Page 20 - Drumul_socialismului_1974_11

rag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • I

(Urmare din pag. 3) Activitatea de aprovizionare a Rîu Alb şi altele este de numai
populaţiei a constituit un obiec­ 600-800 litri pe cap de vacă fu­
tiv permanent pentru Comitetul rajată, fapt ce a determinat ca
judeţean de partid. S-a reuşit, pe zece luni din acest an pro­
care trebuie să pună capăt prac­ ducţia medie de lapte pe judeţ
ticilor birocratice de lucru şi, In în general, să se realizeze o bu­ să nu se ridice decît la 995 litri
nă aprovizionare datorită măsuri­
strictă conformitate eu legile ţă­ lor luate pentru asigurarea fon­ pe cap de vacă. Aceasta în timp
rii, cu concluziile desprinse din dului de marfă. S-au întreprins ce la C.A.P. Orăştie, Simeria,
recenta conferinţă a activului de Pricaz, Deva, Silvaş, Veţel s-au
partid şi de stat din domeniile o serie de acţiuni privind coo­ realizat 1 200-1 500 litri.
finanţelor, preţurilor şi retribui­ perarea dintre cei ce produo şi Faptul că ne prezentăm la
rii muncii, să acţioneze pentru cei ce asigură circulaţia mărfu­ Conferinţă cu asemenea rezultate
rilor, a fost extinsă şi moder­
combaterea lipsei de răspundere, nu ne mulţumeşte. Cei care lu­
a nepăsării şi proastei gospodă­ nizată reţeaua de desfacere. In crează în unităţile agricole, unii
riri, pentru întărirea controlului, domeniul comerţului se mai con­ secretari ai comitetelor comuna­
îmbunătăţirea' radicală a modului stată însă neajunsuri, mai ales le de partid, unele cadre de şl răspunderile ce Ie revin In a forţelor productive pe întreaga O atenţie
de gospodărire a avuţiei naţio­ In ce priveşte calitatea unor pro­ conducere de la direcţia judeţea­ realizarea sarcinilor agriculturii ,£ţrie judeţului. comitetul ju
duse, buna deservire. Se mai tn-
nale Încredinţate unităţilor noas­ nă agricolă şi U.J.C.A.P. dau din planul In profil teritorial, a- Xa a principalele produse, în controlului p
tre economice. tîlnesc cazuri de slabă gospodă­ multe explicaţii, se justifică cu părarea, conservarea şi folosirea judeţ se vor atinge în 1980 nive­ de stat. Au i
Cu aceeaşi responsabilitate tre­ rire a fondului de marfă, o re­ raţională a fondului funciar, s-au luri de producţie de 8,6 miliarde
buie să abordăm şi să rezolvăm partizare nejudicioasă a acestuia fel de fel de greutăţi, fără ca In ocupat prea puţin de sporirea kWh energie electrică, 9,4 mili­ ca de Indri
număr Insen
mod practic să acţioneze pentru
problemele exportului. După cum pe unităţi. înfăptuirea măsurilor stabilite In aportului gospodăriilor populaţiei oane tone cărbune net, peste 3 partid muni
ştiţi, în acest domeniu avem re­ Cooperaţia meşteşugărească şt •cest sens. la fondul de stat. milioane tone fontă, 3,7 milioane comunale, or
zultate bune pe Judeţ. Slnt Insă tea de consum acţionează încă tone oţel, 2,9 milioane tone la­ unităţi econi
pentru
unor
îndeplinirea
timid
11 întreprinderi care nu şi-au Situaţia In domeniul zootehniei Este necesar să recunoaştem că minate, 2 milioane tone ciment,
îndeplinit sarcinile pe cele zece obligaţii ce le revin In lărgirea se datoreşte in cea mai mare şi Comitetul judeţean de partid, 200 mii mc prefabricate din be­ extins efe
Ia Raţa locui
luni din acest an. Această situa­ gamei prestărilor de servicii că­ parte neajunsurilor existente In biroul său poartă răspunderea ton, 133 mii mc cherestea, 15 riatul
b
si
ţie arată că organizaţiile de tre populaţie şi In ceea oe pri­ selecţie şi reproducţie, asistenţa pentru rămânerea în urmă a a- milioane mp ţesături, confecţii deţean de p
partid, comuniştii din conduce­ veşte respectarea termenelor şl sanitar-veterinară, asigurarea ba­ cestui sector important al econo­ şi tricotaje în valoare de 500 mi­
rile acestor întreprinderi trebuie calitatea unor lucrări. Este de­ zei furajere. Efectivele sînt de miei judeţului. De asemenea, nu lioane lei, 1,85 milioane perechi oraşe.
