Page 6 - Drumul_socialismului_1974_10

Pag. â DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6028 ® MARJI 1 OCTOMBRIE 1974

FACULTATEA — centru de Tnvăţâmtnt,

laborator da cercetare, uzină de producţie

Un specialist cu aptitudini

practice, deprins cu

fluxurile tehnologice

Interviu cu Prof. Emerit dr. ing. ARON POPA,
rectorul Institutului de mine Petroşani
— Ne permitem, tovarăşe rec­ la centrul de cercetări şl secu­
tor, să deschidem acest interviu ritate minieră din localitate. Pe
citind un îndemn, desprins din această linie, disciplinele de ae-
cuvîntul tovarăşului Nicolae raj şi protecţie a muncii se vor
Ceauşescu la Conferinţa cadrelor preda folosind spaţiile şi labora­
şi activului de partid din învă- toarele centrului de cercetare.
ţămîntul superior i .Noua con­ In acest fel se va realiza o in­
cepţie trebuie să se bazeze pe tegrare strînsă, înglobînd în a-
unitatea organică a învăţămîntu- ceastă muncă şi cadrele didac­
lui cu cercetarea şi producţia. tice şi studenţii.
Aceasta presupune ca fiecare — Am dori să stăruiţi şi asu­
institut, fiecare facultate să de­ pra modului în care vor fi folo­
vină un puternic centru de în- site laboratoarele din institut, ţi­
Portul popular hunedorean îşi prezintă nestematele în toată sple ndoarea lor.
văţămint şi, totodată, un labora­ nînd seama că dispuneţi de o
Foto : VIUOIL ONOIU tor de cercetare şi o uzină de bună dotare.
producţie. Numai aşa vom reali­ — Laboratorul de mecanică a
za integrarea — de care vorbim rocilor îşi va axa activitatea pe
de mult —, numai aşa vom asi­ probleme de orientare, de studii
„Sub flamuri de partid, biruitoare” gura formarea generaţiei con­ fundamentale metodologice, ră-
structorilor comunismului în spi­ mînînd ca celelalte laboratoare
rit nou". ale unităţii să folosească aceste
_— In lumina indicaţiilor tova­ lucrări şi să execute probleme
răşului Nicolae Ceauşescu, a ce­ curente. Activitatea de produc­
Sarmis ’74“-un succes al culturii si artei hunedorene rinţei majore de a face din fie­ ţie se va desfăşura în atelierul
un
facultate
cen­
puternic
care
exploatările
de
şi
producţie
la
de
tru
învăţămînt,
cercetare
!î producţie, Institutul de mine Pe­ şi miniere. In atelierul de produc­
ţie — atelierul nostru şcoală —
troşani s-a preocupat cu răspun­ se va face practica de iniţiere
Duminică s-a încheiat ediţia a rii treptate spre comunism — plat­ participant, dar, dincolo de orice dere şi a şi procedat la primele şi practica de producţie, avînd
cincea a festivalului culturii şi e- formă de lucru şi de noi victorii a presupunere, virtutea manifestărilor măsuri pe această linie. De un în vedere, în primul rînd, exe­
ducaţiei socialiste, „Sarmis ’74". întregii noastre naţiuni“ ş.a. care a ţinut timp de opt zile trează sprijin deosebit ne-am bucurat cutarea de aparatură şi aparataj
Pe parcursul a opt zile, în toate N-au lipsit nici manifestările tra- atenţia publicului, a constituit-a din partea conducerilor ministe­ care fac obiectul unor lucrări ale
oraşele şi in numeroase comune diţional-istorice referitoare la cro­ implicarea conştientă a contempo­ relor Minelor, Petrolului şi Geo­ cadrelor didactice şi studenţilor.
hunedorene s-au desfăşurat variate nica meleagurilor hunedorene, ca ; raneităţii noastre socialiste. Este, logiei si Educaţiei şi învăţămîn- De asemenea, în colaborare cu
acţiuni cultural-artistice, cîşti- „Momente din luptele maselor desigur, argumentul esenţial al ac­ tului. împreună cu specialişti, uzina din localitate, se vor sta­
gul spiritual de astă dată populare din judeţul Hunedoara, tului educativ numit „Sarmis ’74“. cu conducători ai centralelor din bili şi anumite subansamble ca­
constînd în caracterul mai elevat al conduse de partid, împotriva ex­ Şi se poate afirma că această subordinea acestor ministere, re pot fi executate în institutul
programelor. Reuşita manifestărilor ploatării, pentru eliberarea naţiona­ sărbătoare culturală hunedoreană — ne-am consultat In stabilirea con­ nostru. Pe de altă parte, stu­
