Page 54 - Drumul_socialismului_1974_10

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6032 © MARŢI 29 OCTOMBRIE 1974

Adeziune deplină, angajare fermă

CONSFĂTUIRE şi teatrul de copii. Pentru preşco­ a fe«ier hunedorene în întreaga activitate
lari şi elevi din ciclul primar al
şcolii generale, tînăra formaţie de
Duminică dimineaţa, în sala fes­ păpuşari pregăteşte — în regia Au-
tivă a Liceului „Decebal" din De­ ricăi Budea — piesa „Traista, tur­ sotiakconomică a judeţul^
va, s-au desfăşurat lucrările con­ banul şi fluierul", iar teatrul de co­
sfătuirii conducerilor universităţi­ pii, dedicat elevilor mai mari, Are o deosebită însemnătate P.C.R., în vederea cuprinderii în­
lor populare şi responsabililor bri­ pune în scenă — sub semnătura faptul eă în proiectul Programu­ ILEANA BĂRŢAN tregii mase de femei la acţiunea
găzilor ştiinţifice. în program au talentatului artist amator George lui partidului se prevăd, într-un preşedinta Comitetului judeţean al de cunoaştere aprofundată şi în­
figurat expuneri, dezbateri, de­ Negraru —• piesa lui Ion Lucian capitol special, direcţiile activi­ suşire a documentelor programa­
monstraţii practice ş.a. „Cocoşelul neascultător". tăţii viitoare ale mişcării de fe- femeilor tice ale celui de-al Xl-lea Con­
fei, în lumina grandioaselor obi­ gres al P.C.R. La această formă
ective ale dezvoltării în per­ călţăminte, confecţii, tricotaje, a învăţămîntului politic vor fl
EXPOZIŢII i SCHIMB DE EXPERIENŢA spectivă a societăţii româneşti textile neţesute etc. — în muni­ cuprinse femeile de la sate, mal
pe calea socialismului şi comunis­ cipiile Hunedoara şi Petroşani, In cu seamă din cele necooperativi-
Duminică a avut loc, la Deva, tm mului. oraşul Brad, unde numărul femei­ zate, din cartiere, C.A.P. si alte
® La căminul cultural din Sintan- schimb de experienţă organizat în­ Trăsătura principală a activi­ lor în ponderea angajaţilor va fi unităţi.
drei s-a deschis, cu sprijinul Mu­ tre clubul presei de pe lingă casa tăţii partidului în acesit dome­ majoritar. De aici necesitatea ca In cadrul vastei acţiuni de e-
zeului judeţean Deva, expoziţia î pionierilor din localitate şi sub- niu se referă la acţionarea ou în centrul preocupărilor comite­ conomisire, de prevenire a risi­
„Momente din luptele maselor redacţia „Tot înainte" a Casei_ pi­ şi mai multă perseverenţă pentru telor şi comisiilor de femei, ală­ pei de orice natură, comitetele şi
■populare din judeţul Hunedoara, onierilor din Hunedoara. Intîlni- a asigura cele mai bune condiţii turi de sindicate şi conducerile comisiile de femei au declanşat
conduse de partid, împotriva ex­ rea, la care au participat mici con­ de participare activă şi efectivă a administrative, să stea acţiunea o susţinută acţiune de strîngere a
ploatării, pentru eliberare naţiona­ deieri din cele două municipii, s-a femeilor la desfăşurarea şi con­ de recrutare şi pregătire a for­ deşeurilor de hîrtie, textile, bor­
lă si socială". dovedit o instructivă dezbatere de ducerea întregii vieţi social-eco- ţei de muncă feminine, găsirea cane etc.
