aici se lucrează intens public. Opt tineri cu abateri de . pasagerului care îndrăzneşte \
fost dată în folosinţă cu cîteva CLASA A VIII-A A la construirea unul modern com­ la conduita morală şi civică au j să-i atragă atenţia că, spre ţ
zile în urmă. (GHEORGIIE DE- Şapte băieţi din clasa a VIII-a plex sanatorial. primit, o dată cu oprobriul opiniei
MINESCU, vicepreşedinte al A de la Şcoala generală nr. 2 publice, pedeapsa aspră dar dreap­
Consiliului popular al oraşului Călan au făcut, zilele trecute, do­ # La întreprinderea de sere din tă a legii.
Sîntandrei
află
se
Călan). vada unei utile acţiuni practice. şurare recoltarea în plină desfă­
tomatelor.
Pînă
Din dorinţa de a da o notă de acum s-au valorificat peste 100 | ESEE9 1
CU SPRIJINUL prospeţime laboratorului de bio­ tone din acest produs. In paralel
logie, ei au dăruit cîteva ore din se fac intense pregătiri în vederea Turneul emblemelor— l staţia cap de linie din cartie- i
MUNCITORILOR timpul lor pentru înfrumuseţa­ primului ciclu de producţie din a- J rul micro 15 Deva, mai alear- 1
nul viitor.
rea acestuia, acţiunea cea mal la noi acasă 1 gă un călător. „Doar n-o să )
meritorie constînd în vopsirea a
Lucrările de alimentare cu 36 taburete. Pentru hărnicia şi e In centru] satului Răduleştl, l aşteptăm după fiecare !". Just. ^
apă la adăposturile de animale comuna Dobra, a fost construit şi Hunedoara a fost, joi seara, / Dar călătorii de ce sînt puşi t
doresc
din satele Livadia şi Valea Lu­ gestul Se lor, numesc Z. să-i eviden­ dat în folosinţă un pod de beton gazda ospitalieră a concursului te­ I in situaţia de a aştepta o ju- J
Puşcaş, S.
ţiez.
pului au fost contractate de coo­ armat. S-a realizat o economie de levizat „Turneul emblemelor". 1 mătate de oră sau chiar mai ţ
perativa noastră cu S.M.A. Ha­ Ciac, E. Bocănici, I. Neagoe, M. 20 000 lei faţă de deviz. Mii, zeci de mii, poate sute de / mult autobuzele cu nr. 4 şi 8 t
Gh.
urmărit
mii
Pîrlojan,
Plăcin­
Cioc,
Gh.
de
telespectatori
au
ţeg. Dar execuţia lor a tot fost tă. (C. MARIAN, coresp.). a In Oraşul nou Călan, construc­
amînată. Atunci am solicitat spri­ torii de la I.C.S.H. au început lu­ confruntarea dintre echipajele ti­ 1 care (după vorbe) circulă „din )
jin de la tovarăşul ing. E. Far- CURSURI DE crările la două blocuri cu cîte 40 nerilor reprezentanţi ai judeţelor ) 5 în 5 minute" ? Vineri, intre )
caş, directorul Fabricii de indus­ de apartamente fiecare, din planul Timiş şi Mehedinţi. Pentru noi, i orele 11,05 şi 11,45 „ 5 minute- 1
trie locală din Petroşani. Am gă­ PERFECŢIONARE pe 1975. hunedorenii — fie că ne-am aflat 1 le" s-au transformat în...40. în ?