care au configurat caietul-program lă şi socială şi construirea socia­ avtndu-şi înscrisă pe frontispiciu cretă a măsurilor de integrare denţii îşi vor desfăşura activi­
al festivalului în recenta sa ediţie lismului", „Romanii în Dacia", deviza „Sub flamuri de partid, bi­ a învăţămîntului cu producţia. tatea practică în unităţile exis­
se explică, mai întîi, prin comple­ „Cronica ilustrată a celor trei de­ ruitoare", a încununat şi prin edi­ In această consultare largă s-au tente în cadrul centralei.
xitatea, prin larga şi pilduitoarea cenii care au trecut de la înfăptui­ ţia a cincea preocupările şi efortu­ dezbătut, cu toată răspunderea, — Considerăm că sarcinile ma­
sa cuprindere tematică. rea actului insurecţional — 23 Au­ rile Comitetului judeţean pentru problemele, sarcinile ce ne revin jore privind integrarea presupun
La casele de cultură, în cluburi gust 1944", şi multe alte asemenea cultură şi educaţie socialistă, Con­ pentru a trece la înfăptuirea de­ şi o dezvoltare a bazei materiale
siliului judeţean al sindicatelor, Co­
şi cămine culturale, au avut loc ex­ teme care au scos la lumină bo­ mitetului judeţean al U.T.C., Comi­ zideratului major ce ne revine. existente pentru practică în in­
puneri, consultaţii, simpozioane, găţia spirituală a acestor melea­ tetului judeţean al femeilor, con­ — Ce a reliefat pozitiv, aceas­ stitutul de mine pe care îl con­
mese rotunde, întîlniri cu membri guri, contribuţie preţioasă la cul­ tă largă şi fructuoasă consultare ? duceţi. Ce preconizaţi pentru
—
Că în municipiul Petroşani îmbunătăţirea
de partid din ilegalitate, cu acti­ tura şi civilizaţia României socia­ siliilor oamenilor muncii de__ naţio­ există condiţii deosebit de favo­ dotării de care
nalitate maghiară şi germană, stră­
vişti de partid şi de stat pe teme liste. daniile acestora fiind menite sd dispuneţi în prezent? S-ar pu­
privind preocuparea partidului şi Cunoscind o extensie tematică, contribuie cit mai pregnant la e- rabile pentru integrare. Aceasta, tea vorbi, cumva, despre auto-
statului nostru pentru îmbunătăţi­ festivalul a dus, fireşte, şi la lărgi­ ducaţia socialistă a oamenilor. în primul rînd. In ai doilea dotare ?
rea organizării şi conducerii vie­ rea cercului de participanţi. Aceas­ rînd, s-a accentuat ideea că tot — Da. Ministerul Minelor, Pe­
ţii economice şi sociale, creşterea tă adeziune din partea publicului •k ceea ce se va întreprinde pe trolului şi Geologiei a acceptat
Ultima zi, duminică, a fost im­
rolului conducător al partidului, a- a fost elocventă, exprimind cit de presionantă, mai ales prin masivi­ linia integrării să se realizeze în să dezvoltăm atelierul actual —
cadrul planului unic al Ministe­
de
cit
atracţios,
poate
stimulativ
dîncirea democraţiei. socialiste, re­ fi un asemenea festival cînd este tatea manifestărilor cultural-artis­ rului Minelor, Petrolului şl Geo­ dar această dotare se va face
alizările dobîndite de poporul nos­ bine conceput şi bine organizat. tice. La Hunedoara şi Petroşani, logiei. Pornind de la acestea, pe măsura realizării temelor de
tru, de oamenii muncii din judeţ, „Sarmis ’74“ s-a evidenţiat în a- formaţii artistice reunite au prezen­ s-a trasat sarcina ca, în cel mai cercetare. Respectiv, aparatura
în domeniul economiei, ştiinţei, cul­ cest an şi printr-o bună reprezen­ tat ample spectacole tematice. La scurt timp, institutul nostru să suplimentară se va realiza în
turii, nivelului de trai şi, mai ales, tare a spectacolului de artă cultă, Deva, după tradiţionala paradă a ia măsuri de întocmire a planu­ măsura în care institutul nos­
dezbaterea documentelor de partid cu participarea unor ansambluri şi portului popular hunedorean, sala lui de integrare (cu cele mai tru se angajează în rezolvarea
ce prefigurează viitorul ţării : pro­ actori de prestigiu din Bucureşti, „Arta" a găzduit un spectacol de mici detalii), pînă în anul 1975. temei de cercetare cerută de
