Page 13 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 13
6034 © MAR|f 12 NOIEMBRIE 1974 Pag. 5
Comandament ’7A: Eficienţa
m PRODUCŢIEI
IBRIE Pianul se depăşeşte, dar creşte Pe şantierul Ţesătoriei ele mătase sini
bă ger- şi consumul de cocs şi cărbune
lă ; 10,00
ză ; 10,45 necesare condiţii optime pentru efectuarea
a^utiştii ;
nba en- Colectivul întreprinderii „Victo consumului de cocs la furnale, de De ce, cu toate măsurile preco
r,35 Lecţii ria" Călan a întîmpinat greutăţi materie cărbunoasă ia semicocse- nizate s-a depăşit în octombrie probelor tehnologice
Ln agri- legate de aşezarea sarcinilor de rie (nerespectarea parametrilor consumul de cărbune cu 100 kg
muzi cală
ţării — plan pe sortimente, de corelare a de funcţionare la furnale, a vi la tona de semicocs şi cu 135 kg Din hotărîrea Conferinţei organi
Năzdră- acestora cu necesităţile reale ale tezei optime de ardere la bate Ia tona de cocs fluidizat ? Ex pectarea prevederii conform căre
siderurgiei. Mobilizat de organi rii etc.) şi a stabilit măsuri a că plicaţii se pot da şi se dau i zaţiei municipale de partid Deva ia ţesătoria trebuie să producă
1001 de din 26 octombrie 1974 se preci
le ; 13,30 zaţia de partid, el a reuşit să gă ror transpunere în viaţă consti funcţionarea defectuoasă a siste înainte de 31 decembrie a.c. In
tia socl sească soluţii pentru a ..acoperi" tuie o preocupare şi pe linia melor de desprăfuire, viteză de zează că pentru punerea în func certitudinile provin — după cum
ţiune
parametrilor
atingerea
şi
ului co- valorile planificate la sortimentele muncii politice şi a celei organi ardere mai mare la bateriile 2 şi proiectaţi înainte de termen la ne spunea ing. Tnaian Ţîrlea,
L econo- fără desfacere (cilindri de lami zatorice şi tehnice. Comitetul oa 3, tehnologie neeconomicoasă etc., directorul ţesătoriei — din faptul
ttru TV. nor) prin depăşirea prevederilor menilor muncii a examinat de etc. Realitatea este că din pro noile obiective rezultă că se că nu sînt asigurate încă toate
Premi- şl a angajamentelor la produse mai multe ori stadiul consumu blema reducerii consumurilor spe impun deosebite măsuri şi condiţiile pentru efectuarea opti
aspeţi ai cerute de economie i fontă, uti rilor specifice de metal şi ener cifice la cărbune şi la cocs nu s-a pe şantierul ' Ţesătoriei de mă mă a probelor tehnologice.
22,10 24 laje de turnare pentru oţelării, gie, problemă care s-a dezbătut făcut o preocupare de masă, a în tase, unde toate preocupă — Planul de construcţii, inclu
piese mecanice pentru construc şl în adunările generale ale orga tregului colectiv. rile trebuie canalizate pentru siv cel de construcţii-montaj, este
ţia de maşini, piese de schimb. nizaţiilor de partid şi ale grupe reducerea termenului de punere îndeplinit şi chiar depăşit, dar
EMBRIE ...La Călan se ard în plus mari în funcţiune cu 30 de zile. unele „mărunţişuri" împiedică
De fapt, din confruntarea strînsă lor sindicale. Evoluţia acestor cantităţi de combustibil preţios — Sîntem aproape de mijlocul lu
engleză ; cu planul s-a cristalizat o me consumuri arată că măsurile luate cocs şi cărbune — pentru asigu nii noiembrie. Cum se înfăptuieş desfăşurarea probelor aşa cum am
Curs de todă bună de lucru. In operati au început să dea unele rezulta rarea căruia alte colective depun dori. Nu este definitivată proble
Dialog vele decadale cu conducerile sec te : la 1 000 lei producţie s-a ob eforturi deosebite. Convingerea te această hotărîre ? — iată ce-şi ma încălzirii, soluţia provizorie —
ii ; 10,40 ţinut o economie de 18,2 kWh e- propune să ilustreze „Metrono cu radianţi — la care am recurs
colo de ţiilor şi serviciilor se prelimină este că organizaţia de partid de mul" de astăzi. este de asemenea nesatisfăcătoare.