să se ocupe mai mult, să per­ parte de a ne mulţumi activi­ calitate slabă, se cheltuiesc sume putem trece cu vederea să nu încălţăminte, 500 mii hl bere şi In scopul ;
severeze pentru a găsi noi pla­ tatea cooperaţiei de consum In mari de bani pentru cumpărarea arătăm Conferinţei că nici Mi­ alte produse. Ea export se pre­ muniştilor la
samente avantajoase, pentru a îndeplinirea planului de achiziţii de animale, este insuficientă pre­ nisterul Agriculturii, Industriei vede ca in 1980, juaeţul să rea­ rezolv»' > s;
asimila şi fabrica produse soli­ şl contractări la unele produse, ocuparea de a organiza temeinio Alimentare şi Apelor hu a acor­ lizeze livrarea unui volum total în acest an
citate iu exterior, a acoperi din In atragerea In circuitul economio şi cu rezultate bune selecţia şi dat sprijinul necesar, nu a răs­ de produse de 2,7 ori mal mare organizaţiilor
timp cu contracte Întregul vo­ a produselor agroalimentare pro­ reproducţia. Păşunile şi fînaţurile puns cu solicitudine la ajutorul Uiecît In 1975. rul comis* tio;
lum de export prevăzut, a asi­ venite de la gospodăriile popu­ din raza unor comune sînt slab cerut sau la propunerile făcute. comitetelor d
gura creşterea eficienţei produc­ laţiei. întreţinute, cu producţii de iar­ In întreaga activitate pe care r Din documentele Congresului dividuale cu
ţiei livrate în exterior. Darea de seamă se opreşte a- bă foarte mici, altele sînt în curs o vom desfăşura în agricultură, al Xl-lea al partidului ne revin munişti, de
Un domeniu in care ne prezen­ poi pe larg la problemele agri­ de a se împăduri, cu toate că să avem mereu In faţă îndem­ sarcini mari pe linia realizării rolului ac
tăm la această Conferinţă cu culturii judeţului. Orientările da­ consiliile populare comunale, or­ nurile pe care secretarul general unei agriculturi intensive, de ma­ sarcinilor de
rezultate care nu ne satisfac, ti te de documentele Congresului ganizaţiile de tineret informează al partidului ni le-a adresat cu re randament. Faţă de nivelu­ zarea şi Inşi
constituie investiţiile. Clnd facem al Xl-lea. arată 'limpede că agri­ în fiecare primăvară că au exe­ prilejul vizitei de lucru făcute rile anului 1975, se prevăd la duiui.
o asemenea apreciere, avem in cultura va trebui să se dezvol­ cutat lucrări de îngrijire .şi ferti­ recent în judeţul nostru. Comi­ sfîrşitul anului 1980 creşteri de Ea actuala
vedere numeroasele nerealizări şi te susţinut şi să se modernizeze lizare. O asemenea stare de lu­ tetul judeţean, toate organele şl 27 la sută la producţia globală, zaţia noastră
rămîneri în urmă pe care ie pentru a asigura satisfacerea la cruri trebuie stăvilită 1 Pe păşu­ organizaţiile de partid, consiliile 17 la sută la efectivele de bovine, că forţă poli
înregistrăm. Cu toate măsurile nivel optim a nevoilor economiei nile din judeţ putem creşte un populare, organele agricole ju­ 10 la sută la ovine, 67 la sută durile sale
şi eforturile depuse, planul de naţionale, a cerinţelor de con­ mare număr de animale, mai a- deţene, conducerile C.A.P., I.A.S. la producţia de lapte, 48 la sută De la Congri
investiţii pe cele zece hani din sum ale populaţiei. les taurine şi ovine. Păşunile re­ şi S.M.A., specialiştii, întreaga la carne, 22 la sută la produc­ în prezent s
acest an nu este îndeplinit decît Pentru a putea răspunde co­ prezintă o valoroasă sursă de fu­ ţărănime hunedoreană — şi avînd ţia totală de grîu şi de 30 ia 19 200 noi m
în proporţie de 92,4 la sută, iar respunzător acestor sarcini, uni­ raje şi sîntem datori să o valo­ in vedere specificul judeţului — \ sută la cea de porumb. lor mai înaii
