Page 5 - Drumul_socialismului_1974_10
P. 5
D28 © MARJI 1 OCTOMBRIE 1974 Pag. 5
BHS»m?mS£23BS*
Săptăoiîna politică
C I E L A 7 5 0 D E A N I
s intensă
s
cari şi referate Chipul mu al oraşului \
s
a Orăştie" nii socialismului" de Iustin Po Orăştia — aşezare cu trecut rilor şi ai celorlalţi lucrători tone anual. La întreprinderea
s-a
înscris
t din Orăş- pa, vicepreşedinte al Comitetu milenar — coordonate ale puternic din agricultură, un oraş al fă de blănuri „Vidra" se va dez \ (Urmare din pag. 1) .J
noile
pe
dez
rice ale to- lui executiv al Consiliului popu voltării economice st sociale a urarilor de bunuri materiale şi volta capacitatea de producţie a
spirituale.
âdişte" de lar al oraşului, „Evoluţia de socialismului. A renăscut cu In viitorul cincinal, datorită articolelor de blănărie cu încă \ politic al Organizaţiei pentru Eli
230 000 bucăţi anual, creîndu-se
Romorodean mografică a oraşului Orăştie în vigoare în cei 30 de ani care consecvenţei politicii partidului noi locuri de muncă pentru 600 \
viitorii ani“ de' prof. Mariana au trecut de la Eliberarea pa şi statului nostru de dezvolta de oameni. O dezvoltare puter berarea Palestinei şi Mamady Kei-
ministrul culturii şi învăţămin-
ta,
rabil.de co- Băroiu-Gîm, „Date noi despre triei de sub jugul fascist, se re armonioasă a tuturor zone nică va cunoaşte industria lo s tului al Republicii Guineea. O zi
s-au ocupat dezvoltarea zootehniei oraşului dezvoltă' continuu, şi-a îmbogă lor şl localităţilor urbane şi cală şi celelalte unităţi econo \
mporane cu Orăştie, ca urmare a transpu ţit şi îşi îmbogăţeşte mereu pa şi rurale, de repartizare raţională mice de producţie industrială mai tîrziu a fost primit Nahum
trimoniul
arhitectural
său
raşul sărbă- nerii în viaţă a Programului edilitar cu -noi edificii şi dotări a forţelor de producţie pe în şi agricolă ale oraşului. \ Goldmaun, preşedintele In Congre
săptă-
Evreiesc.
La cele peste 1 300 de apar
sului
Mondial
valori
dustriei lo- naţional de dezvoltare a zoo care îi schimbă permanent în treg teritoriul ţării, a de resurselor tamente construite pînă acum, mîna 23—29 septembrie, tovarăşul
superioară
ficare
noului" de tehniei de ing. Ştefan Danciu, făţişarea. Este un oraş în plin materiale şi de muncă, Orăştia se vor adăuga în viitorul cin \
ceea ce înseamnă că încă 4 000 s
■ectorul Fa- directorul Complexului inter- proces de dezvoltare şi trans va cunoaşte o dezvoltare şi mai cinal încă 1 400 de apartamente, Nicolae Ceauşescu a mai primii
am
Francez,
delegaţia
noul
P.C.
locală, „In- cooperatist de îngrăşare a tau formare. Azi Orăştia a deve puternică. Astfel, investiţiile basador al Canadei la Bucureşti,
în
i în econo- rinelor, „Rezultate, preocupări nit un oraş cu o industrie în pentru dezvoltarea industriei sînt de cetăţeni vor locui lărgi apar ambasadorul Danemarcei, minis
plină
dezvoltare
moderni
şi
tamente
noi.
Se
baza
va
ntribuţia ei şi perspective în domeniul o- zare, cu o agricultură înflori de aproape 3 ori mai mari ca materială a învăţămîntului, cul s trul finanţelor, planului şi dez
cifrîndu-se
în
actualul
cincinal,
iicative în crotirii sănătăţii" de medicul toare, aflată în plin proces de la peste 490 milioane lei. Acest turii şi ocrotirii sănătăţii popu voltării al Pakistanului, secretarul
.'k'i“ le ing. Ioan Blîndea, director al Spita mecanizare şi chimizare — mun singur exemplu este extrem de laţiei, creîndu-se condiţii tot \ de stat pentru comerţ exterior al
rtv.iorul In- lului unificat, „Elemente noi în ca din acest sector devenind elocvent în ce priveşte dezvol mai bune pentru educare şi in Franţei, reprezentantul personal al
„întreprin- relaţia învăţămînt-producţie şi tot mai mult o variantă a mun tarea viitoare a economiei o- struire, pentru sănătate. Astfel, \ preşedintelui interimar al Ciprului,
numeroa
industriale
cii
cu
;
terr \c anco- efectele acesteia în viaţa mate se edificii ds — învăţămînt, cul raşului, fapt ce va atrage după se va construi un local de şcoa Glafkos Clerides, cosmonautul ame
de - înnoire rială a oraşului" de prof. Gheor- tură şi pentru ocrotirea sănă sine şi o tot mai puternică dez lă cu 16 săli de clasă şi o sa-'o \ I rican Eugene Cernan.