Telex ; minuţios nivelurile la care tre nergie electrică, iar la metal de aici, comitetul oamenilor muncii, Constructorul — Şantierul nr.
’na- buie să se ajungă in următoare circa 1 kg/tona de piese turna sindicatul, organizaţia U.T.C. vor In primul rînd, o precizare. In
urs le 10 zile. Urmărirea îndeaproa te. Consumurile de cocs la fur hala principală s-au montat deja 2 al T.C. Deva — prin şeful de
Telex ; pe, prospectivă a mersului pro nale şi mai ales de materie căr reuşi să pună în faţa colectivu 222 de războaie (din 255 cîte sînt lot, ing. Nicolae Pîrvu, precizează
mari ; bunoasă, cu toate că ln trimes lui, în perioada ce urmează, re prevăzute pentru prima etapă), la că şi beneficiarul mai are de re
ii* . voi- ducţiei a dat o mai mare con trele II şi III au înregistrat scă ducerea acestor consumuri ca aproape 100 dintre ele rodajul zolvat unele probleme cum ar fi
ea Pro- creteţe atît muncii politice cit deri, se menţin totuşi la un ni principal şi permanent obiectiv I fiind practic încheiat. cele de la centrala termică, din
n ţările şi măsurilor tehnico-organizatori- vel ridicat şi cu oscilaţii de ia o Cu toate acestea, există unele hala de fabricaţie, unde s-a anga
ia ; 19,20 ce. Rezultatul : I.V. Călan şi-a I. MÎRZA incertitudini în legătură cu res- jat să facă un zid despărţitor cu
Ursuleţii depăşit planul producţiei globale lună la alta. foi de polietilenă pentru înmaga-
al ; 20,00 cu 10,9 milioane lei, cel al pro
ir ; 20,15 ducţiei marfă cu peste 6 milioa zinarea căldurii în hală.
i mare ne lei, iar sarcinile de creştere a Concluzia • este că timpul de în
Kramer. productivităţii muncii cu 1 575 cepere a probelor tehnologice
ilele şi propriu-zise (nu de rodaj al unor
:e. lei/angajat, cîştigînd un avans războaie şi utilaje) a trecut. In.
faţă de prevederile cincinalului dimineaţa cînd „Metronomul" a
de peste 50 zile.
RLE Organizaţia de partid, colectivul fost prezent pe şantier, angajaţii
de muncitori, ingineri şi tehnici beneficiarului nu catadicseau să
ă ; IC,00 se apuce de lucru. Stăteau, co
10 Trep- eni din întreprindere a fost şi mentau şi se încălzeau pe lingă
rar geo- este în continuare confruntat în radianţi în loc să rezolve proble
i Telex ; activitatea economică şi cu alte mele acute ale punerii în funcţiu
btec, Ro- probleme dificile, care se dato-
pelicu- resc în mare parte unor cauze ne. Practic, în două ore (de la 7
; 19,05 interne. la 9) nu s-a lucrat mai nimic, o
9,20 1001 serie de muncitori spunîndu-ne că
Terry ; S-a acţionat şi în direcţia re nu au condiţii. Constructorul, dis
0 Seară ducerii consumurilor specifice de persat aproape la toate obiective
0 Dese- materii prime, materiale, energie le, a neglijat „mărunţişurile" de
ai aveţi şi combustibili, în general. Comi
de ore. tetul oamenilor muncii, cu spri care vorbea directorul ţesătoriei»
jinul consiliului orăşenesc de con găsind că acum, în febra probelor:
tehnologice, primează tot acope
IBRIE trol muncitoresc, al comisiilor pe rirea planului valoric şi nu a ce
domenii, a depistat cauzele prin
F.I.L. ORĂŞTIE. Echipa de lustruit tîmplitric, condusă de comunista Elena Herţa, realizează ritmic
ă ; 16,00 cipale care generează creşterea planul de producţie, executind lu crări de foarte bună calitate. lui fizic.