sit înţelegerea şi solicitudinea Conducerea Cooperativei meş­ O 58 000 lei dăruiţi celui mai bun printre cei 1 200 de spectatori din ) staţia cu pricina, zeci de că- i
cuvenit^ O echipă de muncitori, teşugăreşti „Retezatul" din *I-Iaţeg prieten — cartea. Aceasta este va­ sala clubului „Siderurgistul", fie ( lâtori - printre care bătrini, ^
condusă de maistrul Ioan Wag- a înfiinţat două cursuri de per­ loarea celor peste 1 200 de volume că am urmărit confruntarea în
ner, a executat într-un timp re­ fecţionarea pregătirii profesionale pe care minerii de la E.M. Dîlja faţa micului ecran — concursul a } suferinzi, copii — au verificat i
cord toate lucrările de alimen­ — unul pentru responsabilii sec­ 'le-au cumpărat, prin standul lor, însemnat mult mai mult. Poate 1 (pentru a cita oară !) concor- ’
tare cu apă. Avem acum asigu­ ţiilor din Călan, iar altul pen­ de la începutul acestui an. mîndrie, poate bucuria de a ară­ ^ danţa dintre vorbă şi faptă a \
rată adăparea animalelor cu tru cei din Haţeg. Cursanţilor li ta ţării „amănunte" din frumuse­ i unor lucrători ai E.C.C.L., puşi l
apă în adăposturi. Mulţumim şi se predau o serie de lecţii de ® „De treci codrii de aramă" ţile noastre. în care sîntem atît I să asigure, in bune condiţiurii, )
pe această cale tuturor munci­ către membri ai conducerii coo­ — acţiunea pionierească, devenită de bogaţi! Poate ştia ţara ce loc ) transportul in comun. ţ
torilor care ne-au ajutat, mais­ perativei şi cei mai bine pregă­ tradiţională în Valea Jiului, a a- ocupă judeţul Hunedoara în side­
trului si directorului fabricii. tiţi tehnicieni şi specialişti din juns la cea de a cincea ediţie. Ea rurgia şi mineritul românesc ! Dar | COMERŢUL © La Orăştie, |
ce bine ne-am simţit că i-au mai
(ŞTEFAN STOICA, preşedintele cadrul cooperativei. (NICU SBU-. s-a desfăşurat în Parîng, cu parti­ spus-o şi bănăţenii şi mehedin-
C.A.P. Livadia). CIIEA, coresp.). ciparea a peste 1 500 de elevi. Cîş- ţenii ! Poate ştia ţara despre \ intr-o zi de luni, la primele I
Sarmizegetusa Regia — pămîntul 1 ore: cofetăria din centru -l
de fiinţă al neamului românesc, / mic dejun lipsă, prăjituri nici /
Tara noastră poartă între hota­ de Cigmăul ce ni l-a dat pe auto­ I una ; restaurantul Dacia - a- »
rele sale o avere imensă, o ave­ Lecţia patriotismului se învaţă rul „Ţiganiadei", de Binţinţul de ipă minerală nu, muştar a- \
re cum n-a avut niciodată. O a- unde şi-a ridicat aripile vulturul 1 semenea. Are in schimb ospă- l
vere ce primeşte zi de zi, ceas încă din anii copilăriei care, apoi, şi-a dat numele erou 1 tar! cu ţigara în colţul gurii >
de ceas, puteri noi prin munca „Aurel Vlaicu" satului natal — ^ şi cind servesc la mese, iar \
dar ce drag ne-a fost să le au­
noastră, a părinţilor şi fraţilor dar şi efortul, drumul lung, ade­ brici de jucării şi bomboane, de zim rostite de tinerii de pe Du­ i in biroul şelului, prietenii aces- jj
unde
şi
încălţăminte
acolo
haine,
trebuie
ce
anevoios
parcurs
seori
noştri. Avem datoria sfînlă să năre şi Bega ! J tuia îşi iau obişnuitul coniac i