iectele de Program şi de Directive Timişoara şi din judeţul nostru; gală cu participarea unor binecu­ — V-am ruga să vă referiţi şi producţie. S-a precizat că nu
ale Congresului al Xl-lea al gusturile literare ale publicului au noscuţi artişti amatori. O sală ar­ la măsurile stabilite privind in­ poate fi vorba de altă dotare in
partidului. Din şirul acestor ma­ fost satisfăcute prin serile de auto­ hiplină şi entuziastă a urmărit e- tegrarea cu proiectarea. afara acestui mod de activitate,
nifestări sînt de consemnat citeva grafe, întîlniri cu poeţi şi prozatori voluţia dubaşilor din Almaş-Săliş- — In această direcţie se va de lucru. Sub această formă e-
— ilustrative în privinţa conţinu­ (Ion Aramă, Radu Ciobanu, Ale­ te, tarafurilor reunite din Brad şi pune la dispoziţia institutului xistă posibilităţi reale de a efec­
tului şi varietăţii, realizate sub di­ xandru Jebeleanu, Iosif Lupulescu, Vaţa de Jos, solistelor Elena Jurcă nostru spaţiul şi cadrul organi­ tua şi o muncă productivă şi o
verse modalităţi de expresie. „Di­ Zoltan Aladar, Marki Zoltan ş.a.), şi Elena Rus, nuntaşilor de la zatoric în care studenţii — sub dotare la nivelul ultimelor reali­
namica dezvoltării economico-socia- spectacole literare, concursuri pe Pane, dansatorilor din Ilia şi celor ai conducerea cadrelor didactice — zări ale ştiinţei şi tehnicii.
le a localităţilor noastre între Con­ teme de literatură ş.a. ; au abundat Liceului pedagogic din Deva, călu­ vor executa atît proiecte de an, Pentru întocmirea acestui plan
gresele al X-lea şi al Xl-lea ale expoziţiile — de carte social-politi- şarilor din Musariu, Boşorod, Din­ cît şi de diplomă, precum si de integrare, s-a dispus deja ca
P.C.R.“, „Eficienţa activităţii eco­ că, pictură, etnografie, tipărituri, eu Mare şi Rapoltu Mare şi, bine­ proiecte pentru activitatea pro­ între 22 septembrie şi 1 octom­
nomice a întreprinderii — obiectiv artă populară; proiecţii de filme înţeles, cele patru generaţii de că­ ductivă, ţinînd seama, bineînţe­ brie, fiecare centrală şi unitate
permanent al întregii noastre munci documentare în săli şi pieţe publi­ luşari din Geoagiu. les, de planurile de proiectare minieră să-şi trimită reprezentan­
politico-educative", „Stimulente a- ce, spectacole folclorice. Soli ai multor zone folclorice hu­ ale unităţilor miniere. Sub a- ţii cu planurile de integrare spre
cordate de statul nostru dezvoltă­ nedorene, protagoniştii au demon­ ceastă formă se asigură şi scopul aprobare. Sub această formă se
rii si înfloririi agriculturii", „Nor­ Arta artiştilor amatori s-a evi­ strat vitalitatea unei arte care, didactic şi eficienţa economică va realiza cerinţa majoră şi de
mele comuniste de muncă şi de denţiat şi cu acest prilej, consti­ departe de a se istovi în curgerea a lucrărilor efectuate.. mare răspundere ca, într-ade-
viaţă — corolar al întregii noas­ tuind ca întotdeauna un punct de timpului, a dobindit putere, re- — S-au stabilit, desigur, în văr, facultatea să devină un pu­
tre activităţi polilico-ideologice", atracţie pentru mii de spectatori, născind mereu din forţa spirituală această consultare a specialiştilor, ternic centru de învăţămînt, cer­
„Ideea de pace şi progres, ideea ^iubitori ai genului. In acest spirit, a talentelor anonime. la care v-aţi referit, şi măsuri cetare şi producţie.
fundamentală a politicii noastre ex­ ' cor secvenţă tradiţiei valoroase, ac­ Seara, la lumina torţelor, mii de privind cercetarea.
terne", „Perspectivele dezvoltării tivitatea artistică din judeţul nos­ deveni au asistat la amuzantul — Da. Şi aş aminti, printre a- Interviu consemnat de
localităţii noastre în lumina pro­ tru este chemată să valorifice cu „carnaval al tineretului". cestea, folosirea bazei existente LUCIA LICIU
iectelor Programului şi Directi­ mai multă atenţie capacitatea crea­ C. DROZD
velor Congresului al Xl-lea al toare a oamenilor, să contribuie cu
P.C.R.", „Obiectivele înfăptuirii pla­ mai multă eficienţă la educarea co­