se
gimnastică,
va
de
extinde
ing. Ioan ghe Panfilie, directorul şcolii tăţii populaţiei, cu o largă re voltare socială şi culturală, îm spaţiul pentru învăţămîntul pre 1
<r al Intre- generale nr. 1, „Valenţe noi ale ţea de unităţi comerciale şi de bunătăţirea continuă a condiţi şcolar cu 120 locuri şi se va Chiar şi numai enunţarea listei
ilor de muncă şi de viaţă. In
•i „Vidra“, culturii şi artei în oraşul O- prestaţii, care se diversifică me cincinalul 1976—1380 se prevede construi o creşă cu 400 locuri \ personalităţilor cu care tovarăşul
i stadiul ac- răştie" de Petru Pavel, direc reu pentru a satisface cît mai construcţia unei fabrici de ma- pentru copiii celor care lucrea Nicolae Ceauşescu a avut contact
cerinţele
; de dezvol- torul casei de cultură, „File din deplin poate spune, locuitorilor săi. şinl-unelte care va avea o pro ză în întreprinderile oraşului. s Intr-o ■ singură săptămînă are da
De asemenea, se vor lărgi spa
Se
cu-
drept
pe
importante istoria contemporană a Orăşti- vînt, că Orăştia este astăzi un ducţie anuală de 250 milioane ţiile comerciale prin terminarea rul să sublinieze caracterul larg
aşului. ei“ de prof. Nicolae Clenciu, oraş al chimiştilor, al con lei ; o instalaţie pentru şl darea în folosinţă a maga \ al preocupărilor secretarului ge
bordat teme preşedintele Comitetului orăşe structorilor de maşini şi făuri produs mobilă din mase plas zinului universal, precum şi neral al partidului şi preşedintelui
rea urba- nesc de cultură şi educaţie so torilor de mobilă, al specialiş tice cu o capacitate de 10 000 prin amenajarea altor unităţi \ republicii, orientate spre discuta
îrăştie în a- cialistă. tilor în prelucrarea blănurilor, tone anual şi o secţie de poli- comerciale. rea şi soluţionarea multiplelor pro
internaţionale
al forestierilor, al mecanizato uretan cu o capacitate de 400 M. BArs'lt s bleme colaborării şi actuale, lăr
înţelegerii
cu
girea
de ani de ia eliberare 11 s toate ţările. internaţional sînt de
\
plan
Pe
\ semnalat mai multe evenimente şi
nizare. Se şi 7 luni. Valoarea producţiei stări de lucruri care au reţinut
bineînţeles globale pe ansamblul oraşului s atenţia opiniei publice. La O.N.U.
adecvate, de se ridică în acest an la peste au început dezbaterile de politică
mnat centru 900 milioane lei. generală. Se emit opţiuni spre
:e, pielăriei, Un interes aparte stîrnesc, du destindere şi colaborare multila
rare a pro- pă cum e şi firesc, mostrele ex terală. Şi aici, ca şi în alte orga
Cîteva cifre, puse : gama variată de produse nisme continuă să se manifeste
e expoziţiei, din mase plastice ale întreprin îngrijorarea faţă de situaţiile din
acă în 1950 derii chimice, printre care re Orientul Mijlociu şi Cipru.
globale ob- pere pentru autoturismul Dacia, La Atena s-au anunţat măsurii
srea chimică cele ale fabricii de industrie lo Importante în luate de guvernul Ca- 1
vederea
democratizării
ramanlis
3,8 milioane cală, întreprinderii „Vidra", coo vieţii politice, salutate cu satisfac
îge 280 mi- perativei meşteşugăreşti ş.a. Este ţie de poporul grec şi opinia pu
aproape 74 ilustrată, de asemenea, dezvol blică mondială. Probabil,- în luna
Fabrica de tarea sectoarelor agricol şi edi noiembrie, vor avea loc primele
alizat actua- litar. alegeri, după 10 ani de dictatură.
