Page 10 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6034 • MARJI 12 NOIEMBRIE 1974
85
ETAPĂ DE BILANŢ FRUCTUOS
DIN ÎNTREGUL jUDEŢ SE RAPORTEAZĂ:
(Urmare din pag. 1) asemenea perioadă înălţătoare,
(Urmare din pag. 1) Aninoasa, Petrila şi Uricani. Avansul înregistrat cinstea celui de-al XI-lea Hon?»
ină în prezent de minerii Văii Jiului se măsoară cuprins In hotărîrea conferinţei greş. industria judeţului a dat
Şi peste 5 zile — comparînd cu nivelul de plan anterioare a organizaţiei judeţene suplimentar o producţie în valoa
pe 10 luni al acestui an. (ŞTEFAN KONICSKA, re de peste 300 milioane lei, pro
eost de 2,3 milioane lei. Citeva nume înscrise pe de partid, asumat pe anul 1973, ductivitatea muncii a crescut ea
graficul întrecerii i Ioan Dinu, Teofil Ştefoni, Ti- — corespondent). s-a depăşit cu 127 000 kWh ener aproape 3 000*lei pe muncitor, s-au
beriu Pascu şi alţii. La O.S.M. nr. 2 producţia su gie electrică, 23 000 tone fontă, livrat peste prevederile economiei
plimentară depăşeşte 53 000 tone, printre realiza 2 180 TONE COMBUSTIBIL ECONOMISIT 31 000 tone oţel, 23 000 tone lami naţionale mai mult de 260 milioa
torii acestei performanţe numărîndu-se şi Teodor nate, 25 350 tone cocs, 300 mc ne kWh energie electrică, 23 000
Fiţu, Ioan Cloşcă şi Ioan Boştea. Numai „cupto In cinstea Congresului al XI-lea al partidului, prefabricate din beton, peste 3 000 tone fontă, 69 000 tone oţel, 51000
rul tineretului" a realizat peste plan 6 700 tone oţel. a Conferinţei judeţene de partid, mecanicii şi fo- mc cherestea şi alte produse, va tone laminate, precum şi cantităţi
Laminatorii : La „bluming-semifabricate" avan loarea producţiei suplimentare însemnate din alte produse. Demn
sul din acest an cumulează 2 000 tone laminate ehiştii depoului C.F.R. Slmeria raportează, paralel obţinute ridicîndu-se ia peste 250 de menţionat este că sarcinile la
peste angajamentul anual (cifră rotundă de reali cu depăşirea planului de transport pe 10 luni din milioane lei. Cu o contribuţie export s-au realizat pe întregul
zare — 30 000 tone blumuri peste plan !). S-au eco acest an cu 6,5 la sută, economisirea a 2 180 tone hotărîtoare la îndeplinirea obiec cincinal cu 14 luni mai devreme.
nomisit aproape 1 100 tone metal. Economiile totale de combustibil convenţional — cantitate obţinută tivelor stabilite de Congresul al Cu aceste realizări de prestigiu
la preţul de cost se ridică la peste 2,3 milioane îndeosebi pe baza procesului rapid de înlocuire a' X-lea şi Conferinţa Naţională a judeţul nostru se afirmă ca un
Ici. locomotivelor tradiţionale cu abur cu locomotive partidului s-au înscris colectivele pilon de primă mărime în între
Cocsarii : Au realizat peste plan 17 100 tone cocs Diesel şi electrice. In acest fel, economiile la pre de muncă de la C.S. Hunedoara, cerea pentru îndeplinirea cincina
— cu 11 000 tone peste angajament. In cinstea ţul de cost al depoului se ridică la peste 3,6 mi I.E.C. Mintia, minerii din Vulcan, lului înainte de termen, în -înfăp
Congresului vor produce suplimentar încă 200 to lioane lei. (CONSTANTIN AOANEI, corespondent). de la I.M. Barza şi Poiana Rus- tuirea măreţei opere de ridicare
ne cocs. (Ec. IOAN DIACONESCU, VASILE GRI- căi, muncitorii constructori, fo a României socialiste pe noi
GORAŞ, IOAN VLAD — corespondenţi). restieri şi alţii. culmi ale progresului şi civiliza
ÎNAINTE DE TERMEN Răspunzînd comandamentelor ce ţiei.
