Page 14 - Drumul_socialismului_1974_11

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6034 • MARŢI 12 NOIEMBRIE 1974

ADWM CKUUU MMISÎIII » 2S flf «IIK MMRIŢIEIZIIMIII „DRUMUL SOCIMISMRIRr

Simbătă după-amiază, la sala Pop, redactorul şef al ziarului Salutul Biroului Uniunii Ziariş­ ziarului „Drumul socialismului" judeţean do partid a subliniat
„Arta" din Deva, a avut loc adu­ „Steagul roşu" Petroşani, care au tilor adresat ziarului a fost pre­ felicitări pentru activitatea des­ contribuţia ziarului de-a lungul
narea consacrată aniversării a 25 prezentat mesaje de felicitare, au zentat de tovarăşul Mircea Rădu- făşurată pină acum din partea timpului In procesul construcţiei
de ani de apariţie a ziarului evocat pagini din activitatea zia­ lescu. Comitetului judeţean de partid şi socialiste în judeţul nostru şi a
„Drumul socialismului", organ al rului, a colaboratorilor şi cores­ A luat apoi cuvîntul tovarăşul a Consiliului popular judeţean. făcut preţioase recomandări pri­
Comitetului judeţean Hunedoara pondenţilor voluntari. loachim Moga, care a adresat Primul secretar al Comitetului vind activitatea din această pe­
al P.C.R. şi al Consiliului popular rioadă de efervescentă pregătire
judeţean. a Congresului al Xl-lea al P.C.R.
La adunare au luat parte tova­ şi In perspectivă.
răşii loachim Moga, prim-secretar Participanţii la adunare au a-
al Comitetului judeţean de partid, dresat Comitetului Central al
Vichente Bălan, prim-vicepre- P.C.R., tovarăşului NICOLAE
şedinte al Comitetului executiv CEAUŞESCU, secretar general al
al Consiliului popular judeţean, Partidului Comunist Român,
membri ai birourilor comitete­ preşedintele Republicii Socialiste
lor judeţean şi municipal de România, o telegramă în care co­
partid,, ai comitetelor executive lectivul redacţional, tipografii,
ale consiliilor populare jude­ colaboratorii, corespondenţii vo­
ţean şi municipal, Mircea Rădu- luntari şi cititorii ziarului
lescu, vicepreşedinte al Uniunii îşi reafirmă aprobarea de­
Ziariştilor din Republica Socia­ plină a documentelor Con­
listă România, activişti de partid, gresului al Xl-lea al P.C.R., pre­
conducători de întreprinderi şi cum şi hotărîrea unanimă, de a
instituţii, reprezentanţi ai organi­ susţine din toată inima propune­
zaţiilor de masă şi obşteşti, redac­ rea realegerii tovarăşului Nicolae
tori, colaboratori, corespondenţi Ceauşescu în înalta funcţie de se­
voluntari, tipografi şi cititori ai cretar general al partidului, che­
ziarului. zăşie a înfăptuirii Programului
Despre activitatea desfăşurată de edificare a societăţii socialis­
de ziarul sărbătorit de-a lungul te multilateral dezvoltate şi a
sfertului de veac de existenţă a înaintării României spre comu­
vorbit tovarăşul Gheorghe Pavel, nism.
redactorul şef al ziarului. Au lu­ în încheierea adunării, formaţii
at apoi cuvîntul Ieronim Rutsan, ale Teatrului de estradă Deva şi
directorul întreprinderii elecfcro- Ansamblului „Haţegana" din Hu­
centrale Deva, Petre Fărcaşiu,
responsabilul subredacţiei volun­
ras nedoara au prezentat un înde­
tare din oraşul Haţeg, SImion Aspect din timpul adunării. lung aplaudat program artistic.
