Page 12 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
HESTCKSa
m
MARŢI, i:
DEZVOLTĂRII PATRIEI SOCIALISTE, A Curs de limb
8,30 Curs
mană ; 9,00
Film artistic
16,30—17,00 Cuj
gleză; 17,30 T
TV. pentru lut
cultură; 18,15
Mii® la B«ti! laiH=ia prpyssM ?a®SMsra3i
clujeană; 18,5
legile noastri
vanul Denniî
seri : Heckle
Telejurnal o
alistă în faţ
munist ; 20,OC
mică TV. ; ;
Oameni fără
eră pe ţară ;
scenelor roir
„In vederea asigurării obiectivelor de dezvoltare economico-so- de ore.
cialn prevăzută in cincinalul 1976—1980, se va realiza un program
de investiţii de 920—960 miliarde lei, din care 840—875 miliarde lei MIERCURI,
din fondurile statului; vor fi date în funcţiune circa 2 700 capaci 8,30 Curs d<
tăţi industriale şi agrozootehnice mai importante. 9.00 Teleşcoal
limbă rusă ;
Principalele eforturi de investiţii vor fi îndreptate spre DEZVOL despre satul
TAREA RAMURILOR PRODUCŢIEI ' MATERIALE, pentru care se pre Film artistic
vede alocarea a circa 90 la sută din totalul investiţiilor din fondu nori e cerul
rile statului". 16.00 (Xţrs d
nă ;
16,30— r
(Din proiectul de Directive ale Congresului al limbă france;
Xl-lea al partidului). 17,35 Micii
17,55 Mif.'vca ;
bim ? ; 18,30
noexpres ; 1
socialiste ; 18,
1001 de
Terry ; 19,30
Sîntem puternic impresionaţi cuitor, a fondurilor fixe şi a
Colocviu des
de tot ce ne oferă viitorul, de puterii instalate pe angajat. Telecinematec
acest viitor înfăţişat atît de mă Perioada 1976—1980 va însem cineast — f
reţ şi cu o asemenea claritate na înfăptuirea obiectivelor pri Binecuvîntaţi
de către documentele Congresu mei etape a Programului naţio copiii ; 22,10
lui al Xl-lea al P.C.R. Dimen nal de sistematizare a teritoriu
siunile viitorului le descifrăm lui şi localităţilor urbane şi ru JOI, 14
şi din politica de investiţii a rale, cu implicaţii profunde pen
partidului. tru conturarea profilului lor e- IC,00—17,00
în cincinalul 1976—1980 econo conomic şi social, pentru apro Antologie şco
mia şi viaţa socială a judeţului pierea condiţiilor de viaţă ale tele Bîrzavei
Hunedoara vor primi o infuzie satelor hunedorene de cele de grafic şi isto
18,05 Te slăvi
de investiţii de 21.2 miliarde lei —- la oraşe. Aşa va arăta centrul civic din Hunedoara. Foto : VIKGIL, ONUILT mânie ; 18,20
adică aproximativ echivalentul Vom construi, aşadar, intr-un lei ; 18,50 L
volumului total de investiţii din singur cincinal cit în două de Teatru de p
perioada 1950—1970. Un aseme cenii ! Şi să avem în vedere că de seri ;
nea efort constituie cea mai con socialiste s-au depus intense e- Clinica la harta economico-socială a judeţului 19,30 Telcjuri
pe întreg parcursul construcţiei
cludentă dovadă a marii şi per Ne-am scris monografia con pentru tineri
manentei atenţii pe care parti forturi pentru a face faţă rit strucţiei socialiste de pînă acum ne animate ;
o întrebare ?
dul şi statul o acordă judeţului murilor de investiţii. In aceşti 1971 — Grupul IV de la I.E.C. nic şi primele de la Bălata cu mintea şi cu braţele noastre.