ductivâ ; ILIE COJGCARU
temelii ;
; 17,30
ermană ;
19,20
Terry ; La Sîrstămărsa-Qrfea se impune mai multă
) Iland- Ogoarele de toamnă—fa baza
lânia —
ânia de preocupare pentru iernatul animalelor
mîine ;
ipeciaco-
tucureşti sporirii recoltelor viitoare
lexican ; Anotimpul friguros a intrat in male peste 200 tone nutreţuri. Restanţa de peste 1 000 hl lap
drepturi depline. Firesc era ce Nici preşedintele C.A.P. Sînpetru, te marfă înregistrată la C.A.P.
pînă la această dată, aşa cum Viorel Pătrău, şi inginerul şef, Sîntămăria-Orlea nu poate fi eu
1MBRIE Efectuarea ogoarelor de toamnă zile să fie încheiată efectuarea procedează bunii gospodari, să Mihai Hoţea, nu s-au îngrijit de nimic „acoperită" de şeful fermei
reprezintă una din verigile de ogoarelor de toamnă. In scopul fie încheiate toate pregătirile pen pregătirea corespunzătoare a ier- zootehnice, inginerul Augustin
bază in complexul de măsuri ca îndeplinirii acestei sarcini au fost tru iernarea animalelor. nării animalelor, numai aşa pu- Caliţoiu, care, pe lingă faptul că
omega ;
Dennis ; re se aplică în vederea sporirii stabilite o serie de măsuri, ur — Luna noiembrie ne găseşte tîndu-se explica de ce peste 250 rărnîne indiferent faţă de risi
; 10,55 recoltelor la hectar. Producţiile mărind realizarea vitezelor zil cu unii indicatori nerealizaţi In tone fînuri nu au fost încă de pa de nutreţuri fibroase, nu s-a
; 1L15 superioare prevederilor la porumb nice stabilite prin folosirea trac sectorul zootehnic — ne spune pozitate la grajduri. In condiţiile îngrijit să asigure nici cel puţin
eluarc) ; sau cartofi obţinute în acest an toarelor cu randament sporit, or- tovarăşul Ioan Dumitru, secreta cînd furajele nu prisosesc, astfel o tonă de furaje suculente (!). în
Lman — de cooperativele agricole din ganizînd activitatea in schimburi rul comitetului de partid şi pri de situaţii sînt de neîngăduit. asemenea condiţii se poate oare
13 25 Ostrov, Orăştie, Toteşti şi altele prelungite şi pe două schimburi marul comunei Sîntămăria-Orlea. Exemplul C.A.P. Bărăşti dovedeş aştepta ca ferma să obţină pro
căuana ; te că se putea face mai mult în ducţii cit de cit mulţumitoare de
,55 Fot- constituie argumente convingă cu ajutorul personalului din ate Este vorba de efectivul de bo
iţesc — toare, arăturile efectuate în liere şi al mecanicilor. O con vine ia C.A.P. Sînpetru şi de res privinţa pregătirii iernării anima lapte şi o eficienţă ridicată în
; 15,45 toamnă dînd posibilitatea ca însă- diţie hotărîtoare pentru încheie tanţa de peste 50 de procente în lelor. Este şi o lipsă a noastră activitatea sectorului zootehnic ?
