Page 22 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 22
Pag. * DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6035 • MARŢI 19 NOIEMBRIE 1974
LUCRĂRILE CONFERINŢEI
JUDEŢENE DE PARTID
./ (Urmare din pag. 1) Giurcă, maistru principal, secreta getic şi de transport al energiei In spirit viu, analitic, s-au dez au loc în multe localităţi vor con
rul Comitetului de partid al oţe- s-aiu -economisit 5 700 tone de com bătut In cadrul conferinţei sarci duce la asigurarea unor condiţii
lăriei electrice din C.S. Hunedoara,- bustibil convenţional şl peste 20 nile ce revin celor oe muncesc pe de viaţă egale pentru toţi cetă
P.C.R., viceprim-rninistr-u al guver şi Cornel 'Stoica, inspector generai milioane JcWh energie electrică.; in ogoare — ţărani cooperatori, me ţenii ţării, in -spiritul principiilor
nului, preşedintele Comitetului de al Inspectoratului şcolar judeţean. dustria locală a realizat 53 noi canizatori, lucrători ;din I.A.S. •echităţii socialiste. Ştergerea trep
sortimente de produse. .Asemenea
Conferinţa a ascultat şi a apro
Stat al Planificării. Vorbitorii au insistat asupra nece tată a -deosebirilor esenţiale dinte*
La lucrări au luat parte, de a- bat raportul comisiei de validare succese s-au obţinut şi în alt* sităţii ca în viitor comitetul ju oraş şi sat, prin ridicarea satului
semenea, membri ai C;C. al P.C.R., prezentat de tovarăşul Mircea unităţi economice 'ale judeţului. deţean, -organele ;şi organizaţiile de la nivelul de dezvoltare al ora
Consemnînd rezultatele, relevînd
miniştri şi alte cadre din aparatul Lucaciu, şef de secţie ia Comite partid, (consiliile populare, organe şului, este una din -direcţiile prin
central de partid, de stat şi eco tul judeţean de partid. importanţa lor, eforturile pline de le agricole, conducerile unităţilor cipale de acţiune în cincinalul vii
nomic. © dăruire şi activitatea creativă des de stat şi cooperatiste să acorde tor şi în perspectivă — spunea to
După alegerea prezidiului confe Lucrările conferinţei .au fost făşurată de oamenii muncii, parti o mai mare atenţie bunei organi varăşul Adrian Costa, secretar al
rinţei, a luat cuvîntul tovarăşul puternic străbătute de entuziasmul, cipanţii la dezbateri au abordat, zări .şi desfăşurări, a lucrărilor a- comitetului comunal -de partid,
Emil Drăgănescu, care a spus : optimismul şi avîntul în activitatea critic şi autocritic, o seamă de de gricole în vederea .realizării unor primarul comunei Dobra. Şî comu
„Vă rog să-mi permiteţi să trans creatoare ce caracterizează viaţa ficienţe şi .neajunsuri, cauzele lor, recolte constante, corespunzătoare na noastră — aidoma atîtor alto»
mit Conferinţei judeţene de partid, politică şi eeonomico-socială a ju au venit cu propuneri valoroase condiţiilor -create, folosirii ,naţiona localităţi din judeţ — cunoaşte o
comuniştilor, tuturor oamenilor deţului în aceste zile premergă pentru -îmbunătăţirea activităţii. le a pământului, -creşterii producţi permanentă dezvoltare. Trecerea la
muncii din judeţul Hunedoara, un toare deschiderii forumului supremi Astfel, în unităţile miniere cu -toa ei de Lapte, carne, legume şi fruc ridicarea noilor construcţii prevă-
călduros salut din partea condu al partidului, făcîndu-se ecoul fi te că s-a realizat şi depăşit pla te necesare îmbunătăţirii aprovi • zute în schiţa de sistematizare a
cerii partidului nostru, personal del al hotărîrii unanime a mine nul atît la cărbune şi minereuri zionării populaţiei. localităţii noastre a schimbat faţa
din partea tovarăşului Nicolae rilor, siderurgiştiior, constructori — subliniau tovarăşii Ioan Mineu, Delegaţii din acest important sec satului -de reşedinţă a comunei.