la construcţii-montaj 98,8 la su­ tăţile agricole din judeţul nos­ rificăm cu chibzuinţă. Să acţio­ toţi oamenii muncii din unităţile ' Alături de industrie şi agricul­ cil de la or
tă. Nesatisfăcător decurge şi tru, comuniştii, toţi oamenii năm cu toată hotărârea şi price­ economice care locuiesc la sate tură, în cincinalul viitor vor pro- pune în Iun:
montarea utilajelor, unde s-a rea­ muncii care lucrează în această perea în spiritul indicaţiilor date — să acţionăm cu perseverenţă I gresa corespunzător toate ramu- de care se b'
lizat mai puţin de 80 la sută din ramură de bază a economiei, or­ de secretarul general al partidu­ şi temeinic pentru a asigura dez­ i ,-ile economiei, judeţului. Se vor în rîndul cli
plan. Avem mari întîrzieri faţă ganele de partid şi de stat, în lui cu prilejul recentei vizite în voltarea susţinută a agriculturii, ; dezvolta şi moderniza transpor- ţărănimii şi
de grafice la Fabrica de ciment frunte cu comitetul judeţean, au judeţ, pentru a folosi integral să obţinem in următorii ani re­ ţ turile şi telecomunicaţiile, comer- cum şi preţ
şi var Chişcădaga, laminorul 2 datoria să depună eforturi deo­ păşunile şi fînaţurile în creşte­ zultate bune în creşterea produc­ 1 ţul cu bunuri alimentare şi de a organizaţii
de sîrmă de la Hunedoara, tur­ sebite pentru a face ca agricul­ rea animalelor, a producţiilor de ţiei de cereale, legume, fructe, | larg consum, sectorul prestărilor deosebire a i
nătoria de cilindri şi C.E.T. de tura să se ridice în cel mai scurt lapte, carne şi lînă. carne şi lapte, rezultate care să ţ de servicii, domeniul ocrotirii să- miniere ale
la l.V. Călan, dezvoltările de ia timp la nivelul rezultatelor bu­ Producţiile reduse din agricul- se resimtă din plin într-o mai Snătăţii, învăţămîntul şi cultura. C.S.H., I.C.S
l.U.M. Petroşani şi „Vîscoza" Eu- ne pe care le avem în celelalte ■ tură au avut ca urmare nerea- bună aprovizionare a populaţiei ! Se prevede ca pînă la finele Barza, Chim
peni, Fabrica de bere Haţeg şi domenii de activitate, cu deose­ lizarea contribuţiei la fondul de tu produse agroalimentare. ’ cincinalului viitor desfacerile de pentru contir
la alte obiective industriale şi bire în industrie. Cind subliniem stat, neacoperirea în proporţiile In continuare, în darea de sea­ mărfuri cu amănuntul să sporeas- rilor partidu
social-culturale. Ea o seamă de această necesitate, pornim de la stabilite a nevoilor de consum a- mă se arată că economia judeţu­ 1 că cu 43 la sută, iar volumul odată exigen
beneficiari cum sînt i Întreprin­ sarcinile mari pe care partidul ie judeţului. Aportul propriu la lui nostru va cunoaşte şi în 1975 prestărilor de servicii va creşte moral-politice
derea de lianţi Deva, C.S. Hune­ ni le pune în faţă, de la recu­ aprovizionarea cu unele produse un ritm susţinut de dezvoltare şi cu 62 la sută. Se vor construi celor ce s
doara, C.C. Petroşani, l.V. Că­ noaşterea deschisă a faptului că agroalimentare este încă destul modernizare. Trebuie să realizăm peste 21 000 apartamente şi 1200 partid. Fapti
lan s-au acumulat stocuri inad­ agricultura din judeţ, deşi a ob­ de mic. De asemenea, trebuie un volum de investiţii cu 500 locuri în cămine pentru nefami- 58 la sută i
misibile de utilaje nemontate. ţinut unele rezultate, este depar­ menţionat că rezultatele slabe au milioane lei mai mare ca în a- ihşti, 320 săli de clasă, 5 500 locuri peste 76 ia
Pentru neajunsurile din dome­ te de cerinţele actuale, de valoa­ influenţat mult situaţia economi- cest an, să asigurăm punerea în în grădiniţe, creşe şi cămine, în sfera pro
niul investiţiilor trebuie să adu­ rea resurselor de care dispune. co-financiară a C.A.P.-urilor ca­ funcţiune a unor capacităţi de 700 locuri în internate, edificii testă prezenţ