Mintia de 210 MW — Tipografia, noua centrală Cu aceste „instrumente" ne-o
— Dezvoltarea O.S.M. 2 eu telefonică şi policlinica — vom scrie şi în cincinalul ur VINERI, 1
110 000 tone oţel pe an Deva mător — perioada care ne va
1972 — Furnalul nr. 9 de 1 000 mc — Complexul de depozitare şi planta naţiunea în rîndul altor 16,00—17,00
— Hunedoara transport al minereurilor — naţiuni dintre cele mai dezvol Pregătire tel
— Creşterea capacităţilor de Hunedoara tate. 16,20 Ctitor
16,40 Ştiinţe
extracţie în Valea Jiului cu 1975 — Dezvoltarea capacităţilor Cum va arăta judeţul Hune Emisiune în
550 000 tone cărbune pe an miniere din Valea Jiului şi doara în 1980 şi în continua 19.10 Tragere
— Complex hotelier „Sarmis" Poiana Huscăi, a altor ca re ? Despre ce noi obiective se 1001 de seri.
nostru, asigurării participării lui ani au fost înălţate Hunedoara — Deva pacităţi productive la Că- va serie sau vorbi ? 19,30 Telejurj
Jan, Hunedoara, Orăştie.
bal masculi:
— cu potenţialul material şi şi Călanul, termocentralele Min 1973 — Fabrica de ipsos Câlian Noile construcţii aşezate pe R.F.G. ; 21
uman — în primele rînduri ale tia şi Paroşeni, au fost deschi — încheierea electrificării li ☆ aceste meleaguri vor prinde astăzi, Roma
In 3 ani şi 10 luni din acest cin
operei de edificare a societăţii se sau redeschise minele Vulcan, niei Petroşani — Mintia cinal s-au dat în folosinţă aproape contur încă din primul an al 21,45 Sclecţiu
socialiste multilateral dezvoltate, Lonea, Dîlja, Paroşeni, Livezeni, 16 000 apartamente, numeroase săli următorului cincinal şi se vor Iul prezentat
de înaintare spre comunism. Deva, Vorţa, Mesteacăn şi al — Barajul Valea de Peşti materializa, unele, pînă la sfir- de Baletul n
Transpunerea în viaţă a po- tele, s-a construit tot ceea ce 1974 — Fermele avicole de la Les- de clasă, creşe, grădiniţe. şitul cincinalului, altele după 22.10 24 de
jj liticii de investiţii va însemna avem astăzi în materie de in 1980 î un nou laminor de semi
o diversificară^ fără precedent a dustrie a prefabricatelor, con fabricate cu o producţie de ^ sîmbata,
producţiei materiale, îmbunătă servelor de legume şi fructe 600 000 tone pe an la Hunedoa
ţirea repartizării teritoriale a sau complexelor zootehnice şi ra, o modernă fabrică de pra 10,00 De la
forţelor de producţie, valorifica avicole, practic fiecare a doua furi exoterme la Baru, o 10.20 Năzdr;
rea superioară a resurselor de familie s-a mutat în casă nouă. instalaţie de brichetat huila la 10,45 Geomet
materii prime ale judeţului. Pa Obiectivele şi sarcinile viito Omul de Iii
ralel cu dezvoltarea centrelor rului cincinal in domeniul in Telecinematec
economice de acum tradiţionale vestiţiilor nu trebuie însă pri 13,10 Telex ;
— Hunedoara, Valea Jiului, Că vite numai sub aspect cantita rezervaţie g
Toamna mu;
tun. Brad, Deva — vor intra tot tiv, al volumelor. Trăsătura de DETALII PENTRU 13,50 Publicit
mai puternic în sfera de in finitorie, direcţia fundamentală bal ; Sport
fluenţă a civilizaţiei industriale a politicii de investiţii va fi Olimpia Sal
alte zone ale judeţului, iar a- asigurarea unei eficienţe econo Box : Poloni
gricultura va face noi paşi spre mice înalte a fondurilor aloca lecţiuni înri
concentrare şi specializare. te, prin obţinerea de rezultate 0 Varşovia ;
gheaţă : Ceh
In condiţiile cînd toate jude superioare, atît în ce priveşte edia ; 18,15 (
ţele vor cunoaşte o impetuoasă producţia pe unitatea de fon riei ; 18,45
înflorire, Hunedoara va deţine, duri fixe, productivitatea mun Vulcan, o fabrică de confecţii Lumea copii
pe tot parcursul viitorului cin cii şi preţul de cost, cit şi în la Hunedoara, una de textile nic la nepo
cinal, datorită marilor investiţii valorificarea materiilor prime. neţesute şi două de tricotaje nai ; 20,10 C
triei ; 20,25
ce se vor face, un loc impor Aceasta presupune scurtarea du din lină în Valea Jiului şi ia 20,55 Film sc
tant în economia românească la ratei de execuţie şi reducerea Hunedoara. La Mintia se va New York ;
producţia de metal cu caracte perioadelor de atingere a pa monta cel de-al 6-lea grup e- 22.20 Intîlnirc
ristici superioare, huilă, energie rametrilor proiectaţi la toate o- nergetic, iar „aşezarea" celui şi douăzeci.