purtăm de grijă acestei' averi, s-o pînă la ele. este nevoie. Da, pentru noi, hunedorenii, î mic. Barul de zi al restaurau- >
Aflăm că la şcolile din Brad,
întărim necontenit. Foaia cu timbre de economii Valea Jiului, Deva, Hunedoara, „Turneul emblemelor" — a că­ ) tutui, cu Urmă şi orar in regu- \
Este impresionantă lecţia patri­ este purtată astăzi în ghiozdane­ Dobra, Ilia, Pui nu există elev rei organizare a asigurat-o Comi­ l iă, este... depozit de ambalaje, i
le zecilor de mii de copii, încă
otică pe care copiii judeţului o din primii ani de şcoală. Un leu care să nu aibă foaie cu timbre tetul judeţean al U.T.C. — a în­ 1 Responsabilul bufetului de lin- /
învaţă zi de zi. lecţie predată cu de economii, iar cei mai mărişori semnat mult mai mult. Iar cei
lor
mîine,
micile
altul
din
azi,
pasiune de învăţători şi profesori. economii, copiii judeţului econo­ — librete de economii , şcolare. care ne-am numărat printre spec­ \ gă autogară iese pe trei că- \
Intîiul ei capitol este cei al eco- • misesc lă C.E.C. Cînd foaia s-a Mai aflăm că unul dintre anga­ tatorii din sala clubului „Siderur­ t rări. Te şi miri cind o fi avut \
nomiilor la G.E.C. Ne amintim completat cu 25 de timbre, con­ jamentele solemne, pioniereşti gistul", am avut bucuria să a- ' vreme să se „omenească". La ,
că Victor Hugo îşi sfătuia con­ travaloarea a 25 do lei, ea este luate de elevii judeţului este a- sistăm, în continuare, la un spec­ 1 bodega nr. 59, închis, doar L
temporanii î „înainte de toate în­ preschimbată în libret de econo­ cela ca în cinstea celui de-al tacol susţinut de formaţia „Sar- l clienţii casei au acces la „una /
văţaţi copiii să economisească, mii Sumele sînt mici, într-ade- Xl-lea Cbngres al partidului toţi mis“ a Comitetului municipal De­ ’ mică". Ceilalţi clienţi ? „Mii- \
pentru că economia este baza tu­ văr, ca şi posesorii lor. Dar co­ să devină depunători la C.E.C. va al U.T.C., care a avut ca in­ ne - zice un cetăţean, slo- l
u
turor virtuţilor". Intr-adevăr, ci­ piii ţării sînt milioane şi banii Nota 10 la lecţia patriotismului. vitaţi de onoare doi îndrăgiţi so­ bozind Înăuntru incă un amic. ?
ne ştie să economisească va cu­ lor păstraţi la C.E.C. ajută ţara. lişti de muzică uşoară : Angola
noaşte măsura şi ordinea, va şti Ei sînt investiţi în construirea ION CIOCLEI Similea şi Adrian Romcescu. (După asemenea minunăţii iţi ?
să preţuiască nu numai succesele, de noi şcoli, săli de sport, fa­ GH. I. NEGREA LUCIA LICIU , mai pui o întrebare : tovarăşii I
1 din conducerea cooperativei, t
l însărcinaţi cu . îndrumarea şi /
— Stăm, cum îţi spusei, ca a- de vorbă cu fiul său. Dar spune vîrît o spaimă-n suflet că de zice el — pentru a achita masa i controlul în teren, cu ce şi-or 1
cum şi mă uitam la cer. Dinspre ce s-a mal întîmplat ? mîine dezertez din slujba de paz­ la cantină a Unor muncitori. Şl
Gtelmar veneau spre cultura noas- — A doua seară a venit altă nic de noapte. suma asia se ridică la vreo 13 000 I li omorind timpul ? ! 0 Resta- l
stră fie hamei umbre mari de umbră ; tot prin ceată. Şi m-a — Stai. stai nu te pierde aşa de lei. ) urantul ,,Cerna" din piaţa ora- ?