cem o critică severă in primul Cu toate că avem unele coo­ re nu-şi realizează veniturile producţie importante. Dezvoltări­ pentru ocrotirea sănătăţii, cultu­ ţiilor de par
rînd beneficiarilor. Considerăm ca perative agricole bune, ca Sime- planificate. le şi modernizările, utilizarea rale, de odihnă şi agrement. tărîtoare ale
mecorespunzătoare preocuparea pe ria, Cristur, Orăştie, Geoagiu Dacă aşa stau lucrurile In mal bună a potenţialului exis­ Avem deci de înfăptuit un vast sociale. De
această linie a colectivelor de care realizează producţii de 2 800- C.A.P., ne vedem nevoiţi să spu­ tent trebuie să asigure în ulti­ program constructiv care va ri­ ponderii fem
conducere de la l.V. Călan, I.U.M. 3 500 kg grîu şi 4 000 kg porumb nem că şi întreprinderile agricole mul an al actualului cincinal un dica judeţul nostru la noi cote sută în 1969
Petroşani, Trustul I.A.S., Avicola la hectar, există numeroase C.A.P. de stat din judeţ, cu excepţia volum de producţie industrială de prosperitate materială şi spi­ prezent, cc
Mintia, P.T.T.R., IJ.G.C.B. şl al­ care în acest an nu au obţinut I.A.S. „Avicola" Mintia, nu rea­ de peste 20 miliarde lei. Sarcini rituală, la nivelul de înflorire mai bună a
te unităţi care n-au întreprins recolte decît de 1000-1200 kg la lizează producţii superioare. Re­ mobilizatoare ne revin la indi­ multilaterală a întregii ţări. Să partid pentri
măsuri de asigurare din timp a hectar, şi chiar mai puţin. Prin­ zultate slabe sînt la I.A.S. Ha­ catorii de eficienţă, iar la export muncim cu toată dăruirea şi res­ deplină a a<
documentaţiilor, amplasamentelor tre acestea se numără cooperati­ ţeg, care în acest an nu a ob­ va trebui să realizăm cu peste ponsabilitatea pentru înfăptuirea litică şi soci
şi deschiderii finanţărilor, de a- vele agricole din Bîrcea, Căstău, ţinut decît 1 740 kg grîu şi 1230 30 la sută mai mult decît in a- acestui program, să facem din Aplicarea ]
chiziţionare a utilajelor şl de Peştiş, Romos, Vaidei, Băcia, Rîu kg porumb la hectar, iar pe zece cest an. îndeplinirea exemplară a sarci­ partidului în
preluare în regie proprie a unul Alb, Sălaşu de Sus, Livadia, Măr- luni doar 1150 litri de 'lapte pe îndeplinirea integrală a acestor nilor ce ne revin din istoricele găseşte o vi
volum cît mai mare de lucrări. tineşti, Dîncu Mare şi altele. Tre­ cap de vacă furajată. Nici I.A.S.- sarcini ne obligă să acţionăm hotărîri pe care le va adopta tenţa unui a
Vina principală pentru neexe- buie să arătăm cu toată clarita­ urtle din Simeria şi Mintia nu ferm, să luăm de urgenţă cele Congresul al Xl-lea al P.C.R.,
cutarea lucrărilor In termen şl tea că adevăratele cauze ale pro­ stau mai bine, dovadă producţi­ mai corespunzătoare măsuri. In un titlu de cinste şi mândrie pen­ dre, care a t
tinere, de p
punerea în funcţiune a obiecti­ ducţiilor slabe din aceste unităţi ile de numai 12-13 000 kg cartofi primul rînd, va trebui ca în tru fiecare comunist şi om al ţinut de ase
velor revine conducerilor de nu constau atît In condiţiile pe­ 1a hectar. Producţiile de lapte toate unităţile să se asigure rea­ muncii din judeţul nostru 1 tate pe linia
şantiere şi întreprinderilor de doclimatice mai puţin favorabile, ca şi livrările la fondul de stat lizarea tuturor indicatorilor pla­
construcţii. La şantierele obiec­ ci In preocuparea nesatisfăcătoa­ sînt chiar sub nivelul multor nului de stat şi angajamentelor Referindu-se la activitatea or­ în funcţii de
Darea de s<
tivelor de la Călan, Sime- re a celor datori să organizeze, C.A.P.-uri. Această situaţie a pe 1974. Să tragem învăţămin­ ganelor şi organizaţiilor de ocupările per