Cu prilejul deschiderii expoziţiei lucru privind cerinţele presei. nomice. In acest spirit, comitetele celor mai adecvate forme pen­ După cum se ştie, la propu­
a avut loc o „caravană muzeisti­ şi comisiile de femei sînt che­ tru o cit mai rapidă integrare a nerea delegaţiei române, Adu­
că" în cadrul căreia au fost pre­ mate să participe tot mai activ, lor în procesul de muncă, în în­ narea generală a O.N.U. a ho­
zentate aspecte ale trecutului is­ INAUGURAREA în diferite organisme de stat şi treaga şi complexa activitate a tărî! ca anul 1975 să fie decla­
toric, ale mişcării muncitoreşti din obşteşti, la soluţionarea proble­ acestor unităţi. rat Anul Internaţional al Femeii.
judeţ pînă la Eliberarea patriei de MICROSTAGIUNil SIMFONICE melor legate de condiţiile de Este, pînă la urmă, o proble­ Aceasta presupune în primul rînd
sub dominaţia fascistă. muncă şi viaţă ale maselor de fe­ mă de prestigiu a mişcării de creşterea contribuţiei noastre la
Expoziţia, organizată în cadrul Filarmonica de stat Cluj-Napoca mei, privitoare la activitatea lor femei ca tot ceea ce- facem să înfăptuirea Programului partidu­
manifestărilor prilejuite de apro­ a inaugurat prin concursul de în diferite sectoare ale vieţii so­ fie consistent, cu urmări concre­ lui, la întărirea legăturilor de
piatul eveniment — Congresul al ieri de la Hunedoara şi cel ce ciale. te în viaţa localităţii, instituţiei, prietenie cu femeile din ţările
PCI-lea al partidului — se bucură are loc azi la Deva, microstagiu- Proiectul Programului partidu­ întreprinderii, cartierului din ca­ socialiste, din toate ţările lumii
de un interes deosebit din partea nea simfonică 1974—1975, organi­ lui prevede, de asemenea, conti­ re facem parte, pentru catego­ care luptă pentru drepturi şi li­
localnicilor. zată în colaborare cu Comitetul nuarea în ritm susţinut a pro­ ria de femei căreia ne adresăm. bertăţi democratice.
judeţean de cultură şi educaţie so­ cesului de integrare a femeii în Un alt obiectiv important al Femeile din judeţul nostru,
o In noua sală de expoziţie a cialistă. Concertul inaugural în­ activitatea economică din între­ activităţii noastre de zi cu zi, muncitoare, ţărănci, funcţionare,
muzeului de artă populară din O- scrie în program dansuri şi cîn- prinderi şi instituţii, prin crea­ sub conducerea şi îndrumarea or­ casnice, tinere sau vîrslnice îşi
răştie. s-a deschis o interesantă tece vechi ardeleneşti de B. Csiky, rea de noi locuri de muncă, în­ ganelor şi organizaţiilor de partid, reafirmă întreaga lor adeziune,
exboziţie de pictură şi filatelie, concert pentru vioară şi orchestră tărirea contribuţiei lor la viaţa în colaborare cu alte organiza­ angajamentul neclintit de a acţio­
prilejuită de aniversarea a 750 do şi simfonia I de Beethoven, a- spirituală a ţării, în dezvoltarea ţii de stat şi obşteşti — F.U.S., na constant şi perseverent pentru
ani de la prima atestare docu­ vîndu-1 ea solist pe Andrei Agos- naţiunii noastre socialiste. U.J.C.A.P., Comitetul de cultură înfăptuirea întocmai a liniei po­
mentară a oraşului. Cele peste 50 ton. In acest scop in judeţul nostru şi educaţie socialistă — este or­ litice a Partidului Comunist Ro­
de picturi sînt semnate de artiş­ se vor construi în cincinalul ur­ ganizarea propagandei prin con­ mân, contribuind astfel la con­
tii amatori Xenia Bursan, Corne­ Concertul inaugural al microsta- mător mai multe obiective cu ferinţe, formă stabilită prin Ho- tinua propăşire a patriei —
lia Tint şi Simion Ispas, iar în giunii simfonice se desfăşoară sub profil de industrie uşoară — în- tărîrea Secretariatului C.C. al România socialistă !
bagheta
dirijorului
Adrian
Sunshi-
cadrul expoziţiei filatelice expun ne (S.U.A.).