t
Invăţămîirt practie—învăţămlnt modern
Nu demult, un colectiv a ana­
lizat In unităţile M.T.Tc. din carnet cultura^ * carnet culţural
judeţ stadiul pregătirilor de
iarnă. Desprindem din conclu­ „Dintr-o strictă
ziile sale cîteva elemente care
vizează pregătirea, activităţii a- 50 de ani de activitate Concert de muzică
cestora pentru a putea face a Muzeului de arheologie uşoară sovietică
populaţiei servicii fără repro­ idee de necesitate**
şuri. Să luăm de pildă gările, din Sarmizegetusa
Cu prilejul celei de-a 57-a ani­
aceste „porţi" ale oraşelor. Pe versări a Marii Revoluţii Socialis­
raza de activitate a Secţiei L 5 Intre cele 55 ateliere şcolare şi unde fiecare elev îşi are bancul Se împlinesc în această toam­ te din Octombrie, în cadrul „Zi­
Deva au fost reparate interior nă cinci decenii de la crearea lelor culturii sovietice", formaţia
şi exterior mijloacele de încăl­ 53 de laboratoare — care funcţio­ său de lucru — ar fi putut rămîne Muzeului de arheologie din Sar­ vocal-instrumentală „PESNIARÎ"
zire — puse la punct şi aprovi­ nează, ' în acest an, în unităţile de problemă, cum e cazul în alte uni­ mizegetusa. din U.R.S.S., sub conducerea mu­
zionate cu combustibil, astfel ca Invăţămînt din zona Brad — sînt tăţi similare din zona Brad. Dar, Uitat în negura veacurilor, cîm- zicală a Iul Vladimir Muliavln, a
la iarnă călătorul să nu tremu­ incluse şi cele de la Şcoala gene­ tot „dintr-o strictă idee de nece­ pul întins, plin de vestigiile fos­ concertat joi, 7 noiembrie a.e.,
re de frig în staţii. Aceeaşi gri­ rală din satul Valea Bradului. O sitate", directorul şcolii se ocupă, tei capitale a provinciei, a fost la sala „Arta" din Deva.
jă s-a manifestat pentru pregă­ unitate şcolară în care elevii înva­ de la sine putere, de instruirea identificat cu vechea ctitorie îm­ Grupul artiştilor sovietici, lau­
părătească abia prin anul 1514.
reat al celui de-al X-lea Festival
tirea dormitoarelor comune ale ţă biologia şi chimia, fizica şi ma­ practică a elevilor. „Tovarăşul di­ încercări timide de a salva pre­ Mondial al Tineretului şl Studen­
personalului, pentru grupurile tematica în laboratoare speciale, rector Munteanu a urmat, în ado­ ţioasele vestigii romane au e- ţilor de la Berlin (1973), a pre­
sanitare, pentru cabine şi tur­ unde deprind problemele de orto­ lescenţă, o şcoală profesională. A- xlstat, desigur, in decursul vre­ zentat spectatorilor deveni un re­
nuri de comandă, incit se pa­ grafie, gramatică, stil, genuri lite­ cum îi prinde bine, aş zice că ne mii, dar fără un rezultat deose­ pertoriu bogat, compus din lu­
re că din acest punct de ve­ rare şi chiar de prozodie în cabinet prinde tuturor bine — şi şcolii, şi bit. De-abla către sfîrşltul seco­ crări ale compozitorilor sovietici,
dere Iarna e aşteptată fără dotat cu discotecă, televizor, radio elevilor" — mărturiseşte secretarul lului trecut. Societatea de Istorie prelucrări şl transcripţii pentru
şl arheologie a districtului Hune­
grijă. cu pikup, aparat de proiecţie, ecran, organizaţiei de partid. Sub instrui­ doara s-a ocupat mal îndeaproa­ estradă, piese din folclorul bielo­
dicţionare, cu bibliotecă cu peste rea maistrului-director, copiii au rus. Concertul s-a bucurat de un
pe de această problemă, prin e-
1800 de volume. Aici, la Valea realizat în atelierul-şcoală lucrări fectuarea unor săpături arheolo­ deosebit succes.