ria. Petroşani, Eupeni şi Haţeg, să coordoneze şi să conducă pro­ determinat ca In anul trecut, ca tele care se cuvin din deficien­ partid, darea de seamă a scos in turor cadrelor
unde lucrează colective de la ducţia agricolă. Avem în vedere dealtfel şi în prezent, I.A.S.-urile ţele de pînă acum şi să acţio­ evidenţă faptul că, Comitetul ju­
T.C.I. Timişoara, I.C.S.H., T.C.M.M. unii preşedinţi şi Ingineri şefi să nu-şi realizeze veniturile pla­ năm cu toată răspunderea pen­ deţean de partid, biroul au a- rile \ de recic
studiilor.
şi T.C. Deva, se menţin de mult din C.A.P., cadre de condu­ nificate cu aproape 15 milioane tru a pregăti optim, din toate eordat principala atenţie îmbună­
timp mari deficienţe in organi­ cere de la direcţia judeţeană a- lei. Oricîte motivări şi justificări punctele de vedere, producţia şi tăţirii întregii activităţi politico- O expresie
zarea lucrului, asigurarea cu gricolă şî U.J.C.A.P., unele orga­ ' s-ar aduce, trebuie să spunem investiţiile pe 1975. Avem în ve­ organizatorice, perfecţionării sti­ capacităţii de
cere a tuturo
forţă de muncă, folosirea utila­ nizaţii de partid şi consilii popu­ deschis că adevărata cauză a lip­ dere încheierea urgentă a contrac­ lului de muncă, creşterii compe­ nizaţiilor de i
jelor şi mijloacelor de transport, lare de la comune, oare nu se surilor existente în I.A.S. consta telor de aprovizionare cu materii tenţei, răspunderii şi rolului tu­ punderi' ..im\
în coordonarea şi urmărirea ac­ ocupă cu răspundere de fertili­ în faptul că membrii de partid prime, materiale, piese de schimb, turor organelor şi organizaţiilor
tivităţii ; sînt niameroase abateri zarea terenului, întreţinerea cul­ împuterniciţi să conducă aceste maşini şi utilaje pentru produc­ de partid în conducerea întregii nivelul • de îra
de la disciplina de producţie. turilor, mobilizarea cooperatori­ unităţi, precum şi cadrele de la ţie şi investiţii, asigurarea des­ activităţi economico-sociale din s-au desfăşur.
şi conferinţe
Ritmurile lente de execuţie de lor la lucru, de organizarea In Trustul I.A.S., nu-şi fac pe de­ facerii întregului volum de pro­ .judeţ, în realizarea hotărîrilor
pe şantiere slnt şi consecinţa condiţii corespunzătoare a cam­ plin şi cu răspundere datoria, ducţie la Intern şi export, recru­ partidului şi statului. alegeri. Infori
la cele 2 500
faptului că In unităţile de con­ paniilor agricole. Datorită unor se complac în a lăsa ca trebu­ tarea şi calificarea forţei de mun­ Activitatea comitetelor jude­ au luat cuvî
strucţii nu se asigură un grad asemenea cauze şi altor nea­ rile să decurgă de la sine. că necesare, corelarea indicato­ ţean, municipale, orăşeneşti şi
înalt de industrializare a lucră­ junsuri, asupra cărora am insis­ Staţiunile pentru mecanizare a rilor de plan, stabilirea progra­ comunale se caracterizează prin 20 000 membri
analizat cu c
rilor, creşterea accentuată a me­ tat de multe ori şi am atras a- agriculturii, cu toate că realizea­ melor de cercetare, organizare mai multă exigenţă, prin_ crearea
canizării, a randamentului mun­ tenţia factorilor de răspundere ză planul de venituri, nu au şi perfecţionare a activităţii. unui climat favorabil participării critic activitat
făcut numero;
cii. Paşii făcuţi in această din agricultură, nici producţia reuşit să se integreze organic în Un capitol esenţial în preocu­ democratice a tuturor membri­
direcţie sînt încă timizi, iar a- legumicolă nu este satisfăcătoare. activitatea cooperativelor deservi­ pările noastre trebuie să-l rezer­ lor de partid la dezbaterea pro­ îmbunătăţirea