Ceauşescu, secretarul general al lor, energeticienilor, lucrătorilor Aurel Lăpuşcă, Gheorghe Iga şi tor economic al judeţului au rele Aici s-au ridicat construcţii noi,
Partidului Comunist Român, pre de pe ogoare, al tuturor oameniLor alţii — ritmicitatea producţiei nu vat :că, în uLfiimii aiii, producţiile moderne, o piaţă. Acum se află
şedintele Republicii Socialiste muncii — români, maghiari, ger este satisfăcătoare, iar un număr agricole şi din izootehnie au (cres în oonstrueţie un nou bloc cu 20
România. mani şi de alte naţionalităţi —, încă mare de formaţii de lucru cut simţitor. Dacă în unmă cu cîţi- de apartamente, un local nou
Crez conferinţei succes deplin în de a înfăptui neabătut sarcinile n-u-şi realizează .sarcinile. îndeosebi va ani se realizau in 'C.A.P. Sime- pentru poştă, dispensar 'uman şî
buna desfăşurare a lucrărilor sale ce le revin din documentele Con datorită deficienţelor din -aprovi .ria producţii mică de grîu şi po altele. In prezent, în cele 4 gră
zionarea locurilor de muncă. Dar
şi îmi exprim convingerea că va gresului al Xl-lea. Din cuvîn rumb — arăta tovarăşul Păun Ră diniţe şi cămine sînt cuprinşi
dezbate într-un spirit de înaltă tul rostit de fiecare delegat s-a •principalele probleme care -se pun vaş — din anul 1970 obţirieim con peste 80 1a sută din copiii pre
în minerit, remarcau toţi vorbito
responsabilitate istoricele docu detaşat susţinerea caldă, unanimă, rii care lucrează în acest sector, stant peste 8 000 kg grîu la hectar, şcolari, în comună funcţionează 28
mente programatice ce vor fi su a propunerii — devenită voinţă a 4 500 kg porumb la hectar şi pes de secţii prestatoare de servicii
puse Congresului al Xl-lea al partidului, a întregului popor — sînt cele legate de neresp'ectarea te 45 000 kg sfeclă de zahăr la către populaţie ! croitorii, cizmă
partidului. Este indiscutabil că dez ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să programelor de revizii şi repara hectar. Aplicîmd regulile agroteh rii, ateliere de reparaţii televizoa
ţii şi de calitatea necorespunzătoa-
baterile vor oferi prilejul unor fie reales în înalta funcţie de nice înaintate, folosind soiuri de re şi -obiecte de uz gospodăresc
analize aprofundate, în spirit cri secretar general al Partidu re a unor materiale şi utilaje. seiminţe de înaltă productivitate, etc. Pe toate traseele comunei cir
tic şi autocritic, într-o atmosferă lui Comunist Român; aceas în siderurgie, se manifestă, de efectuînd toate lucrările agricole în culă curse regulate de autobuze.
de puternică exigenţă partinică şi ta a prilejuit manifestarea vi asemenea, neajunsuri -privind sta timp şi de .b.ună calitate, avem po In complexul comercial, in toate
responsabilitate comunistă a activi brantă a gîndurilor şi sentimente bilitatea procesului tehnologic la sibilitatea să smulgem pămîntului unităţile cooperaţiei de consum -e-
tăţii desfăşurate de Comitetul jude lor de stimă profundă şi respect furnale şi oţelării, asigurarea -func recolte bogate. In cuvîntul său, xistă .o aprovizionare bună cu tot
ţean de partid pentru înfăptuirea ho- nemărginit faţă de iubitul condu ţionării continue -a lamin-oarelor, tovarăşul Cornel .Lăpădătoni, pre felul de .produse.
