Page 51 - Drumul_socialismului_1974_10

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6032 © MARŢI 29 OCTOMBRIE 1974 Pag. 3

Al XI-IEA Al l C. I

Al DEZVOLTĂRII PATRIE! SOCIALISTE. A

Agricultura — pe coordonatele modernizării si

creşterii eficienţei economice a producţiei’

r
„Pornind de la realitatea că agricultura constituie o Îmbunătăţirile fure şi chimizarea,
ramură de bază a economiei noastre naţionale, partidul
va pune în centrul politicii sale agrare realizarea unei agri­ DOTAREA S.M.A.CU
culturi moderne intensive, de înaltă productivitate, care COMBINE C12 AUTOPROPUlSAIi factori decisivi pentru sporirea recoltelor
va folosi cele mai noi cuceriri ale ştiinţei. (In peoccNrc) Concomitent cu exploatarea judi-
Se va acţiona în continuare pentru întărirea, în agri­ cioasă a suprafeţelor amenajate tant volum de muncă vor nece­
sita îndiguirile şi regularizările pe
cultură, a proprietăţii socialiste de stat şi cooperatiste. în pentru irigaţii, în judeţul nostru o rlurile Mureş şi Crişul Alb, în ve­
deosebită
amploare
cunoaşte
vor
întreaga perioadă la care se referă Programul, partidul ya lucrările de desecare, care in cin­ derea apărării localităţilor şi cul­
turilor agricole.
acorda o atenţie deosebită întăririi întreprinderilor agri­ cinalul 1976—1980 afectează o su­ Ca un factor decisiv pentru spo­
cole de stat — formă de proprietate a întregului popor. prafaţă de 13 000 hectare. Execu­ rirea recoltelor se înscrie şi ridica­
tarea în complex a acţiunilor de
de
chimizare,
rea
gradului
asigu-
Totodată, se va urmări dezvoltarea cooperativelor agricole desecare şi înlăturare a excesului rîndu-se întreaga cantitate de în­
de producţie — proprietate socialistă a ţărănimii. Aceste de umiditate prezintă avantaje cer­ grăşăminte şi pesticide necesare a-
te, pe seama lor fiind posibil să
forme socialiste de proprietate — de stat şi cooperatistă — se obţină anual sporuri de recol­ griculturii. Referindu-ne la judeţul
nostru, este prevăzut ca în 1980
asigură în bune condiţii progresul continuu al agricul­ tă echivalente cu peste 5 000 tone cantitatea de îngrăşăminte chimice
Aceste
îmbu­
turii. Partidul se va preocupa în mod constant de întărirea cereale. funciare lucrări de investiţii substanţă activă care se va utiliza
nătăţiri
necesită
în cooperativele agricole să creas­
econamico-organizatorică a tuturor unităţilor agricole, de al căror volum depăşeşte 300 mi­ că de 2,4 ori faţă de 1975. Astfel,
transformarea lor în puternice centre de producţie organi­ lioane lei. Fireşte, pe lingă aportul numai datorită aplicării îngrăşă­
zate pe baze moderne". statului, o contribuţie de seamă la mintelor se pot obţine, la nivelul a-
nului 1980, sporuri de recoltă echi­
de,
judeţean
programului
finalizarea
îmbunătăţiri funciare sînt chemaţi valente cu o producţie de peste
(Din Proiectul Programului. Partidului Comunist Român să o aducă, sub conducerea orga­ 10 000 tone cereale boabe. în acelaşi
de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvolt te şi nizaţiilor de partid, toţi cetăţenii, timp, utilizarea ierbicidelor va crea
l înaintare a României spre comunism) deoarece apărarea şi conservarea posibilitatea înlocuirii în mare mă­
terenurilor este o problemă de in­
sură a forţei de muncă la întreţi­
teres naţional, de înaltă răspundere nerea culturilor. Astfel, prin spo­
patriotică şi cetăţenească. Un loc rirea producţiei la unitatea de su­
aparte în ansamblul acestor lucrări prafaţă şi reducerea simţitoare a
ZOOTEHNIA—sectorul cu ponderea cea mai mare ii ocupă combaterea eroziunii solu­ forţei de muncă ocupate în agri­
lui, Unind seama că suprafeţele în
cultură, se_ va asigura o creştere
pantă reprezintă mai mult de 60
la sută din terenurile agricole ale substanţială a productivităţii mun­
cii în unităţile agricole de stat şi
judeţului. De asemenea, un impor­ cooperatiste.