cordul global nu s-a extins după Deşi în ultimii ani s-au mărit te, să execute la timp şi de ca­ văm acţiunilor pentru traducerea blemelor, la adoptarea hotărîri­ organizatorice,
cerinţe şl posibilităţi. suprafeţele cultivate cu legume litate întregul volum de lucrări în viaţă a indicaţiilor date de lor. S-a încetăţenit tot mai mult mice şi sociali
Intrucît în domeniul Investiţii­ şl cartofi, randamentele la hec­ şi să aducă o contribuţie mal tovarăşul secretar general Nicolae practica consultării activului, a Analizând a
rică de partid,
lor ne confruntăm cu neajunsuri tar continuă să fie slabe. In substanţială la creşterea produc­ Ceauşescu, cu ocazia recentei vi­ comuniştilor, a oamenilor mun­ lor actuale, a]
serioase, considerăm necesar ca timp ce unele C.A.P., cum este ţiilor. Trustul şi conducerile sta­ zite în judeţul nostru. împreună cii în problemele esenţiale ale
pentru recuperarea rămînerilor Dobra, obţin la hectar producţii ţiunilor s-au preocupat insuficient cu conducerile Ministerului Mi­ activităţii din diverse domenii, gane şi organ
ales din agric
în urmă în execuţia şi punerea de peste 15 000 kg legume şi pes­ de mecanizarea lucrărilor din zo­ nelor, Petrolului şi Geologiei, Mi­ în adoptarea hotărîrilor. ploatări minie
în funcţiune a obiectivelor, mai te 26 000 cartofi la Ostrov j la otehnie, legumicultură şi pomi­ nisterului Industriei Metalurgice Comitetul judeţean a insistat
ales la cele cu sarcini de pro­ cooperativele din Hărău, Orăştie, cultură. şi altor organe centrale, trebuie pe îmbunătăţirea conţinutului şi rul forestier, r
respunzător pr
ducţie în 1975, să se acţioneze î'lia, Unirea, Băcia, Tâmpa, Bre­ Aspectele şi fenomenele pre­ să definitivăm programe concre­ eficienţei adunărilor generale a-
ferm, cu toate forţele şi mijloa­ tea Română, Ruşi, Strei, Sălaşu zentate demonstrează că există te privind creşterea producţiei le organizaţiilor de bază. Se re­ activităţii ecoi
partid. Există
cele de care dispunem. Benefi­ de Jos, Rîu Bărbat şi altele s-au neajunsuri serioase în stilul de de huilă cocsificabilă în Valea marcă in mod deosebit faptul că nizarea şi pla
ciarii şi constructorii, organele recoltat la hectar sub 10 000 kg muncă al organelor agricole ju­ Jiului, de minereuri feroase şi iot mai multe adunări generale
şi organizaţiile de partid să ia de legume şi cartofi. deţene. Cadrele de conducere de neferoase, de oţel, laminate, u- ale organizaţiilor de bază de la pregătirea şi
rilor generale,
de urgenţă măsuri pentru impul­ Nu pot să ne mulţumească nici la direcţia agricolă şi U.J.C.A.P. Ulaje miniere şi siderurgice. I.M. Barza, E.M. Aninoasa, Vul­ sarcini tuturor
sionarea ritmului de lucru, mon­ rezultatele din pomicultură, sec­ au neglijat Tn mare măsură solu­ } 'Recent au fost încheiate lucră­ can, Şantierele 1 şi 2 Deva, C.S.H., ţiile individua
tarea tuturor utilajelor aflate In tor care In juaeţul nostru ar ţionarea problemelor de fond ale rile preliminare de elaborare a I.C.S.H., din comunele Dobra, cadrele de cor
stoc, asigurarea forţei de muncă trebui să ocupe al doilea loc agriculturii judeţului, nu au a- I pianului de dezvoltare economi- Ilia, SIntămăria-Orlea, Unirea şi tivităţii lor pe
şi a materialelor, crearea -tuturor după zootehnie In realizarea ve­ sigurat îndeplinirea integrală a co-socială a judeţului pe perioa­ multe altele, reuşesc să abordeze au devenit Inc
condiţiilor de redresare a situa­ niturilor. Aceasta trebuie să ne prevederilor din programele pro­ da 1976—1980. Informăm Confe­ probleme de majoră actualitate,
ţiei. determine să refacem potenţialul prii şi unele hotărîri ale orga­ rinţa că sarcinile ce ne revin strîna legate de viaţă, de activi­ ter permanent
de bază.