r.A. Se- mînţările de primăvară să se rea cu succes a acţiunii amintite registrată de cooperativa din Sîn că mi am insistat mai mult şi Mişcarea lentă pentru rezolva
de la poată realiza în perioada optimă este colaborarea strînsă cu con tămăria-Orlea la producţia de nu i-am tras la răspundere pe rea unor urgenţe arată că în u-
►chel pe şi la un nivel calitativ corespun lapte marfă. De asemenea, avem cei vinovaţi de nerezolvarea la
— Su- ducerile cooperativelor agricole în timp a problemelor aflate în dis nele C.A.P. din comuna Sîntămă
de isto- zător. Generalizarea experienţei vederea eliberării grabnice a su întîrzieri la amenajarea unor a- ria-Orlea, la comitetul comunal
) ; 19,00 înaintate este unul din obiecti prafeţelor ocupate cu coceni. Pa dăposturi şi la transportul fura cuţie. de partid şi la primărie nu prea
la bu- vele de maximă însemnătate des ralei cu urmărirea materializării jelor din cîmp. S-a stabilit un încercînd să „argumenteze" de a fost recepţionată aşa cum tre
Telcjur- prinse din cuvîntarea rostită de exemplare a programului de e- plan concret de măsuri în vede ce s-a întîrziat transportul fura buie chemarea cooperatorilor din
L a pa- secretarul general al partidului, rea înlăturării neajunsurilor sem jelor, inginerul şef de la C.A.P. Izbiceni către toţi lucrătorii din
lopedia ; tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu fectuare a arăturilor, o atenţie nalate, ale cărui prevederi vor Sînpetru spunea că: „Aceasta agricultură.
şerif la sporită se cere acordată fertili fi îndeplinite pînă la jumătatea este acţiunea care ne stă pe pri
ejurnal ; prilejul „Zilei recoltei". zării terenurilor cu îngrăşăminte mul plan în atenţie, dar viiturile Comitetul comunal de partid,
ora 10— Acţionînd pentru materializarea organice, astfel creîndu-se premi lunii noiembrie a.c. conducerile cooperativelor agrico
— Căror cauze se datoreşte si
acestui imperativ, mecanizatorilor se favorabile obţinerii unor re tuaţia prezentată ? de apă ne-au stricat drumul de le din Sîntămăria-Orlea trebuie
acces spre clăile de fîn“. Se pu
le revine sarcină de mare răs colte sporite în ultimul an al ac ne însă întrebarea : cine altcine să mobilizeze, măcar acum între
pundere să efectueze ogoare de tualului cincinal. Evident, aportul — Dacă la C.A.P. Bărăşti (pre gul potenţial de forţe si mijloa
IVÎBRIE şedinte Ioan Resedea şi inginer va decît conducerea unităţii în
toamnă pe toate suprafeţele pla şef, Ecaterina Crăciunescu) pre cauză trebuie să se ocupe de re ce la transportul grabnic al" fu
nificate, respectiv pe mai mult de mecanizatorilor la asigurarea u- pararea drumului respectiv? 'Să rajelor la fenmele de animale, să
o g r amu- 12 000 hectare. O bună parte din nor temelii trainice producţiei gătirile pentru iernatul animale vegheze de gospodărirea lor cu
I 8,40 suprafaţa amintită a fost ogo- viitoare este decisiv. In vederea lor s-au făcut din vreme, condu nu mai amintim că şi începerea chibzuinţă şi să ia măsuri con
Film se- rltă în ferestrele dintre ploi, cînd_ întîmpinării Congresului al XI- cerile C.A.P. Sîntămăria-Orlea şi lucrărilor pentru transformarea
Daktari"; lea al partidului cu rezultate cit Sînpetru au tărăgănat îndeosebi unui saivan în adăpost (cu capa crete, efective pentru îmbunătă
11,15 Ce nu s-a putut lucra în cîmp, la” transportul nutreţurilor din cîmp. citate de 50 capete bovine) s-a ţirea activităţii în zootehnie !