Un obiectiv de maximă însem­ cine şi 15 la şută la păsări. De Dezvoltarea zootehniei în în­
nătate pentru dezvoltarea agri­ remarcat este că sporurile se vor treprinderile agricole de stat va
culturii noastre socialiste în cin­ realiza prin îmbunătăţirea re­ permite ca acest sector să de­
cinalul următor, astfel îneît a- producţiei şi iniţierea unor mă­ ţină o pondere de peste 82 la
oeastă ramură de bază a eco­ suri energice de reducere a pier­ sută in producţia globală a uni­ RANDAMENTE SUPERIOARE
nomiei naţionale să-.şi aducă un derilor prin mortalităţi. Concomi­ tăţilor. Desfăşurarea proceselor
aport mai substanţial la creşte­ tent. se are în vedere gospodări­ tehnologice după metode indus­
rea venitului naţional şi a bună­ rea eficientă a tuturor suprafeţe­ triale în complexe constituie un A
stării întregului popor, îl consti­ lor afectate producerii nutreţu­ factor decisiv al creşterii produc­ 10 îepnicultură şi pomicultură
tuie ridicarea, pînă în 1080, la rilor, îndeosebi a pajiştilor natu­ tivităţii muncii şl al aportului
circa 50 la sută a ponderii zoo­ rale, pentru ca la fiecare sorti­ I.A.S. ia constituirea fondului
tehniei în ansamblul producţiei ment să se asigure producţii care centralizat de produse agroali- Potrivit proiectelor Programului mai mulţi cartofi decit în perioada
agricole. Urmărind transpunerea să satisfacă necesarul de furaje. mentare al. statului. Pentru rea­ şi Directivelor Congresului al XI- 1971—1975. Cerinţa esenţială ce
în viaţă a acestei sarcini majore, Paralel cu consolidarea ferme­ lizarea programului în zooteh­ lea al partidului o deosebită aten­ stă în faţa fermelor legumicole,
se prevede ca, în raport eu po­ lor zootehnice existente, baza nie, o atenţie aparte se prevede ţie se prevede să fie acordată dez­ pomicole şi horticole, cit şi a tu­
sibilităţile, cerinţele şi condiţiile tehnico-materială a sectorului de să fie acordată îmbunătăţirii ra­ voltării legumicultorii. viticultu­ turor producătorilor este aceea de
specifice, producţia globală rea­ creştere a animalelor va cunoaşte rii şi pomiculturii. a utiliza eficient baza tehnico-ma­
lizată în zoo'tehnia judeţului nos­ o dezvoltare susţinută prin ma­ selor şi creşterii producţiilor me­ Lucrătorii din agricultura judeţu­ terială, de a ridica gradul de me­
-
tru să reprezinte, în 1980, peste terializarea unui important vo­ dii pe cap de animal. Pe această lui nostru sînt confruntaţi cu sar­ canizare şi chimizare a lucrărilor,
59 la sută. In ce direcţii şe va lum de investiţii, care numai în bază va fi posibil ca, faţă de cina de a asigura pe plan local pentru a obţine randamente ma­
perioada 1971—1975, în cincinalul
acţiona pentru materializarea u- cooperativele agricole depăşeşte. următor să se realizeze produc­ acoperirea în mai mare măsură a xime ia hectar. Odată cu îmbună­
nui asemenea deziderat ? 150 milioane lei, acesta concreti- consumului de cartofi şi legume, în tăţirea randamentelor la hectar se
în primul rînd, accentul se va zîndu-se în procurarea unor ani­ ţii marfă, în cooperativele agri­ care sens producţia va creşte, în cere o mai bună acoperire a con­
pune pe sporirea efectivelor de male din rase cu potenţial biolo- cole, mai mari de peste trei ori 1980 faţă de 1975, cu peste 30 000 sumului cu legume proaspete pe o
animale la toate speciile. Astfel, . gic ridicat, construcţia de adă­ la lapte de vacă şi de peste tone. Sporuri însemnate se vor perioadă cit mai lungă din an.