In realizarea sarcinilor de pro­ productiv al plantaţiilor existen­ nelor de partid, nu au manifes­ sînt deosebit de importante. Se tatea practică. Cu toate re;
ducţie, investiţii şi export un rol te, să creăm noi plantaţii, să a- tat exigenţă faţă de specialiştii vor aloca peste 22 miliarde Iei S-a reuşit ca centrul de greu­
nele comitete
important îl au unităţile econo­ sigurăm sporirea producţiei de şl preşedinţii din unităţile sub­ fonduri de Investiţii şi se pre­ tate al muncii de partid să fie nale, printre
mice de aprovizionare şl trans­ fructe şi îmbunătăţirea calităţii ordonate pentru a determina conizează construirea de impor­ mutat în tot mal mare măsură Romos, Martin
port. Deşi acestea şi-au realizat acestora. creşterea răspunderii acestora în tante obiective industriale apar- în organizaţiile de bază. Mem­ Brănişca, Vorţ
sarcinile de plan, au existat pe­ Situaţia cea mai necorespunză­ îndeplinirea sarcinilor. Nu s-a ţinînd construcţiilor de maşini, brii organelor de partid, apara­ întreaga răspu:
rioade cînd B.J.A.T.M. Deva, toare o avem In zootehnie, unde urmărit cu consecvenţă înfăptui­ electrotehnicii, industriei de pre­ tul acestora reuşesc oa cea mal cunoştinţa "tut
i.T.A. Deva şi organele C.F.R. efectivele şi producţiile sînt foar­ rea programelor stabilite pentru lucrare a lemnului şi celei uşoa­ mare parte a timpului să fie pre­ partid a hotăr:
nu au satisfăcut corespunzător te mici faţă de condiţiile pe ca­ consolidarea economico-financiară re. Aceste obiective, alături de zenţi în unităţile industriale, de controlul sistei
cererile beneficiarilor, influenţînd re le avem în judeţ. De ani de a unităţilor slab dezvoltate, au celelalte capacităţi de producţie construcţii, din agricultură. S-a nirii acestora,
negativ ritmicitatea aprovizionă­ zile, cooperative ca cele de la dovedit puţină iniţiativă şi ope­ ce se vor pune în funcţiune în asigurat instruirea cu regulari­ municipale, or
rii, producţiei- şi livrărilor. In Banpotoc, Fintoag, Boz, Orăş- rativitate în rezolvarea proble­ energetică, siderurgie, minerit, tate şi sistematică a aparatului care nu reuşe;
transporturi sînt încă mari rezer­ tioara de Jos, Băieşti, Bretea melor pe care le-a ridicat pro­ industria alimentară, vor contri­ de partid, s-au organizat schim­ noianul de sai
ve privind utilizarea raţională a Strei nu-şi realizează efectivele ducţia agricolă. Ea rîndul lor, bui la creşterea producţiei indus­ buri de experienţă diferenţiate cele mai impi
capacităţilor, economisirea carbu­ planificate. Producţia de lapte Consiliul popular judeţean, consi­ triale pînă ia un nivel de aproa­ şi consfătuiri cu secretarii orga­ atenţie priorit;
ranţilor, întărirea ordinii şi dis­ obţinută la C.A.P. Beriu, Romos, liile populare nu şi-au îndeplinit pe 29 miliarde lei în 1900, vor nizaţiilor de bază şi ai comite­ organizaţii car
ciplinei. - ' ■ Cristur, Vaidei, Bîrcea, Sălaş, în mod corespunzător atribuţiile asigura o repartizare judicioasă telor comunale de partid. deosebite. Coi