iespre...; semănat. Cu realizări mai bune mai bune in muncă, colectivele Deşi se cunoştea că balanţa este tărăgănat pînă la începutul aces
originale se înscriu S.M.A. Haţeg, Cîrneşti, de mecanizatori sînt angajate cu deficitară cu peste 500 tone fu- tei luni. M, ŢÎRCOB
muzicii; Geoagiu şi Brad, în raza de ac toate eforturile în acţiunile de
u ; 13,00 tivitate a unora din unităţile pregătire a unor baze temeinice rajb, şeful fermei zootehnice de
i,00 Ma- respective fiind efectuate arături producţiei agricole. la C.A.P. Sîntămăria-Orlea, ingi
Pe apa nerul Augustin Caliţoiu, nu s-a
lopulare; pe cîte 40—50 la sută din preve preocupat cu răspundere de evi
7.05 Cel derile planului. ing. ANTONII) iUGA tarea pierderilor calitative şi can
8.05 Ne Cu forţele existente este po directorul Trustului iudetean titative, unitatea avînd de trans iii încălzirea
licitate ; sibil ca in mai puţin de 20 de pentru S.M.A. portat la adăposturile de ani-
riei. Azi
r rancea ; In numărul trecut al ziarului dueîndu-se mari depuneri din ai*
9,30 Te- DEVA : Cinema „Patria" — 12— nostru, relatam unele constatări pă. La un cazan de la C.T. 1, d®
politică 13 „Ruy Blas". 14—17 „Agentul stra vîntului", seriile I-H, 13—14 „Prin făcute în oraşele Deva, Hunedoa exemplu, au trebuit să fie înlo
,ală în niu", 18—19 „Cel şapte magnifici" ; ţul Bob", 15—17 50 000 de dolari re ra şi Brad privitoare la încălzi cuiţi deja de două ori elemenţiă.
artistic „Arta" — 12—13 „Cel mai bun om cinema • cinema compensă", 18—19 „Zăpadă fierbin
aur“ ; pe care îl cunosc", 14—17 „Sfînta te" ; URICANI : „7 Noiembrie" — rea centrală. Afirmam atunci că Orăştie : Din Orăştie am primit
La noi Tereza şi diavolii", 18—19 „Căpita 13—14 „Salut şi adio", 15—16 „Plim aspecte de felul celor relatate se o scrisoare în numele mai mul
; 22,00 nul Negru" şi „Joe Limonada" ; bare în ploaia de primăvară", 17— pot întîlni desigur şi în alte lo tor locatari de la blocuri. Oamenii
uminica SIMBRIA : „Mureşul" — 12 „Duel 18 „De bună voie şi nesilit de ni calităţi ale judeţului. Vă relatam sînt foarte îngrijoraţi. Cu tempe
chiderea pe autostradă", 13—14 „Din viaţa nent Colombo", 18—19 „Asediul cu meni" ; ORĂŞTIE : „Patria" — 12— în continuare cîteva din Simeria ratura de 14—16 grade C — ma
surprize" ; „Republica" —
12—13
unui pierde vară", 15—17 „36 de „Portretul unui necunoscut", 14—17 13 „Şah la rege", 14—17 „Articolul şi Orăştie. xima pe care o au în apartamen
420", seriile I-II, 18—19 „Farsă tra
ore", 18—19 „Desfăşurarea" ; HUNE „Valea prafului de puşcă", 18—19 gică" ; „Flacăra" — 12—13 „Căluţul Simeria. La această oră, mai te — ei nu mai ştiu ce să facă
1
DOARA : „Sideruxgistul" — 12—13
BRIE „Balada soldatului" ; LUPENI : roib", 14—17 „Un comisar acuză", 'sînt multe probleme nerezolvate: cu copiii mici. In ce priveşte apa.