Bradului, unde o parte din sălile în valoare de mii de lei. Slrma îm­ gice la Sarmizegetusa şi transpor­
Pregătirile de iarnă de clasă s-au transformat în labo­ pletită de ei la maşinile pe cara Muzeul din Deva. O mai mare Cu taragotul prin lume
la
rezultat
materialului
tarea
ratoare şi cabinete — pentru că
azi le mînuiesc cu iscusinţă e
Pera Bulz este un nume foarte
tn citeva unităţi învăţămîntul modern pătrunde tot acum gradul ce imprejmuieşte, din preocupare faţă de soarta aces­ cunoscut în lumea artiştilor ama­
tor documente materiale a avut-o
mai mult şi în mediul rural — 180
această toamnă, curtea şcolii. Va­
In3ă Comlsiunea monumentelor Is­
de copil se pregătesc pentru via­
apărut
tori
loarea planului de producţie al mi­
hunedoreni.
pe
A
scenă în urmă cu vreo opt ani,
ale i. T. Tc. ţă. O fac mai atractiv, mal instruc­ cului colectiv de la Şcoala gene­ torice din Cluj, care, începînd cu în perioada amplelor întreceri
anul 1924, a finanţat pentru o pe­
rală din Valea Bradului numără
tiv şi, poate, mai uşor decît in ur­
rioadă de 15 ani săpăturile ar­
mă cu 2-3 ani, cînd nu dispuneau 4100 lei. Fiecare elev din clasele heologice din această localitate. lnterjudeţene — „dialog la dis­
tanţă" — şl de atunci s-a impus
de condiţiile de azi de instruire VII—VIII ştie că are de înfăptuit, Cercetarea în acea perioadă a publicului şl specialiştilor. După
teoretică şi practică. Azi, lecţia de în acest an şcolar, lucrări în va­ fost condusă de doi dintre cei Ieşirea la pensie a cunoscutului
Nici reviziile de vagoane din chimie se desfăşoară la masa de loare de 135 lei. Le va realiza a- mal buni specialişti al Istoriei dirijor Aurel Coif, taragotistul
Petroşani şi Simeria călători lucru, problemele ştiinţelor sociale colo, în atelierul şcoală, sub în­ clasice — regretatul academician Pera Bulz a preluat bagheta ta­
Constantin Daicoviciu şl doctorul
n-au stat cu mîinile în sin. La sînt explicate cu ajutorul filmotecii drumarea maistrului — „tovarăşul docent Octavian Floca din Deva. rafului din Vata de Jos, taraf pe
peste 120 de vagoane de călă­ în cabinetul anume amenajat, ope­ director". De numele celor doi învăţaţi se care-1 recomandă cel mal recent
tori au fost verificate şi repa­ rele literare sînt ascultate, într-o Cu posibilităţi modeste, Şcoala leagă, din acel an 1924, înteme­ trofeu : medalia de aur. obţinută
rate instalaţiile electrice, sani­ aleasă interpretare, pe discuri. generală din Valea Bradului — lo­ ierea Muzeului de arheologie din la faza finală a Conclusului for­
tare şi de încălzire, etanşate „Dintr-o strictă idee de necesita­ calitate aparţinătoare oraşului Brad Sarmizegetusa. maţiilor artistice de amatori de­
dicat celei de-a XXX-a aniver­
uşile şl geamurile, astfel incit te". Acesta a fost răspunsul dat — încearcă să se încadreze în ce­ Acum, după o jumătate de veac sări a Eliberării patriei !