colecţii Ioan Dumitru, Simion Is-
,pas, Dorel Homorodeanu, Samson
I Grecu şi alţii — evenimentul mar-
din r
cînd şi împlinirea a 15 ani de la
înfiinţarea cercului filatelic
Orăştie. Invăţăitiintul politic—mijloc eficace de educare comunistă a tinerilor
EXPUNERE
Pe această temă am purtat o discuţie ou tovarăşul Octavian — în marea majoritate, cursurile au fost deschise şi se desfă­
Bogdan, şeful sectorului propagandă al Comitetului judeţean al şoară mulţumitor. Concret : la C.S.H., I.C.S.H., liceul nr. 2, grupul
U.T.C., care ne-a spus : şcolar sanitar, institutul de subingineri — toate din Hunedoara ;
„Bilanţul profundelor transfor­ I.M. Barza, F.I.L. Brad, liceul „Avram Ianou", I,V. Călan, Liceul
mări revoluţionare, sociale şi na­ metalurgic Călan şi altele. In condiţii neeprespunzătoare se des­
ţionale oare au avut loc în ţara — Apariţia documentelor programatice ale Congresului al XI- făşoară învăţămîntul politic în organizaţiile de tineret din Simeria,
noastră în cele trei decenii de e- lea face ca şi în organizaţiile de tineret învăţămîntul politic să se Orăştie, la unele din Deva, Valea Jiului şi Haţeg, unde n-a existat
■ dificare a noii orînduiri“_ s-a inti- desfăşoare după criterii noi. Am început prin selectarea propagan­ suficientă preocupare în această direcţie.
t tuiat expunerea susţinută dumini- diştilor, pregătirea lor complexă, în funcţie de domeniul in care
vcă seara la căminul cultural din activează, pregătire ce s-a făcut cu sprijinul lectorilor cabinetului — Ce întreprindeţi în asemenea situaţii ?
■ Vălişoara de către Victor Mureşan, judeţean de partid, membri ai biroului Comitetului judeţean de — Am constituit colective de control şi îndrumare în teren,
i instructor la Comitetul judeţean de partid, lectori de 1a C.C. al P.C.R. care sprijină activitatea cercurilor, informează concret asupra mo­
1 cultură şi educaţie socialistă. In — Ce teme vor fi predate cursanţilor ? dului ae desfăşurare. Toţi activiştii noştri de la oraşe, municipii, ju­
1 continuare, a rulat filmul românesc —- Pentru uteciştii din şcoli au fost stabilite 7 teme, iar pen­ deţ au obligaţia de a participa, urmări şi ajuta la buna desfăşu­
„Facerea lumii". tru tinerii din întreprinderi şi instituţii, 9 teme. Dintre acestea, rare a învăţămîntului politic. Propagandiştii trebuie să pregătească
unele vor fi dezbătute in cadrul adunărilor generale, oa puncte fiecare temă cu toată seriozitatea şi răspunderea, să folosească ma­
distincte la ordinea de zi, iar altele vor fi dezbătute in cadrul terialul documentar din presă, mijloacele moderne de care dispun
TEATRU PENTRU COPII cercurilor de învăţămlnt poliţie. — filme, diafilme şi diapozitive, grafice etc., punctele de infor­
— Cum este periodizat învăţămîntul politic ? mare şi documentare, cabinetele de ştiinţe sociale, să conducă de
— La sate se va desfăşura în perioada 1 noiembrie 30 apri­ aşa manieră cercurile, îneît să facă vil şi atractive toate dezbate­
Pe lingă formaţia de teatru a lie ; în întreprinderi şi instituţii, de la 1 octombrie la 30 Iunie, iar rile, să asigure în felul acesta însuşirea temeinică a liniei politice
. Casei de cultură a sindicatelor din fn şcoli, pe durata anului şcolar. a partidului, înţelegerea şi concretizarea sa la specificul fiecărei
•Petroşani, distinsă în acest an cu — La sate, deci, încă nu s-a deschis. Dar în întreprinderi şi unităţi — întreprindere, instituţie, şcoală.