faţă de 1975, la sfîrşitul cincina­ posturi pentru mai mult de 5 000 două ori la carne şi lînă. Evident, obţine îndeosebi în cooperativele
şi
Condiţiile
lului viitor efectivele vor creşte în asemenea ritmuri se încadrea­ agricole, care trebuie să livreze nomice ale pedoclimatice nostru eco­
judeţului
sînt
ou 17 la sută la bovine, 12 la capete bovine şi mecanizarea ză şi unităţile de stat, precum şi anual la fondul de stat de 1,4 ori
sută la ovine, 21 la sută la por­ proceselor de producţie. gospodăriile populaţiei. deosebit de favorabile pentru dez­
mai multe legume şi de 2,6 ori voltarea pomiculturii. In cincina­
lul următor, suprafeţele ocupate cu
pomi fructiferi se vor extinde cu
Creşterea | MECANIZAREA CREŞTEREA EFECTIVELOR | CREŞTEREA PRODUCŢIEI 900 hectare, din care 600 hectare în
cooperativele
ajungin-
agricole,
du-se în 1980 la aproape 9 000 hec­
ANIMALIERE
DE ANIMALE
productivităţii | COMPLETĂ—deziderat I I (IM PROCtMTf) (In >qocents) tare livezi. Plantaţiile de tip in­
tensiv se realizează în bazine con­
muncii — element esenţial sacrate, unde prin aplicarea tehno­
înaintate,
producţiile
vor
logiilor
definitoriu E Urmărind integrarea unităţi- j r 100 j 1 17 cunoaşte înalte niveluri de creştere.
j lor de mecanizare în activitatea j Comparativ cu prevederile anului
; cooperativelor agricole şi creş- : 1975, in 1980 livrările de fructe la
j Caracteristica dominantă a j terea răspunderii lor faţă de ■
■ activităţii productive a între- ; modul cum se realizează pro- ; 100! 112 fondul de stat vor spori cu pesta
\ prinderii agricole de stat din 3 ducţia agricolă în C.A.P., sta- 3 ___ i__ 70 la sută. Deoarece investiţiile In
{ Simeria în cincinalul viitor o E ţiunilor de mecanizare li s-a în- ; dezvoltarea pomiculturii sînt deose­
jj constituie creşterea în ritmuri 3 eredinţat sarcina să mecanizeze j
f înalte a producţiei vegetale şi 3 toate lucrările agricole, inclu- I r1 —X. 21 bit de rentabile, o sarcină de prim
} animaliere. Astfel, producţia E siv în zootehnie, să asigure bu- 3 ‘ O o ordin a organizaţiilor de partid da
î vegetală va spori cu 78 la sută, 3 pa funcţionare a utilajelor şi \ la sate, consiliilor populare, unităţi­
ţ în 1980, faţă de 1975, iar pro- : maşinilor, repararea mijloacelor [ ■■Jfc lor agricole este aceea de a se pre­
E ducţia animalieră aproape se j mecanice — proprietate de stat, j 15'
E va dubla.' : cooperatistă sau individuală. ; r i O O ocupa cu întreaga răspundere da
I Reţine în mod deosebit aten- j Subordonînd toate eforturile \ --- 4 îngrijirea plantaţiilor, de fertiliza­
E ţia că una din preocupările 3 pentru materializarea acestor \ rea lor şl de gospodărirea cu deo­
E noastre de seamă va fi dezvol- I obiective, în cincinalul viitor | sebită grijă a patrimoniului pomi­
| tarea zootehniei. Prin crearea [ colectivul de muncă al S.M.A. 3
f a încă trei ferme de vaci, fie- : Geoagiu trebuie să realizeze o ; col al judeţului.