de activitate a acestui muzeu,
călătorind la iarnă în aceste de profesorul Minei Zbîrcea, secre­ rinţele învăţămîntului modern, avem datoria să ridicăm în con­ Iată şl cîteva „note" care de­
vagoane oamenii să poată adre­ tarul organizaţiei de partid din practic, deşi în alte unităţi simila­ tinuare prestigiul localităţii şl finesc profilul artistic al acestui
sa ceferiştilor cuvinte de mul­ şcoală, la întrebarea i „Ce v-a în­ re se pune acut problema încadră­ muzeului ca oricărui vizitator al rapsod popular : lucrează la Fa­
ţumire. demnat să faceţi din sala de clasă rii atelierelor cu personal calificat, acestor Istorice locuri să-l pă­ brica de cărămidă din Vaţa de
Concluzii asemănătoare s-au un asemenea cabinet de limba ro­ „Instruirea tehnico-productivă în trundă în suflet şl să dăinuiască Jos, fiind fruntaş în producţie;
putut trage şf din modul cum mână ?“. Credem că acelaşi răs­ şcoli ne preocupă în mod peste generaţii cuvintele tovară­ are un repertoriu muzical întins,
şului Nicolae Ceauşescu, secreta­
decurg pregătirile de iarnă ale puns l-am fi primit şi de la pro­ deosebit, e o problemă a politicii rul general al partidului nostru, cuprlnzînd folclor nu numai din
mijloacelor de transport în co­ fesorii de biologie, matematică, fi­ partidului nostru cu implicaţii in scrise în Cartea de onoare a mu­ Judeţul nostru, ci şl din alte zo­
mun auto. Toate autobazele şl zică, ştiinţe sociale — Lucia Re- formarea viitoarelor cadre, care a zeului, cu prilejul vizitei între­ ne ale ţării ; este absolvent al
secţiile I.T.A. Deva au verificat siga, Olga Munteanu, Simion Ma- constituit chiar tema unei analize prinse aici în anul 1966 : „Am şcolii populare de artă, secţia
dirijat ; a cintat deseori la ra­
şi pus la punct aerotenmele de teuţă, Maria Roman. Credem ? A- într-o plenară a comitetului nos­ păşit cu adîneă emoţie în stră­ dio şl a avut o emisiune specială
pe autobuze. Au fost puse Ia vem certitudinea. Pentru că aici, în tru — ne spune tovarăşul Ionel vechea capitală a Daciei romane, la televiziune; cîntă cu aceeaşi
punct instalaţiile sanitare şi de satul Valea Bradului, cei ce se o- Vlad, secretar al Comitetului oră­ mărturie adine grăitoare a vechi­ dăruire la nunţi ca şl la marile
mii neamului românesc pe aceste
încălzire din autogări, iar clă­ cupă de formarea viitorilor cetăţeni şenesc Brad al P.C.R. Măsurile sta­ pămînturi. Construcţia acestei a- festivaluri internaţionale de fol­
dirile acestora au fost revi­ nu aşteaptă îmbunătăţirea condi­ bilite in această plenară, noile ce­ şezări, monumentele aflate aici clor; a concertat în R.S.F. Iugo­
zuite. ţiilor de instruire, ci merg in in- rinţe desprinse din cuvîntarea ros­ sînt o vie ilustrare a geniului slavia, R.P. Polonă, Belgia şl Da­
Comunicaţiile telefonice cium timpinarea ei, o grăbesc. Proble­ tită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu creator, a gradului înaintat de nemarca, pesta tot virtuozitatea
> vor funcţiona la iarnă ? Am ma încadrării cu un maistru-in- în preajma deschiderii anului şco­ cultură materială şl spirituală a- sa fiind unanim apreciată şl a-
fost asiguraţi că în toate uni­ structor a atelierului şcoală — do­ lar sînt sarcinile pentru a căror tlna de strămoşii noştri". plaudată.
tăţile Direcţiei judeţene de tat cu maşini de găurit, de împletit înfăptuire milităm cu toată răs­ Prof. EMIL NEMEŞ
poştă şl telecomunicaţii in­ sîrmă, cu polizoare, cu uneltele ne­ punderea", Sarmizegetusa C. DROZD
stalaţiile telefonice, precum cesare lucrărilor de lăcătuşerie, LUCIA LICIU
şi clădirile ce adăpostesc
instalaţiile, au fost pregătite.
Cîteva oficii poştale comunale
— Pui, Geoagiu, Şoimuş — s-au <5
mutat în clădiri noi.