electrică, minereuri, materiale biectivele, înlocuirea soluţiilor de-al 5-lea a şi început, I.U.M.
de construcţii, la valoarea pro constructive tradiţionale costisi Petroşani va intra în a doua e-
duselor realizată pe cap de lo- toare. tapă de dezvoltare pentru mări DUMINICA,
rea capacităţii cu încă 7 000
tone de utilaje şi piese pe an 8,30 Deschi
pentru industria minieră. Se va lui. Emisii
Cravatele ro;
deschide o nouă mină de căr rial pentru
bune la Iscroni, se vor mări 10.00 Viaţa i
capacităţile minei Lupeni şi ale
Creşterea cu 7 miliarde lei ştim şi ce i
altora, atît din Valea Jiului, 11.45 Elina
a volumului de investiţii în ur cit şi din alte localităţi ale ju româneşti. E
mătorul cincinal, faţă de cel deţului. 12.30 De str;
prezent, va determina în jude ...Vor îi asigurate peste 3 100 Album du mi
gazin sporii 1
Alegem primul vîrf de triunghi - Hunedoara — pe care o promovează partidul in domeniul inves locuri in creşe şi peste 3 720 Crişului — :
moderna cetate de oţel, renăscută ca o pasăre Phoe- tiţiilor, Hunedoara anilor 1076—1980 ni se va înfăţişa ţul Hunedoara posibilităţi spo locuri în grădiniţe pentru copi 16.45 Reporlc
nix din vatra unor seculare tradiţii metalurgice. intr-o nouă haină. Atunci poate nu ne vom referi rite pentru dezvoltarea bazei ii hunedoreni, de pe Valea Mu mai bun coi
Alegem acest virf nu intimplător, ci pentru că aici la combinat sau la noile unităţi de industrie uşoa tehnico-materiale, îndeosebi a reşului, a Cernei şi a Şiroiu muritorul ;
oamenii României socialiste şi-au creat o avere ră ce vor fi construite aici, ci la noul aspect al celei legate de activitatea pro lui. Se vor construi o nouă sa 19.00 Coloane
fabuloasă care, prin virtutea firescului, mai naşte municipiului — atit de semnificativ redat in ma lă de sport, 381 săli de clasă, judeţele Gal
19.20 1001 de
anual alte 10 miliarde lei. Combinatul, cu furna cheta viitorului centru civic. Cetatea de metal va ductivă, precum şi pentru îm 700 locuri în cinematografe, 150 lejurnal. Să
lele, oţelăriile şi laminoarcle lui, întreprinderea mi fi atributul, subiectul îl vor constitui oamenii. bunătăţirea condiţiilor social- locuri în complexe sanatoriale internă şi ii
nieră, întreprinderea de construcţii siderurgice — Alt vîrf de triunghi. Vulcanul ! Oraşul bărbaţilor culturale a oamenilor muncii de etc. imagini ; 20.