>ar în 3 ani M. BODEA In acelaşi timp, guvernul de la
abrogat
509,
din
Atena
a
Legea
Aspect din expoziţia „Orăştia în cel 30 de ani de la eliberare". Foto : VIRGIL ONOIU 1947, prin care se interzicea acti
vitatea partidului comunist. In vir
tutea noii legi, partidul comunist
devine legal, după 27 de ani, im-,
iţia cetăţenilor preună cu alte partide şi grupări
Livrările de animale şi produse animaliere la fondul turnarea dictaturii lui Gaetano.'i (
politice.
La 5 luni şi 3 zile r.după răs-
DE LAN INTERES din Portugalia, dezvăluit extremiste,
forţe
şi-au
Identita
care
nu
de stat să fie realizate integral, la toţi indicatorii! potriva de arme. Spinola, constînd
tea, au declanşat un complot im-»,
regimului
in
şi;
sabotaj
agitaţie
economic,
Forţele
armate
trafic
arestat
OBŞTESC lor ponderea cea mai mare o au tăţii desfăşurate şi exemplului po se poate spune despre deputaţii guvernamentale ore au cîteva zeci chiar
din
de
primele
Sînt sate unde, datorită activi
In planul economic al comune
persoane şi au trecut la restabili
Simion Josan, din Hărău, şi Du
indicatorii privind contractările şi zitiv al deputaţilor şi fruntaşilor mitru Voica, din Chimindia, care rea ordinii, cerînd poporului calm
livrările de animale şi produse la contractări, s-au obţinut reali n-au încheiat nici un contract şi şi încredere în Mişcarea Forţelor
s-a vo- drumuri judeţene şi comunale. animaliere. Aceasta impune orga zări din cele mai frumoase. Ase nu au făcut nimic pentru realiza Armate.
re, In In total s-a realizat pe judeţ nelor locale ale puterii de stat, menea exemple oferă deputaţii rea planului în satul şi în cir Conferinţa pentru .securitate *oşij
văzut să 85 la sută din prestaţia in mun tuturor deputaţilor să acţioneze Petru Mihăieş şi Nicolae Jurj, din cumscripţiile lor. cooperare, de la Geneva, este!
atribuţia că cu braţele şi 74 la sută din permanent şi cu toată răspunde Chişcădaga, Traian Henţ, din La Certeju de Sus, comună din concentrată încă asupra unor as-;
cetăţe- cea cu atelajele. Activitatea tot rea în vederea îndeplinirii pla Fornădia, şi mulţi dintre conce zona de deal, contractările la ani pecte ale dezarmării şi dezanga-,
ve de mai susţinută pentru realizarea nului de stat in fiecare comună, tăţenii lor. Anghel Bozan, din male se prezintă bine. La tineret jării militare. ■,«
i diver- obiectivelor propuse şi votate sat şi circumscripţie electorală. Sulighete, membru al comitetu bovin s-au contractat în plus 73 In întregul continent amerieahj
gospodă- în adunările populare, demon Cum sînt realizaţi indicatorii a- lui executiv, a contractat şi li capete, iar la ovine 16. Numai la se conturează tot mai mult cu-’
e 7 mi- cestui plan în comunele Şoimuş, vrat peste 1 000 litri de lapte şi doi indicatori — porcine şi lapte rentul nou, favorabil reluării re
8 obiec- strează că populaţia de la ora Hărău şi Certeju de Sus ? un porc. Sînt însă şi unii depu de vacă — sînt rămîneri în ur laţiilor pe multiple planuri cw
sate
şi
şe
să
interesată
este
de cla- Trebuie subliniat de la început taţi ca Aron Pascu din Boholt, mă. Cele mai mari nerealizări Cuba. O expresie t un grup de
14 său, contribuie la executarea unor faptul că dacă, în general, con care n-au adus nici o contribu sînt însă la lapte unde, din senatori şi experţi nord-americanî
ire me- lucrări de larg interes cetăţe tractările şi preluările de anima ţie personală la realizarea sarci planul anual de 2 740 hl, s-au a sosit la Havana cu intenţia ex
zarea; a- nesc prin care să-şi rezolve o le la fondul de stat, atît de la nilor de plan repartizate pe sate contractat numai 680 hl şi s-au primată ! „revizuirea relaţiilor
cerinţele
ob
din
bună
parte
popular gospodăriile populaţiei cît şi de şi circumscripţii. Aceasta şi expli preluat 555. Situaţia s-a îmbu S.U.A. cu Cuba".