MINERII DIN VULCAN Constructorii feroviari ai Şantierului 33 C.C.F., le-au stat în faţă, ţăranii coope La apropiata conferinţă a orga
nizaţiei judeţene de partid, foru
IN FRUNTEA ÎNTRECERII ce activează in judeţul nostru, au pus în funcţiune ratori, mecanizatorii şi lucrătorii mul comuniştilor hunedoreni va
din I.A.S. au depus eforturi sus
mai multe obiective printre care racordul de cale ţinute în vederea folosirii mai ju jalona obiectivele ce trebuie în
Cu cele aproape 41 000 tone cărbune extrase pes ferată de la podul Mureş — Mintia, grupa tehnică dicioase a bazei tehnico-materia-
te plan in acest an, minerii din Vulcan se află în în staţia Chişcădaga, clădirea C.E.D. în staţia Pău- le, a sporirii producţiei agricole făptuite in perioada următoare,
direcţiile în care vor fi mobiliza
fruntea întrecerii din subteranul Văii Jiului, ce se liş—Lunca etc. In prezent s-au atacat unele lu şi a aportului la constituirea fon
desfăşoară în cinstea Congresului al XI-lea al crări de mecanizare din staţia Simeria-Triaj, lu dului naţional de produse agroali- te eforturile tuturor colectivelor
de muncă pentru dezvoltarea eco-
partidului. „Secondează" îndeaproape acest colectiv crări care au, de asemenea, şanse să fie efectuate mentare, la îmbunătăţirea aprovi nomico-socială a judeţului nostru.
— care este Iniţiatorul chemării la întrecere a- înainte de termen. (Ing. IUDITH POPESCU — şef zionării populaţiei. Accentul s-a Rezultatele de pînă acum dau
dresate minerilor din ţară — minerii din Lupeni, de lot la Şantierul nr. 33 C.C.F.). pus pe aplicarea tehnologiilor certitudinea că hunedorenii vor
înaintate, pe creşterea ponderii materializa exemplar sarcinile ce
producţiei animaliere realizate în le revin, vor amplifica realizările,
complexe de tip industrial. Au ridicîndu-le la cotele înalte ale
fost date în funcţiune noi capaci exigenţelor actuale, ale impera
tăţi de producţie la „Avicola" tivelor pe care le va formula
Mintia, I.S.C.I.P. Orăştie, I.A.S Congresul al XI-lea al partidului.
Haţeg şi altele.
Dezvoltarea învăţămîntului, în
tre care un loc de primă impor
tanţă îl ocupă trecerea la gene PROGRAMUL
ralizarea treptei întîi liceale, UNIVERSITĂŢII SERALE
îmbunătăţirile aduse în domeniul
ocrotirii sănătăţii, amploarea con DE MARXISM-LENINISM
strucţiei de locuinţe, extinderea DEVA
şi diversificarea prestaţiilor de
LUNI 18 XI 1974
servicii către populaţie sînt obiec
tive care se circumscriu organic — Economie politică anul X, la ca
binetul judeţean de partid, ca-
pe coordonatele ridicării nivelului
•mera 229.
de trai material şi spiritual al — Principii şi metode ale muncii
oamenilor muncii hunedoreni. de partid anul I, la cabinetul
judeţean de partid, camera 236.
Bilanţul activităţii desfăşurate — Filozofie anul I, la cabinetul ju
Cel mal mare şantier actual din judeţ — platforma Chişcădaga, unde se construieşte o impunătoare
fabrică de ciment şi var. Foto : VIKGII, ONOIU In acest an aniversar se anunţă deţean de partid, camera 233.
a fi şi mai rodnic, demn de o — Politica externă a P.C.R. şi a
statului nostru anul I, în sălile
Şcolii generale Dr. Petru Groza.