„Alexandru Macedon", seriile I-II, „Cultural" — 12—13 „Inamicul pu 18—19 „Ce drum să alegi" ; GEOA- caldă, ni se scrie — cităm : „La
18—19 „Sufletul negrului Charley" ; blic nr. 1", 14—17 „Tunurile din GIU-BÂI : 12 „Percheziţia", 13—14 Centrala nr. 3, care dă căldură noi apa caldă este ceva încă aş
Lvanpre- „Arta" — 12—13 „Casa păpuşilor", Navarone", seriile I-II, 18—19 „Lo „In umbra violenţei, 15—17 „Despre pentru blocul 1 din zona parcu teptat. încă din luna mai nu am
15 Luna 14—16 „Alexandru Macedon", 17— cotenent Colombo" ; „Muncitoresc" o anume fericire", 18—19 „Doamna lui, se află încă in stadiu de mai avut nici picătură de apă
mân eşti. 19 „Cazul Astrld" ; „Constructorul" — 12—13 „Doamna cu căţelul", 13— cu căţelul" ; HAŢEG : „Popular" — construcţie. Alimentarea cu com
pe; 16,30 — 12 „Mona", 13—14 „Chitty, Chitty 16 „Insula misterioasă", 17—18 „Pă 12 „Bani de buzunar", 13—15 „Ste bustibil a cazanelor încă nu e caldă sub pretextul reparării
maghla- — Bang, Bang, 15—17 „Neînfrica cală", seriile I-II, 19 „Apaşii" ; jar, extremă urgenţă", 16—17 „Ur rezolvată. Nici problema apei cal (timp de 6 luni !) a centralei ce
r . ; 19,20 tul Ataman", 18—19 „Nu este LONEA : „Minerul" — 12 „Apaşii", măreşte-mă", 18—19 „Nu trişa dra de menajere. La blocurile din deserveşte o parte din blocurile
Telejur- timp" ; CĂLAN : „11 Iunie" — 12 13—14 „Valea", 15—17 „Fantastica gă" ; BRAD : „steaua roşie" — 12 cartierul „30 Decembrie", probele din spatele stadionului.
Itul fo- „Secretul lui Buddha", 13—14 „Omul aventură a lui Neptun", 18 „Le „Plimbare în ploaia de primăvară", Considerăm că e necesar — aşa
W) Pairti- cu creierul transplantat", 15—17 genda lui Rustam" ; ANINOASA : 13—14 „Serata", 15—17 „50 000 de la cald ale tuturor instalaţiilor
re'portaj „Trei scrisori secrete", 18—19 „Po „Muncitoresc" — 12—13 „Afacerea dolari recompensă", 18—19 „Iarnă au fost mult întîrziate din cauza cum am mai spus-o — să se ia
foileton liţia sub acuzare" ; TELIUC : „Mi Dominici", 14—15 „In munţi creşte fierbinte" ; GURABARZA : „Munci livrării cu întîrziere a combusti de urgenţă măsuri pentru înlătu
: 21,40 nerul" — 12—13 „Jandarmul la plim un brad verde", 16—17 „Chemarea toresc" — 13—14 „De bună voie şi bilului special. Unele defecţiuni, rarea tuturor neajunsurilor şi
:ă TV. ; bare", 15—17 „Veronica", 29 „Joe străbunilor", 19 „Doi pe un ba nesilit de nimeni", 17—13 „Misteri calorifere înfundate se mai pot punerea perfectă la punct a pro
0 Inchl- Hill" ; GHELAR : „Minerul" — 14— lansoar" ; PETRILA : „Muncitoresc" oasa prăbuşire" ; ILIA : „Lumina" întîlni încă la blocurile 2, 3 şi 4. blemei încălzirii. Ar fi cazul, că
i 15 „Valter apără Saraievo", seriile — 12 „Porţile albastre ale oraşu — 12 „In munţi creşte un brad Şi încă ceva : în centralele ter iarna nu ' mai e o prezumţie...
’ I-II, 17—18 „Ultimele şase minute" ; lui", 13—15 „Apaşii", 17—19 „Van- verde", 33—14 „Al 7-lea cartuş", 15—
ţ PETROŞANI : „7 Noiembrie" — 12— dana“, seriile I-II : VULCAN : 17 „Marinarul extraordinar". IS mice nu există instalaţii de de-
*• 13 „Urmăreşte-mă", 14—17 „Locote- „Muncitoresc" — 12 „Pe aripile IS „Secretul lui Buddha". durizare, din această cauză pro- DOINA COJOCARU