sint doar ciţiva dintre principalii participanţi la mineri, al celor care o dată cu cele două mine şi pe aceste meleaguri. Noua monografie a ţinutului ,,Atacul trer
producţia industrială ce se realizează in acest mu preparaţia de la Coroieşti, cu termocentrala şi fa 21,35 Publicit
nicipiu de virf al industrializării socialiste. Sint brica de stîlpi hidraulici, şi-au ridicat cel mai min Importante sume vor fi alo hunedorean se va îmbogăţi cu nu-i nimene
noi conţinuturi de natură să
unităţi ,.grele", unde eforturile materiale ale ţării ării oraş din Valea Jiului, Cu o producţie anuală cate pentru construcţia unor exemplifice luciditatea cu care Telejurnal ;
sportivă ; !
subordonate dezvoltării, acum, ca şi in trecutele ce depăşeşte miliardul, Vulcanul se înscrie în salba noi obiective siderurgice la s-a trecut la o nouă etapă de programului.
cincinale, îşi scot la iveală caratele. Alegem ca marilor oraşe hunedorene ce au să-şi dubleze zes Hunedoara şi Călan, pentru
, piatră unghiulară“ de triunghi Hunedoara, nu in- trea in cincinalul viitor. dezvoltarea celor existente, construcţie. O serie de comune
anonime pînă mai ieri pe har
timplător. Este nu numai locul unde măiestria şi închidem triunghiul la Deva, in municipiul de pentru deschiderea unor noi ta judeţului vor deveni cen LUNI, 18
suţdcţca Castelului Corvineştilor se împleteşte ar reşedinţă a judeţului, la gazda termocentralei cu 4 mine de cărbune şi minereuri tre urbane unde, încă de pe
ma os cu ..turlele" oţelăriilor. cu mărimea furnale grupuri de 210 MW acum şi cu 6 grupuri pînă in complexe, pentru ridicarea unor acum, au început să prindă 16,00 Telex
lor c • 1 000 mc sau du linia modernă a laminoa 1980, in locul unde va fi şi industrie uşoară (ţasă- unităţi în ramura industriei germenii unor viitoare indus miera săptăi
re Ic ■ ei locul unde, incepînd cu şantierul recon toria de mutase) şi „mai puţin uşoară“ (Fabrica uşoare, pentru transformarea u- trii. creaţiei ori?
strucţiei din ’4S, s-au născut noi. oameni, ce a- de ciment Chişcădaga) şi agroalimentară (Comple Cîntec peste
veau să devină — in mai puţin de 30 de ani — xele avicole Leşnic şi Bălata), in locul unde mina nor localităţi în centre urbane, Judeţul Hunedoara va fi şi Emisiune în
miliardari ! Deva şi celelalte obiective construite produc încă ca Iiia şi Geoagiu de pildă în viitor un ţinut de „foc", ră ; 19,00 Tr
1001 de ser
A presupune că hunedorenii, cu obiectivele pe de pe acum miliarde. ctc. unde pîinea văii Mureşului va nai. Intîmpi
care şi le-au ridicat, se vor mărgini la producţia Peste acest triunghi, in 1980, putem aşterne altul, Acest „maraton" se desfăşoa dospi, va creşte şi se va coace rum al part!
actuală — suportul actualului lor nivel de trai, cu vîrfuri certe la Orăştie, Brad, Călan sau Petro ră pe platforma unuia dintre în vîlvăbaia marilor prefaceri dul siui oai
unul dintre cele mai ridicate din România —, ar şani. Ri-atunci, referindu-ne la producţia industria cele mai industrializate judeţe pe care documentele Congre TV. ; 20,30
însemna că dai dovadă de o nejustificată înţelege lă a oraşelor hunedorene, vom şti cu satisfacţie ale ţării, şi va determina în sului al Xl-lea le prefigurează „SLirorile ]
Revista litei
re a noţiunii de dezvoltare. Proiectele de Program că proape toate oraşele noastre vor fi miliardare ! final menţinerea judeţului nos ca adevăruri ce le vom trăi şi 22,15 24 de
al partidului şi de Directive ne-au trezit nobila tru în plutonul de frunte al e- dorea emisr
ambiţie de-a crea mai mult. Prin judicioasa politică 1LIE COJOCARU conomiei socialiste a ţării. C. IL1ESCU