Succes deplin conferinţei — Istoria mişcării muncitoreşti şi
a P.C.R. anul I. ia cabinetul ju
deţean de partid, camera 230.
— Principii şi metode ale muncii
Răspunsuri la chemarea la întrecere U.T.C. anul I, în sălile Şcolii ge
judeţene de partid — Ştiinţa conducerii societăţii so
nerale Dr. Petru Groza.
cialiste anul I, la cabinetul dc
a cooperatorilor din hbiceni-Olt ştiinţe sociale a C.M. Deva.
(Urmare din pag. 1) o activitate concretă, sistematică MARŢI 19 XI 1974
şi susţinută, ocupîndu-se cu gri
jă de mobilizarea activă a între — Economie politică anul II, la ca
politice, economice şi sociale sta binetul judeţean de partid, ca
bilite de Congresul al X-lea şi gii mase de membri de partid întruniţi în adunări generale, kg porumb, 1 500 kg legume şi mera 229.
înfăptuirea
la
pro
obiectivelor
Conferinţa Naţională ale parti puse. ţăranii cooperatori dezbat eu '5 000 kg sfeclă de zahăr la — Principii şi metode ale muncii
dului. Bilanţul bogat în realizări răspundere, în lumina proiecte hectar. La fondul naţional de de partid anul II, la cabinetul
pe care îl va face conferinţa ju Adunările şi conferinţele au lor de Directive şi de Program produse agroalimentare se vor judeţean de partid, camera 236.
deţeană atestă cu prisosinţă fap stăruit, de asemenea, asupra u- ale Congresului al XI-lea al livra peste prevederi 110 tone — Politica externă a P.C.R. şi a
neia din cele mai importante la
tul că, în lumina măsurilor lu turi ale muncii de partid, anu partidului, sarcinile ce le re cereale, 200 tone legume, 200 statului nostru anul II, în sălile
Şcolii generale Dr. Petru Groza.
ate de către conducerea partidu vin în anul 1975 pentru spori tone sfeclă de zahăr, 1100 hl — Ştiinţa conducerii societăţii so
lui privitoare la perfecţionarea me asupra activităţii ample şi rea producţiei agricole, anga- lapte de vacă, 2 000 1 lapte de cialiste anul II, în sala de con
relaţiilor socialiste, la adîncirea complexe de educare multilatera jîndu-se să valorifice eficient oaie şi 50 kg lină. Fondul de siliu a I.E.C. Mintia.
democraţiei, organizaţia judeţea lă a comuniştilor, a tuturor oa toate rezervele existente în dezvoltare va creşte cu 30 la MIERCURI 20 XI 1974
nă de partid s-a întărit continuu menilor muncii, subliniind că a- scopul creşterii aportului la sută, iar retribuţia cooperatori
numeric şi calitativ, acţionînd cu ceasta reprezintă o condiţie e- constituirea fondului de stat, lor cu 9 la sută. — Economie politică anul III, la
cabinetul judeţean de partid, ca
mai multă fermitate şi eficienţă senţială a Înfăptuirii cu succes consolidării economico-organiza- mera 229.
în direcţia mobilizării colective a sarcinilor de măre răspundere torice a C.A.P. şi ridicării ni C.A.P. Ostrov. Producţiile pla — Politica externă a P.C.R. şi a
pe care le va adopta Congresul
lor la îndeplinirea sarcinilor. partidului. velului de trai al întregului nificate vor fi depăşite cu 100 statului nostru anul HI, în sălile
In acest context este de rele popor. Spicuim din angajamen kg grîu, 100 kg orz, 160 kg po Şcolii generale Dr. Petru ‘ Groza.
vat îmbunătăţirea evidentă a Abordînd problematica com tele asumate ca răspuns la che rumb şi 2 500 kg legume ia ha. — Sociologia religiei anul I, în sala
festivă a muzeului judeţean, sec
Unitatea va livra suplimentar
stilului şi metodelor de muncă plexă a economiei şi vieţii so- marea la întrecere adresată de ţia naturale.