j care avînd efective de cîte 416 E creştere cu peste 24 de pro- 3
: vaci şi 160 tineret bovin, matca j cente a planului de venituri. In 3
I de taurine a unităţii se va du- : acelaşi timp, prin utilizarea în- E
I bla. i tregii capacităţi a parcului de 3 le vom înscrie Io ritmurile prevăzute
I Cerinţa formulată de secreta- j tractoare şi maşini agricole şi :
jj rul general al partidului, tova- 3 prin folosirea eficientă a bazei 3
} răşul Nicolae Ceauşescu, ca u- E tehnico-materiale, avem sarcina 3 Valorificarea deplină a terenu­ jalonează cu claritate direcţiile In ceea ce priveşte sectorul
| nităţile agricole de stat să de- j să reducem cheltuielile la 1000 ; rilor agricole, utilizarea raţională noastre de acţiune, definesc obiec­ zootehnic, deşi efectivele nu spo­
| vină model sub aspectul organi- 3 lei venituri cu 20 lei. a forţei de muncă, perfecţiona­ tivele ce stau in faţa membrilor resc prea mult, în 1980 trebuind
| zării muncii, sporirii producţiei E Pe lingă dotarea eu tractoare 3 rea organizării muncii şi diversi­ cooperativei agricole din Deva. să ajungem la 850 bovine, din
f si eficienţei acesteia, îşi va ; noi, o imagine concludentă a E ficarea în continuare a activităţii care 540 vaci şi juninci şi 500
c găsi o expresie concretă şi în : ridicării gradului de mecanizare \ productive reprezintă obiectivele Fiind o unitate situată în zonă ovine, se prevăd creşteri însem­
j cadrul I.A.S. Simeria. Creşterea ; a lucrărilor, agricole se poate : de bază ce stau in faţa coope­ orăşenească, pe lingă producţia nate la producţia de carne şi
: cu peste 66 000 lei a producţiei jj forma dacă se ţine seama că 5 rativelor agricole în cincinalul de cereale şi plante tehnice, vom lapte. Spre exemplu, faţă de ni­
j globale pe angajat în perioada E în 1980 vom avea cu 66 la l 1976—1980. Pentru întărirea eco- dezvolta legumicultura şi zooteh­ velul stabilit pentru primul an
nia, contribuind astfel la mai bu­
: 1975—1980 va fi o reflectare sin- [ sută mai multe combine auto- { nomico-organizatorică a fiecărei al cincinalului viitor, in 1980 tre­
j te.tică a eforturilor pe care co- j propulsate C 12. Drept urmare, 3 cooperative agricole, in proiectul na aprovizionare a populaţiei cu buie să livrăm cu peste 43 la
legu-
In
agroalimentare.
produse
! lectivul de muncă al unităţii : este posibil ca perioada de re- l de Directive ale Congresului al micultură avem sarcina să mărim sută mai mult lapte şi cu 30 la
E noastre le va depune în vede- ; coltare a cerealelor păioase să 3 sulă mai multă carne. Analiza
: rea realizării unei agriculturi j fie scurtată cu cel puţin 8 zile Xl-lea al partidului se cere să ac­ producţia cu 30 la sută, prin temeinică a posibilităţilor ce le
creşterea producţiei la hectar. A-
ţionăm cu hotărîre pentru creşte­
• moderne intensive, de înalt ran- j faţă de situaţia actuală. avem ne dă certitudinea să afir­
3 dament şi eficienţă. rea producţiei vegetale şi anima­ vem condiţii ca prin irigaţii, me­ măm că ritmurile prevăzute sint
pentru
reducerea
cheltuie­
canizare şi chimizare să ne înde­
liere,
Ing. VIRGIL TUDAN pe deplin realizabile.
lilor materiale, dezvoltarea demo­
Ing. DUMITRU HARIGA directorul S.M.A. Geoagiu craţiei cooperatiste şi creşterea a- plinim exemplar obligaţiile ce ne COSTICĂ IGNA
faţă
revin
centralizat
fondul
de
directorul I.A.S. Simeria vuţiei obşteşti. Citeva elemente al statului. preşedintele C.A.P. Deva
J