tărîrilor Congresului al X-lea al cător, comunistul şi omul de nu depăşirea consumului de utilaje de şedintele C.A.P. Ostrov, s-a referit Analizând activitatea desfăşurată
partidului nostru. Sînt convins că mele căruia se leagă marile izbînzi -turnare (la C.S.H. is-a înregistrat pe larg la însemnătatea folosirii şi sarcinile de viitor în domeniul
conferinţa va adapta măsuri care dobândite de popor în opera de un consum suplimentar de 7 000 ristemulnad de retribuţie prin acord dezvoltării economice şi social-cul-
să asigure ridicarea pe o treaptă înălţare a măreţului edificiu al tone), de cocs şi -cărbune la Călan. global, tcare a stimulat o activitate turale a judeţului, delegaţii la con
superioară a întregii munci politi- societăţii socialiste multilateral „N-am fost obişnuit -oa despre I.V. rmctaică, de calitate, a ţăranilor ferinţă s-au referit totodată la
co-educative şi organizatorice a dezvoltate pe pămîntul românesc, Călan -să se -vorbească ou atîtea cooperatori, concretizată în recol munca organelor şi organizaţiilor
organelor şi organizaţiilor de partid iniţiatorul grandiosului Program critici — spunea, între altele, to te tot mai mari. Cooperativa agri de partid, de masă şi obşteşti. Re
din judeţ, în vederea înfăptuirii de înaintare a României spre co varăşul Ioan M. Popa. Organizaţia colă 'de producţie a putut astfel zultatele bune obţinute sînt strîns
neabătute a politicii interne şi ex munism. Toţi cei care hu luat cu noastră de partid se angajează să livra în acest an statului 143 tone legate de munca perseverentă,
terne a partidului nostru. vîntul au dat o înaltă apreciere •facă -totul pentru a înlătura cît de grîu, 1 800 tone cartofi şa 254 competenţa, hotărîrea şi răspun
Fără nici o îndoială, conferinţa întregii politici interne şi externe mal grabnic deficienţele existente". tone legume. derea cu care a acţionat or
Dezbaterile conferinţei, tot ceea
ganizaţia judeţeană de partid, fer
dumneavoastră îşi va însuşi po a partidului şi statului, contribu ce s-a propus şi -hotărît în ca Şi în zootehnie sînt mari posi mitatea cu care organele şi or
deplin prevederile cuprinse în Pro ţiei hotărâtoare a tovarăşului drul ei, vizează creşterea -continuă bilităţi pentru creşterea simţitoare
gramul partidului de făurire a so -Nicolae Ceauşescu la elaborarea şl -a -contribuţiei judeţului nostru în a producţiei. Prin crearea unor ganizaţiile de partid au militat
pentru creşterea rolului de condu
cietăţii socialiste multilateral dez înfăptuirea ei, înţelepciunii 'C-u ca opera de edificare a societăţii so ferme zootehnice model, creşterea cător în îndeplinirea sarcinilor
voltate şi înaintare a României re, în fruntea partidului şi statului, cialiste multilateral dezvoltate, la gradului de organizare a muncii complexe ce le-au stat în faţă.