onsiliilor şteşti de strictă necesitate. la C.A.P., se prezintă bine, nu a- că de ce la Şoimuş, din 400 hl nătăţit începînd cu a doua jumă Occidentul european este bîntuifc,
şeneşti şi Cele mai bune rezultate în celaşi lucru se poate spune în ce s-au contractat 35, la Bejan, din tate a lunii august, cînd din cu intensitate sporită de „Inami-,
ntru di- executarea lucrărilor din con priveşte contractările şi preluări 100 hl doar 18,5, la Boholt, din satul Vărmaga s-a început să se cui public nr. 1“ — inflaţia —
istrucţii i tribuţia în bani şi în muncă le de produse animaliere şi îndeo 300 numai 90,5 hl, iar la Păuliş, preia zilnic peste 300 litri. Şi aici cum este denumită la zi. Ca ele
buc. ţi- le-au obţinut comunele Bucu- sebi la lapte. Astfel, în comuna din 200, abia 35 hl. deputaţi ca Emanoil Blaj, din ment de amplificare a inflaţiei
de zl- reşci, Răchitova, Bălţa, Blăjeni, Şoimuş, cooperativele agricole de In comuna Hărău, din planul a- Vărmaga, Petru Făieran, din este considerat refuzul vest-ger-
ile pen- Crişcior, Rîu de Mori, Ilia ş.a. producţie din Bejan şi Şoimuş nu nual de 78 tone carne, s-au livrat Hondol, Dafina Crainic, din Cer- man de a se ralia partenerilor din
uşi şi Sub media realizărilor pe judeţ şi-au achitat obligaţiile contrac la fondul de stat 57,5 tone. La tej şi alţii, sînt în fruntea acţiu Piaţa comună la măsura de spori
sînt comunele Peştişu Mic, tuale faţă de stat la carne decît lapte de vacă, de la gospodăriile nilor, ei înşişi fiind între primii re a preţurilor la produsele' agri
Geoagiu, Beriu, Romos, Buceş,
a chib- în proporţie de 60 la sută, iar populaţiei, din planul anual de care au încheiat contracte pentru cole.
de adu- Lunca Cernii, Turdaş, Vălişoa- la lapte de vacă n-au livrat nici 1 080 hl, s-au contractat 850 hl şi animale şi produse animaliere. In presa centrală s-au mai pu
onformi- ra, oraşul Simeria şi municipiul un sfert din planul anual. La lî- s-au preluat doar 414, iar la Dar sînt şi din cei ca Gheorghe blicat : o Bilanţul tragic din
Buceş
din
Dispensarul
Deva.
egii 20/ nă, faţă de 2 290 kg s-au predat C.A.P. din planul pe acest an, de Bîrsăian şi Simion Moise, care Honduras, după taifunul „Fifi" s
şi pre- trebuia terminat anul trecut, numai 1 563 kg. In ce priveşte 2 535 hl, s-au livrat numai 509 n-au făcut practic nimic pentru 10 000—12 000 de morţi, cca. 600 000
onsiliilor dar se află şi acum la funda gospodăriile populaţiei, acestea hl, cele mai mari rămîneri în realizarea planului în circumscrip sinistraţi (la o populaţie de 2,5
«rea Ia ţie, iar construcţia celui din sînt restante la contractările de urmă înregistrîndu-se la C.A.P. ţiile lor, situîndu-se nu în frun milioane locuitori), distrugerea a
obiecti- Orăştioara de Sus n-a început. De tineret bovin şi porcine (77 şi Hărău şi Banpotoc. Deputaţi ca te, ci in coada maselor. 80 la sută din instalaţiile indus
tn pre- asemenea, nu s-a demarat con respectiv 30 capete) ; la lapte de Nicolae Benţa, din Banpotoc, Fi Consiliile populare comunale a- triale şi pierderea recoltei pe cea
folosinţă strucţia căminului cultural din vacă, din planul anual de 3 320 lon Albu, din Hărău, Maria Lu- mintite, cît şi altele, unde se în mai mare parte a terenului o La
16 săli Geoagiu şi alte obiective. A- hl s-au contractat 1 703 hl şi s-au gojan şi Sofia Neagu, din Bîrsău, registrează rămîneri in urmă, Roma s-a întocmit un catalog al
Iscroni, ceastă situaţie se datoreşte lip reluat 1 066 hl. La lină nespă- se situează în frunte, contractînd oamenilor iluştri - între anii 1000—