medalia de aur, au luat fiinţă două instituţii ? GH. I. NEGREA
noi colective : teatrul de păpuşi
Facultatea—centru de învăţămlnt, laborator
de cercetare, uzină de producţie
Specialiştii —capabili să răspundă
eficient imperativelor vieţii

— Exigenţele realităţii în care tivitate prin care veţi acţiona. lui, în celelalte bazine miniera-
trăim şi mai cu seamă necesită­ — Aş vrea să remarc de la din ţară, în uzinele de preparare,
ţile de perspectivă ale societăţii Început că in cadrul Institutului întreprinderea de utilaj minier
pun în faţa învăţămîntului supe­ de mine Petroşani vor funcţiona Petroşani, precum şi în atelierele
rior obligaţia fundamentală a in­ 16 unităţi productive. Principa­ noastre de producţie. In acest an
tegrării cu cercetarea şi produc­ lele forme de acţiune sînt i ac­ universitar, 540 de studenţi vor
ţia. Ştim că institutul de mine, tivitatea de producţie a studenţi­ efectua practica de producţie ca
a cărui activitate politică o co­ lor, activitatea de cercetare şti­ angajaţi ai unităţilor Ministeru­
ordonaţi, şi-a întocmit pentru a- inţifică şi de proiectare şi inte­ lui Minelor, Petrolului şl Geolo­
cest an universitar un temeinio grarea unor discipline în unităţi giei, preconizîndu-se a se reali­
plan de acţiune privind integra­ de cercetare şi producţie din Va­ za un venit de 867 000 lei, re­
venind pe student 1 600 lei. In
rea. Vă rugăm, deci, tovarăşe lea Jiului. atelierul propriu de producţie vor
leotor Aurel Suciu, să vă refe­ Pregătirea practică a studenţi­
riţi la principalele forme de ac- lor se realizează diferenţiat, în lucra 240 de studenţi, valoarea
funcţie de profilul facultăţilor şi muncii lor ajungînd la 240 000 lei.
S-a
prevăzut
totală
valoarea
ca
Elevii din anul I, treapta I al grupelor opţionale, ani de stu­ a muncii productive să se ridice
de liceu, de la Liceul mecauio In curînd, debutul unei manifestări artistice de amploare : dii şi calificarea studenţilor. De la 1,15 milioane lei.
exemplu, studenţii anilor I, II şi
din Simeria la o oră de prac­ III, secţia ingineri, şi I, 11 sec­ — Analizele făcute la centrala
tică in atelierul-şcoaJă, sub con­ ţia subingineri (facultatea de cărbunelui,' centrul de cercetări
ducerea maistrului-instructor Ma­ 33 CĂUTĂTORI! DE COMORI“ mine) efectuează practica în ca­ pentru securitatea muncii şi la
rin Gagiu. litate de angajaţi ai unităţilor întreprinderea de utilaj minier
Ediţia a V-a a ştafetei folclo­ literar, toate specifice localităţi­ miniere, iar studenţii din aceiaşi din localitate au arătat posibili­
rice „Căutătorii de comori" se lor de pe raza unei comune ; a- ani şi secţii (facultatea de uti­ tatea integrării unor disciplina
înscrie în ansamblul manifestă­ poi colecţiile de artă populară or­ laj tehnologic) fac practica în direct în unităţi. Credem că acest
„CHITIMIA” DE ION BĂIESU rilor de amploare dedicate Con­ ganizate în şcoli, cămine cultu­ atelierele proprii ale institutului mod de organizare va veni mal
. PE SCENA TEATRULUI DE STAT gresului al Xl-lea al Partidului rale etc„ spectacolul reprezenta­ nostru. Studenţii anilor IV-V de mult în sprijinul pregătirii tn
„VALEA JIULUI" DIN PETROŞANI Comunist Român şi are drept tiv şi şezătoarea folclorică. Demn la ambele facultăţi şi cei din a- specialitate a studenţilor.