Cum se va călători la iarnă Sâptâmîna politică internă şi internaţională
pe drumurile publice ? Secţia
de reparaţii drumuri şl sigu­
ranţa circulaţiei Deva s-a pre­ (Urmare din pag. 1) taţia ministrului afacerilor exter­ pecte. Statele Unite acordă o im­ Giscard d’Estaing, căruia i-a trans­
gătit eu 3 000 ml gard parază- ne al Republicii Socialiste Româ­ portanţă deosebită relaţiilor sale mis un mesaj de salut din partea
pezi, au fost asigurate materi­ puternic entuziasm, hotăriri prin nia, George Macovescu, secretarul de prietenie cu România". preşedintelui Republicii Socialiste
ala antiderapante şi au fost care exprimă voinţa ca tovară­ de stat al Statelor Unite ale A- La Roma s-au deschis marţi lu­ România, Nicolae Ceauşescu, şi a
perfectate formele de închiriere şul Nicolae Ceauşescu să fie re­ mericii a făcut o vizită oficială în crările Conferinţei Mondiale a A- reînnoit invitaţia adresată de şe­
a utilajelor pentru deszăpezire. ales, la Congresul al Xl-lea, se­ ţara noastră. Cu acest prilej, se­ limentaţiei, la care participă şi o ful statului român preşedintelui
Au fost organizate, 4 baze şi 7 cretar general al partidului. cretarul de stat, Henry Kissinger, delegaţie română, condusă de An- francez de a vizita România. Va­
puncte de sprijin aprovizionate In activitatea premergătoare a fost primit de preşedintele Re­ gelo Miculescu, ministrul agricultu­ lery Giscard d’Estaing, mulţumind
cu combustibil, echipament de Congresului, se impun prin va­ publicii Socialiste România, Nicolae rii, industriei alimentare şi ape­ preşedintelui Nicolae Ceauşescu
uzură şi protecţie. Pe şosele loarea şi semnificaţia lor suc­ Ceauşescu. Referindu-se la rezul­ lor. Preşedintele României, Nicolae pentru mesaj, i-a transmis la rîn­
continuă operaţiunile de badijo- cesele de seamă pe care oame­ tatele acestei vizite, preşedintele Ceauşescu, a adresat Conferinţei dul său cordiale urări de succes şl
nări, plombări, decolmatări de nii muncii din întreaga ţară le Nicolae Ceauşescu a apreciat, în- un mesaj care a fost primit cu sănătate şi a acceptat cu multă
rigole. închină apropiatului forum al co­ tr-un interviu acordat unui grup deosebit interes. plăcere invitaţia.
După toate aceste constatări muniştilor români. In acest imens de ziarişti americani şi corespon­ Preşedintele republicii, tovară­ întreaga omenire progresistă şi, în
s-ar părea că răspunsul la în­ buchet de_ înfăptuiri, notăm con­ denţi ai presei străine — interviu şul Nicolae Ceauşescu, a primit rînd cu ea, poporul român, cin­
trebarea dacă şi la iarnă popu­ semnarea în presă şi la posturile publicat în ziarele româneşti de scrisorile de acreditare a ambasa­ steşte a 57-a aniversare a Marii Re­
laţia va fi mulţumită de ser­ de radio şi televiziune a faptu­ marţi, 5 noiembrie a.c. — că vi­ dorilor Republicii Federative a voluţii Socialiste din Octombrie.
viciile amintitelor unităţi e... lui că industria municipiului De­ zita „se înscrie în cadrul relaţii­ Braziliei şi al Republicii Elene. De Cu acest prilej, tovarăşul Nicolao
mulţumitor. Să vedem însă ce va şi 17 întreprinderi din judeţul lor de prietenie şi colaborare între asemenea, preşedintele român a Ceauşescu şi tovarăşul Manea Mă-
vor apune la iarnă călătorii, Hunedoara au îndeplinit deja pla­ ţările noastre". primit pe viceministrul dezvoltării nescu au adresat tovarăşilor Leo-
abonaţii telefonici, conducă­ nul pe primii patru ani at cin- La rîndul său, .Henry Kissinger a economice din Columbia. nid Ilici Brejnev, Nicolai Viktaro-
torii auto. einaluluţ- spus : „Convorbirile pe care le-am Ministrul afacerilor externe al vici Podgornîi şi Aleksel Nicolae-
ION CIOCLEI Renrarcabilă a fost, din nou, pre­ purtat cu preşedintele Nicolae României, George Macovescu, care vici Kosîgbin o telegramă. La
CONSTANTIN AOANEI zenţa României în viaţa politică şi Ceauşescu au fost extrem, de con­ întreprinde o vizită oficială la Bucureşti a fost organizată o adu­
(corespondent) , diplomatică a lumii. După cum se structive şi prieteneşti şi în cadrul Paris, a fost primit de preşedinte­ nare festivă consacrată acestui e~
ştie, timp de două zile, la invi­ lor au fost abordate multiple as­ le Republicii Franceze, Valery ventment