nului cincinal înainte de termen — munistă a maselor spre împlinirea
cadrul emulativ al mobilizării side- sarcinilor de răspundere pe care
rurgiştilor hunedoreni la noi înfăp­ partidul nostru le pune in faţa în­ Martor al •
tuiri în cinstea Congresului al Xl- tregului popor.
lea al P.C.R.“, „Programul P.C.R. N-am putea consemna cu preci­
de edificare a societăţii socialiste zie ce-a plăcut mai mult, ce anu­ timpului
multilateral dezvoltate şi a trece­ me a rămas în amintirea fiecărui
blice. Dintre lucrări se cuvine Plină de mesaj umanitar, pe­
bxpozifii a fi menţionate „Familia". In riplu de eseuri, povestiri, an­
intitulate
cele
chete, cartea în care Victor Bîr-
şi
„Mărţişorul"
redarea expresiei umane însă, lădeanu adună o parte din ac­
Aceşti oameni minunaţi EB9 Victor MihSilescu. Un artist artistul prezintă nesiguranţă tivitatea sa de gazetar se vrea
» amator a cărui seriozitate şi („Griviţa ’33“). o mărturie sinceră, trecută prin
perseverenţă ne obligă a-1 sem­ filtrul unei profunde conştiinţe
nala celor ce se interesează de de sine. Este un exemplu de
„Din toată inima" — a fost dedi­ Floarea Miţ din Cluj, Gheorghe artele frumoase. Expoziţia, des­ publicistică, devenită artă au­
caţia pe care o mină de poeţi-ţă- Nistor Ungureanu din Gorj, Aurel chisă la Clubul sindicatelor din Cu prilejul festivalului „Sar­ tentică. Povestind despre oa­
rani au adresat-o ascultătorilor la Alic, Maria Oprea, loan Buştea, Ion meni, locuri, ctitorii, evocînd
Simeria, defineşte un tempera­
sala „Arta" din Deva în cea din Taurescu şi Vasile Pintea din ţinu­ ment respectuos uneori faţă de mis ’74“ au mai fost deschise file dintr-un timp devenit is­
urmă zi a festivalului „Sarmis tul Hunedoarei. Toţi cu expresia expoziţiile ! „Estetică şi înde-
’74“... tradiţională împlinită de accentul înaintaşi, alteori perseverent mînare" (artă populară) la Ba­ torie, culegerea de articole nu
I-am văzut în culise, recitindu-şi propriei personalităţi... căutător în lumea formelor şi ia de Criş, Ilia, Balşa ş.a., „Ti­ are nimic din sfidarea căută­
de
rilor
sterile
sau
manuscrisele şi aşteptîndu-şi cu­ Cei mai mulţi erau la virsta pă­ culorilor. originalitate. Implicat subiecte feno­
în
minţi rindul, i-am ascultat decla- rului cărunt, nins de ani. Meşteri Faţă de anterioarele apariţii neretul şi arta plastică contem­
mînd. Erau îmbrăcaţi în costumele ai baladei, interpreţi totodată ai publice, actuala expoziţie con­ porană" la Călan, „Hunedoara mene, dar îngăduindu-şi din
lor de acasă, cele curate, de du­ în plastica contemporană" la cînd în cînd distanţa ironică
minică; glasul le tremura; se încli­ propriilor versuri, au venit cu gin- firmă un talent matur, sugera­ Geoagiu-Băi, „Femeia in arta faţă de obiect şi faţă de sine
durile, frămîntările şi bucuriile lor
nau stîngaci in faţa sălii. să culeagă aplauzele Devei şi să rea volumului, redarea perspec­ plastică contemporană* la Ha­ însuşi, autorul ştie că arta cu-
Au venit cu slove din care res­ tivei şi tratarea fondului fiind ţeg, de grafică militantă a mem­ vîntului nu se poate poseda
pira natura meleagurilor lor — Ion le aşeze lingă preţuirea iubitorilor brilor filialei U.A.P. Petroşani fără entuziasm. Renunţîna la
de poezie din întreaga ţară...
Frumosu din Caraş-Severin, Dumi­ demne de maniera şi tehnica şl ai Cenaclului U.A.P. Deva la fantezii şi jocuri cu vorbele,
tru Enaru din Argeş, Gheorghiţd Sfioşenia poeţilor ţărani, frumu­ profesioniştilor. proza Iul Victor Bîrlădeanu
Măleanu şi Constantin Bănacu seţea şi înţelepciunea stihurilor, Tibor Domsody. Holul sălii Galeriile fondului plastic din poartă girul adevărului şi al
din Vilcea, Dineu Vasile din Bis- au fost un adevărat recital de artă, „Arta" din Deva conţine o pic­ Deva. răspunderii.
triţa-Năsăud, Dumitru Andrieş şi oferit din toată inima de aceşti oa­ tură acomodantă In instituţii pu­ C. DEVEANU SANDA AZIMIOARĂ CĂLINESCU
meni minunaţi în straiele lor de
Dumitru Muscalu din Botoşani, sărbătoare...