ucureşci, sei de proiecte şi documentaţii £ ită, faţă de 600 kg, s-au reali fiecare Intre 200 şi 350 litri lapte şi trebuie să acţioneze mai ferm, 1900 : 29 771 personalităţi, adică 33
cu toată răspunderea şi în mod
cior, iar pentru unele obiective, nedes- zat 862 kg. diferite animale. Nu acelaşi lucru permanent, nu pe campanii, pen de oameni de seamă pe an. Seco
lasă din chiderii la timp a finanţării tru realizarea integrală, la toţi lul al XlX-lea, cel mai prolific :
t stadiu pentru altele, neasigurării con indicatorii, a planului de con 12 635 ® în R.F.G., anual cca. 300
A fost structorului, neîncasării contri de avioane sînt scoase vremelnic
1 Răchi- buţiei în bani, tărăgănării în tractări şi livrări de animale şi din uz, ca urmare a ciocnirilor
! de fi procurarea unor materiale, ne Pornind de ia o scrisoare... produse animaliere. Acum o ma cu păsările a 7,7 la sută din
re atenţie trebuie dată contractă
le Mori. ajunsurilor în organizarea şi rii şi preluării laptelui pînă la populaţia Franţei este formată din
reparaţii desfăşurarea muncii. nivelul sarcinilor de plan, indica străini : algerieni, portughezi, spa
din
Tovarăşul
Fănică
Antighin,
an de Consiliile populare, toţi fac Ghelar, ne-a scris, în numele mai ganul de revizie a întocmit un tor unde se constată cele mai nioli, italieni etc. & Riehard Nixon,
anificaţi, torii care concură la realiza dosar al cazului, care a fost îna mari nerealizări. In această pri fostul preşedinte al S.U.A., îşi va
de albii rea acestor obiective — servi multor locuitori ai comunei, de intat apoi miliţiei, pentru cerceta vinţă trebuie să existe mai mul publica memoriile ; nu s-a pre
planifi- ciul de arhitectură şl sistema spre neregulile întîlnite la unita re. In ce priveşte autorul sesi cizat cînd © Din castelul lui Pablo
i şi a- tizare şi serviciul tehnic şi in tea de croitorie din Ghelar a Coo zării, U.J.C.M. ne comunică i «Cu tă preocupare şi din partea con Picasso s-au furat : un televizor,
ducerii I.C.I.L. Simeria, în cali
nr.
au fost vestiţii de la Consiliul popular perativei .Drum nou" Hunedoara. adresa noastră tovarăşul 8561, am tate de beneficiar, în organizarea ceva tacîmuri, o fotografie, o ra
Antighin
pe
anunţat
podeţe, judeţean, organele bancare ju Sesizarea a fost trimisă spre cer punctelor de colectare a laptelui
Dlan ş.a. deţene şi cele municipale — cetare Uniunii judeţene a coope să se prezinte la sediul coo de la gospodăriile populaţiei şi mă goală a La Hollywood s-a for
ltuit 3,1 trebuie să acţioneze cu toată rativelor meşteşugăreşti, care a în perativei «Drum nou", cu bonul în preluarea lui. De asemenea, mat un cor bărbătesc care cînta
uţia bă- fermitatea şi răspunderea pen treprins unele măsuri : La unita pe care l-a primit de la şeful uni fals ; se bucură de succes © In
;onomiee tru finalizarea obiectivelor din tea respectivă a fost trimisă o co tăţii cînd a făcut comanda pen atit I.C.I.L. cît şi întreprinderea tr-o oră, în lume : 20 mişcări tec
derea a contribuţia in bani şi în mun misie de inventariere a coopera tru costumul de haine, iar în ca de industrializare a cărnii tre tonice, 2 000 căsătorii, 12 000 naş
şi exe- că In toate localităţile judeţu tivei «Drum nou". Aceasta a în zul că nu are acest bon, să dea o buie să-şi respecte obligaţiile a- teri, inima unui om pompează O
e repa- lui. registrat bunurile existente la acea declaraţie care va fi anexată do sumate prin contractele încheiate tone de sînge, globul pămîntesc
380 lan N. ZAMFIR dată în secţie, • şi a sigilat-o. Or sarului predat la miliţie". cu cetăţenii. se deplasează cu 66 000 de mile. ,