a marii majorităţi a organelor şi cial-culturale a judeţului de pe cooperatorii din Izbiceni-Olt. la fondul de stat 300 tone car NOTA : Studenţii de la toate sec
organizaţiilor de partid. Studiile poziţia exigenţelor înalte ale tofi, 32 tone cereale şi 25 tone ţiile vor dezbate tema :
şi analizele sînt concepute mai documentelor Congresului al XI- C.A.P. Simeria. Prin aplica legume. Se vor executa lucrări „Obiectivele fundamentale
biţie, sînt mai pătrunzătoare, iar lea, conferinţa judeţeană de rea tehnologiilor avansate, coo pentru creşterea cu 5 hectare ale etapei următoare a
organizarea forţelor şi mijloace partid va analiza nu numai efec peratorii vor depăşi producţiile a suprafeţei arabile a coopera istoriei României socia
lor pentru înfăptuirea hotăririlor tele eforturilor depuse în cei a- planificate cu 500 kg griu, 625 tivei agricole. liste".
şi măsurilor are un caracter mai proape patru ani trecuţi din a- Programul va începe la ora 18,00
temeinic şi sistematic, ceea ce a cest cincinal, dar va stabili şi pentru toate secţiile.
determinat sporirea eficienţei sarcinile organizaţiei judeţene, ale
muncii de partid. Numeroase or colectivelor de muncă din judeţ
ganizaţii, cum sînt cele municipa în finalul cincinalului şi într-o
le Hunedoara, Deva şi Petroşanţ, perspectivă mai largă, în care jnTnvăţâmîntul de partid
orăşeneşti Lupeni, Brad, Petrila, preocuparea de căpetenie devine
Orăştie, Simeria, Haţeg, cele din înfăptuirea Programului ce îl va
combinatul siderurgic, l.M. Hune adopta Congresul al XI-lea.
doara, I.M, Barza şi multe al Privind retrospectiv activitatea O armonioasa îmbinare a concluziilor
tele au desprins numeroase în din perioada adunărilor şi con
văţăminte şi concluzii din con ferinţelor pentru dări de seamă
ferinţe, care le vor fi de un real şi alegeri, se poate afirma pe
folos în direcţia îmbunătăţirii sti drept cuvînt că In această etapă si orientărilor teoretice cu viaţa
lului şi metodelor de muncă. Con organizaţiile noastre de partid
ferinţele au pus cu tărie în evi s-au întărit. Ele au folosit ale Cursul de partid de la C.T.C. I pă a dezvoltării ţării, caracterul — O asemenea îmbinare de care
denţă necesitatea mutării în con gerile ca un bun prilej de mani din C.S. Hunedoara va dezbate în necesar al ratei înalte a acumulă vorbiţi este absolut necesară în
tinuare a centrului de greutate festare largă a democraţiei de curfnd cea de a doua temă : „Pro rii, amplificarea eforturilor pentru tr-o dezbatere, dar poate că este
al muncii de partid în organiza partid, a principiilor sănătoase blemele fundamentale ale politicii creşterea eficienţei economice, cu Insuficientă. Calitatea metalului cu
ţiile de bază, în secţii, sectoare, ce caracterizează Partidul Comu economice a P.C.R. în etapa dez toate implicaţiile ce derivă de aici. toate consecinţele sale este hotă-
şantiere, brigăzi, acolo unde se nist Român, de ridicare la un ni voltării multilaterale a societăţii — Acesta ar fi un fundament, rită în ultimă instanţă de calită
înfăptuiesc realmente hotărîrile vel superior a combativităţii şi socialiste". In legătură cu pregăti o premisă a dezbaterii. ţile oamenilor.