ceaţă. E toamnă şi mă gîndeam întrebat acelaşi lucru : „Ce-aţi fă­ repede. Ascultă ■ mai întîi toată — Taci, omule, că mă sperii şi işului Petroşani. Pe cele două 1
că încă nu am terminat cu strîn- cut cu banii mei ? De ce nu mi-i tărăşenia. Maria Pastore asta a mai rău. Da’ ce, muncitorii aceia
sul recoltei de pe cîmp. Deoda­ au lucrat aici Ia noi pe nasturi ? faţade ale unei încăperi sint |j
nu pe bani, că nu şi-au achitat 1 două afişe pe care stă scris 1
tă văd că din valurile acelea de
ceată se desprinde o umbră şi ei masa ? Cit e ceasul ? cu Utere de-o şchioapă : „Ser- ?
vine spre mine. „De ce nu-mi foileton fantomele din eultura de hamei — Mai e ceva pînă la miezul
daţi banii ?“ — mă întreabă fan­ nopţii. vim must dulce, lei 7 litrul". )
toma. Am simţit atunci că-mi în­ — Hai să mai dăm şi o tură Asta pe afişe, pentru că in \
gheaţă măduva în oase. „Ce prin plantaţia de hamei că asta vitrină, lingă o sticlă, pe un i
bani ? — am întrebat. „Păi nu ne e meseria, s-o păzim.
Şi dacă ne înţîlnim cu vreo
—
m-aţi pontat ca muncitor la cul­ daţi dacă m-aţi trecut în statele trecut în state cum că ar fi lu­ fantomă ? mic patrat de hirtie se poate i
tura voastră de hamei ?“ — mi-a voastre de plată printre cei vii ?“. crat la ferma de hamei şl nea­ — In noaptea asta nu cred să citi : _ must, lei 9,60 litrul. \
zis umbra. „Cine eşti dumneata"? — Despre ce-i vorba, omule, muri nu numai morţi. In total vină că e înnorat dar dacă ţl-e Ori ii laie, ori ii bălaie !
că nu înţeleg. a încasat 14 000 de lei pentru
— am întrebat eu. „Ion Bota'şi — Eu cred că e vorba despre urît cîntă ceva. \
am trecut pe lumea cealaltă de nişte state de plată fictive. Fosta „lucrătura" asta. Culmea e că nu — Cîntă şl tu ca să ştiu că ? STRADA 0 Pe strada Mun-
vreo 20 de ani". Şi pînă să mă numai ea a făcut matrapazlîcul. eşti aproape de mine. ţ tenia din Hunedoara, in spa- \
gîndesc eu ce să-l răspund, um­ noastră contabilă de la fermă, După ea s-a „orientat" şi şeful — Cmt, iacă. „Lume, lume !“. ţ tete blocului V 3, a existat o______ s
bra s-a topit în ceaţă. Maria Pastore, a trecut pe statele fermei, Dragoş Damian. Păcat de — Baniii, banii. Banii nu se fac . _____
de plată şi numele unor decedaţi
el că la hamei se pricepe . Asta
— Mă, tu vorbeşti ca-n filmul care acum îşi cer drepturile. ce crezi că a făcut ? A întocmit aşa... clădire în care a funcţionat \
ăla unde venea o umbră şi sta — Ce vorbeşti, omule ? Mi-al şi el un stat de plată fictiv — N. PANAITESCU 1 secţia covoare a fabricii de ţ
1 industrie locală. A existat -1
| pentru că, de vreo cîteva luni, }
I clădirea a fost demolată. Tot \
preveni, care sînt măsurile pe — In perioada tratamentului cu tenţa, din fericire mai rară, a I ce a fost utilizabil s-a trans- (
care trebuie să le aplicăm pînă antibiotice, nerespectarea indica­ intoleranţei totale a unor orga­
a ajunge la medic ? ţiilor medicului cu privire la ad­ nisme la unul sau mai multe an­ portat (cărămidă lemn, ţiglă). ?