principal scop descoperirea, cer­ de relevat este faptul că specta­ nul III subingineri activează în . — Aşa este. Am şi trecut la
Pe urma experienţei dobîndite cetarea şi valorificarea în con­ colele folclorice reprezentative cadrul colectivelor de cercetare o nouă organizare a unor disci­
cu dramele „Iertarea" şi „Vinova­ textul mişcării artistice de masă vor fi precedate anul acesta de şi proiectare sau participă la e- pline. De exemplu i aeraj şi pro­
tul", Ion Băieşu realizează în „Chi- a creaţiilor folclorice tradiţionale expuneri, simpozioane, mese ro­ xecutarea unor lucrări de micro- tecţia muncii — la centrul da
ţimia" o adevărată dezbatere etică de certă valoare, precum şi a tunde, dezbateri ş.a. pe teme le­ întreprindere în unităţile minie­ cercetări pentru securitate minie­
pe marginea dreptului la fericire folclorului contemporan care' ex­ gate de prevederile documente­ re. ră, conducerea şi organizarea pro­
şi a căilor de realizare în viaţă, primă transformările ce au avut lor Congresului al Xl-lea al — Prevederile din planul de ducţiei — la centrul de calcul al
şi pe care publicul devean a avut loc la noi în ultimele decenii, P.C.R. integrare al institutului de mine C.C.P., tehnologia reparării utila­
prilejul s-o urmărească recent în satisfacţia şi bucuria de a trăi In realizarea numeroaselor ac­ sînt deosebit de mobilizatoare, jului minier şi a utilajului elec­
interpretarea actorilor Teatrului de pe meleagurile hunedorene de ţiuni din cadrul ştafetei îşi vor a- iar valoric, acestea se ridică la tric minier — la I.U.M.P., o par­
stat „Valea Jiului" din Petroşani. astăzi. duce contribuţia pe lingă activiş­ peste 5 milioane lei. Deşi cea te din seminariile şi cursurile
Dramaturgul cultivă în această . Spre deosebire de anii prece­ tii culturali din judeţ, membrii mai mare parte din veniturile disciplinelor de specialitate se
piesă umorul absurd, convertit pe denţi, ediţia din anul acesta a Asociaţiei folcloriştilor hunedo- preconizate a se realiza prin pla­ desfăşoară direct in unităţile mi­
nesimţite în ironie şi satiră. Este ştafetei va debuta mai repede si reni „Ovid Densuşianu", precum nul de integrare se referă la niere, în uzine de preparare.
ceea ce a încercat dealtfel regizo­ anume în prima parte a lunii şi specialişti în folclor din centre­ munca de cercetare şi proiectare, La Institutul de mine din Pe­
rul Ion Simionescu, fără să reu- noiembrie, desfăşurîndu-se în trei le universitare Bucureşti, Cluj-Na­ vă rugăm să vă opriţi asupra troşani integrarea devine realita­
şească_ însă în totalitate, cu actorii etape pe traseul a şase zone fol­ poca si Timişoara. modului de organizare a activi­ te, începînd cu predarea unor
petroşăneni Alexandru Anghelescu, clorice distincte. Intre elementele Prof. CONSTANTIN PASCU tăţii de producţie a studenţilor^ discipline şi încheind cu activi­
Aurora Novăcescu, Dumitru Dră- sale componente se numără al- directorul Centrului judeţean de — Activitatea de producţie a tatea productivă In ateliere, în­
cea, Mircea Zabalon şi Vlad Vasi- bumul-ştafetă al fiecărei comune studenţilor am organizat-o dife­ treprinderi şi chiar în adîncurilo
liu. Decorul (nu prea inspirat) a care va cuprinde în special eşan­ îndrumare a creaţiei populare renţiat, potrivit profilului facul­ de cărbune.
fost semnat de Virgil Popa, tioane de artă, folclor muzical si şi a mişcării artistice de masă.
tăţilor, în minele din Valea Jiu­ LUCIA LICIU