de partid şi legile statului, de a principialităţii, a spiritului con rea dezbaterii acestei teme am a- — Da. O astfel de bază este ne — Intr-adevăr. Aşa cum ne in
se organiza mai bine munca de structiv. Ei vor aduce, în a- vut recent o convorbire cu tova cesară unei dezbateri. Problema dica secretarul general al parti
conducere, de a se institui un celaşi timp, hotărîrea colecti răşul Ioan Puşcaş, propagandistul este ca pe temeiul ei să realizăm dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
spirit mai ferm de disciplină şi velor de muncă hunedorene de a cursului. o îmbinare armonioasă, închegată la ultima vizită făcută în combi
ordine, de a se manifesta exigen susţine prin rezultate remarcabile — Deci, cum pregătiţi dezbate a tezelor şi orientărilor cuprinse nat trebuie să dăm un oţel de
ţă maximă faţă de modul în care in întrecere propunerea realegerii rea ? în documente cu sarcinile ce stau înaltă calitate şi un om superior
se îndeplinesc sarcinile şi o tovarăşului Nicolae Ceauşescu in — Mai întîi, am avut grijă ca în faţa colectivelor în care ne oricărui oţel de calitate. Aş putea
înaltă combativitate faţă de lip înalta funcţie de secretar general toţi cursanţii să cunoască bine te desfăşurăm activitatea. Cursanţii spune că în această expresie con
suri. Larga consultare a tuturor al partidului. ma. Am indicat materialul biblio noştri îşi desfăşoară munca în sec centrată se găseşte sintetizată
comuniştilor din judeţ, organi Minerii, siderurgiştii, construc grafic, apoi am discutat şi conti ţiile de furnale, cocserii şi oţelării, una din sarcinile principale ale
zată anul acesta din iniţiativa torii, energeticienii, lucrătorii o- nui să discut cu cursanţii asupra urmărind îndeaproape calitatea învăţămîntului de partid. Adică,
Comitetului judeţean de partid, goarelor, toţi oamenii muncii hu unor aspecte pe care le consider producţiei. In documentele pentru nu este suficient, după părerea
a cristalizat ca o cerinţă de nedoreni, români, maghiari, ger mai greu de însuşit. In acest fel Congresul al XI-lea calitatea pro mea, ca dezbaterile să se rezume
prim ordin îmbunătăţirea muncii mani şi de alte naţionalităţi, pu are loc, de fapt, un început al ducţiei ocupă un loc important. Se la îmbinarea , sarcinilor stabilite în
organelor de partid cu comuniştii, ternic angajaţi în muncă, urează dezbaterii ce o vom avea cu în ştie că Combinatul siderurgic Hu documente cu cele ale unităţilor
creînd condiţii ca fiecare comu din toată inima succes deplin tregul curs, ne şi consultăm. nedoara este unul din principalii în care lucrăm, ci să mergem mai
furnizori de metal în ţară şi în
nist să fie antrenat permanent la conferinţei judeţene de partid. — Pe ce consideraţi că trebuie străinătate. Calitatea metalului adînc, pînă la om şi, fără să trans
să se pună accent mai mare In nostru influenţează în bine sau în formăm invăţămîntul într-o anali
discuţii ? rău calitatea producţiei în ramuri ză, să evidenţiem şi oamenii care
COLEGIUL DE REDACŢIE — Cursul nostru are caracter e- le prelucrătoare. De aici derivă lucrează bine, să punem în lumină
conomic ; de aceea consider po răspunderea lucrătorilor noştri în şi ceea ce este încă rău. Astfel,
GHEORGHE PAVEL (redactor sef), TIBERIU ISTRATE (secretar trivit ca în primul rind să cu muncă — de a veghea cu maximă cred că invăţămîntul se apropie
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA noaştem bine direcţiile şi proble atenţie oa metalul să răspundă e- tot mal mult de misiunea pe care
LUCIA LICIU, IOAN MIRZA, NICOLAE TÎRCOB. mele principale ale politicii eco xigenţelor tot mai înalte pe care o are.
nomice a partidului în această eta economia modernă le are. C. ARMEANU