— Există în medicină termenul ministrarea medicamentelor ce tibiotice, fapt a cărui ignorare \ Ce n-a fost utilizabil - moto- \
consacrat de boli ale sezonului implicaţii poate avea ? poate duce la accidente, uneori, i zul — a rămas. Chiar să nu se
rece, care cuprinde ceea ce în din cele mai grave. i găsească, de atita vreme, un
limbaj cotidian numim răcelile, • — Antibioticele, ca orice medi­ — Toţi dorim să avem copii \ gospodar care să-şi asume
două
cu
o
sînt
cament,
armă
adică grupa de boli care vizează robuşti, sănătoşi. Sensibilitatea
„.Femina" este titlul unei tăişuri. Foarte eficace în cazul 1 răspunderea pentru estetica a-
rubrici destinate femeilor, fe- prin excelenţă căile respiratorii. folosirii lor judicioase şi foarte exagerată a unora credeţi că ar ! cestui loc ? © Am trecut in
meilor-mame, tinerelor, în ca­ Ca exemplificare i catarul, care periculoase dacă sînt folosite la consta în grija prea mare mani­ ) săptămîna din urmă pe mai
re vom publica sfaturi utile poate fi cu sau fără agent pa­ întîmplare. Pericolul constă nu festată faţă de ei, ori, uneori, multe străzi din Petroşani. Am
privind sănătatea, îngrijirea togen, infecţiile căilor respira­ numai în supradozare, care poate • înţelegerii greşite a noţiunii de... constatat că numele unor
copiilor, igiena, frumuseţea torii care pot fi cauzate de mi­ duce la accidente dintre cele călire ? străzi sint scrise greşit pe tă­
etc., date de persoane compe­ crobi sau viruşi, această ultimă mai grave, ci şi în insuficienta — Nu putem contesta rolul ma­
tente. Şi, vom începe cu ceea categorie fiind depistată cel mai administrare a lor, lucru care re al factorilor de călire pentru bliţe. Pe o tăbliţă emailată se
ce considerăm a fi mai im­ frecvent în ultimii ani. Primul duce la apariţia tulpinilor de a- creşterea unor copii sănătoşi. A- t poate^ citi : „Str. Ton Budai De-
portant. cu ceea ce ne preo­ şi cel mai important lucru obli­ gent patogen rezistente la anti­ tît grija exagerată cit şi negli­ / leanu". Toată lumea ştie că
cupa mai mult pe majoritatea gatoriu este izolarea, atît pentru bioticul respectiv, fapt ce îngreu­ jarea pot duce la consecinţe ne­ \ pe scriitor l-a chemat Ion şi
bolnav în sine, cit şi pentru co­
dintre noi : îngrijirea copiilor. plăcute. Concluzia ar fi că folo­ \ nu Ion. Să nu ştie acest lucru
lectivitate. Foarte importantă este nează mult terapeutica medicală. sirea moderată şi echilibrată a
respectarea măsurilor de igienă Trebuie subliniate două lucruri acestor factori ar da rezultatele edilii oraşului ?
personală (strănutul şi tuşitul în deosebit de importante i în pri­ cele mai bune. \
DESPRE SANATATEA mul rînd, durata minimă de ad­
COPIILOR batistă) ; în caz de înrăutăţire a ministrare a unui antibiotic este Rubrică realizată de jI REPORTER
Ne adresam în acest scop dr. stării generale se recomandă re­ de 3 zile şi al doilea fapt, exis­ “1; * VA LI SÎNA _____________
pausul la pat şi regimul alimen­
Rodica Naşca Trifu, medic pe­ tar. Se pot administra fără risc
diatru i aspirine, piramidoane, vitamina
— Continua scădere a tempera­ C. Aceste măsuri sînt cu atît mai
turii, umezeala sînt factori care necesare Ia copii cu cit particu­
favorizează anumite boli la copii. larităţile lor biologice le conferă REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA TIPARUL
Care sînt bolile mai frecvente în o rezistenţă mai scăzută la îm­ Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoo-
acest anotimp şi cum le putem bolnăviri în general. ne : 1 15 88, 1 23 17, 1 15 85, 1 12 75. Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257.