spre comunism, Directivele şi Te conduce destinele poporului nos transpunerea în viaţa a Programu în zootehnie, calificarea îngrijitori Referindu-se la asemenea aspecte,
zele Congresului al Xl-lea al tru. Din vasta şi clocotitoa- lor, folosirea celor mai bune me
rea activitate desfăşurată la lui partidului, a Directivelor Con tovarăşul Clement Negruţ, prim-
Partidului Comunist Român. curma partidului şi a ţării, pentru gresului ăl Xl-lea. „Sarcinile de tode -de furajare şi întreţinere a secretar al Comitetului -municipal
Sînt convins că, exprimînd voin fericirea poporului român, pentru viitor impun ridicarea la un nivel -animalelor se preconizează ca în de partid Petroşani, a arătat că
ţa şi sentimentele tuturor comu ridicarea lui -în rîndul naţiunilor şi mai înalt a exigenţei", .„Viitorul anul viitor să se livreze la fondul organizaţia municipală Petroşani,
niştilor, oile întregului nostru po- înaintate ale lumii, pentru soluţio cincinal înseamnă aproape atît cît de stat cantităţi sporite de 'lapte pe baza indicaţiilor şi sarcinilor
por, conferinţa dumneavoastră va două -decenii şi j-umatate", „Pînă în date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
: narea în folosul oamenilor muncii şi carne. In acest context, vorbi
susţine unanim ca cel mai iubit fiu a marilor probleme ce -confruntă 1980 producţia de cărbune cocsi- torii au subliniat necesitatea îm cu prilejul vizitelor efectuate in
al poporului român, tovarăşul lumea contemporană, se desprind ficabil a E.M. Lupeni va trebui să bunătăţirii păşunilor şi sporirii pro- judeţ, a acţionat mai bine pentru
: Nicolae Ceauşescu, să fie reales la (nobilele virtuţi ale secretarului ge crească cu o jumătate .milion de -ducţiei acestora -prin executarea u-
[Congresul al Xl-lea în înalta func neral al Partidului -Comunist Ro .tone", „Realizarea celor 4,5 mi nor 'lucrări de îmbunătăţiri a pa -consultarea largă a comuniştilor, a
masei muncitorilor mineri, a întă
ţie de secretar general al Parti mân, preşedintele Republicii So lioane tone de -oţel înir-o structu jiştilor, fertilizări şi defrişări.
dului Comunist Român". ră mult îmbunătăţită ne obligă să rit controlul şi îndrumarea pen
cialiste România, ea proemi Vorbitorii care .s-au referit tru înfăptuirea hotărîrilor şi mă
După alegerea organelor de lu nentă 'personalitate politică şi om trecem ,1a măsuri concrete, ferme", la activitatea din agricultură au surilor, şi-a îmbunătăţit perma
cru, conferinţa organizaţiei jude de stat ai zilelor -noastre, ilustru «Cincinalul viitor este cin evidenţiat însă faptul că atît la nent .stilul şi .metodele de muncă,
ţene de partid a aprobat următoa gînditor marxist-leninist şi cuteză cinalul .eficienţei, al -unui accen producţia, agricolă, în pomicultu ceea ce a determinat sporirea efi
rea ordine de zit 1 2 tor luptător revoluţionar, patriot tuat progres tehnic" — au subliniat ră, legumicultura, cit şi In zoo cienţei activităţii de partid. în zece
înflăcărat şi internaţionalist con vorbitorii. Şi, in acest .context, s-a tehnie, mai sînt încă serioase lip luni şi jumătate din acest an, ex
1. Darea de seamă asupra acti secvent, strălucit militant al miş ridicat ou deosebită tărie necesi suri, că unităţile agricole coope ploatările miniere din Valea Jiului
vităţii desfăşurate do Comitetul cării comuniste şi muncitoreşti in tatea de a se acorda maximă aten au extras 127 000 tone de căr
judeţean de partid în perioada ia ternaţionale, promotor consecvent ţie activităţii de investiţii — do ratiste şi de stat sînt datoare bune peste sarcinile aferente pe
nuarie 1973 — noiembrie 1974. al -principiilor prieteniei, colaboră meniu în care în acest an s-au să-şi .aducă o contribuţie sporită rioadei. Vorbitorul s-a referit apoi
— Raportul Comisiei Judeţene de rii şi Înţelegerii între popoare. înregistrat rămâneri în urmă —, la -realizarea întocmai a măreţelor la sarcina dată minerilor din acest
arevizie. Delegaţii ila -conferinţă au -ex de valorificare superioară a sarcini -oe reies din documentele mare bazin -carbonifer -de către se
2. Alegerea Comitetului judeţean primat hotărîrea log, a colectivelor resurselor şi de cercetare •Congresului -al Xl-Jea al -partidu cretarul general al partidului ca
de partid, a comisiei de Tevizie, a în care îşi desfăşoară activitatea, Ştiinţifică. ‘Conferinţa judeţea lui în privinţa producţiei agricole intr-un viitor destul de apropiat
delegaţilor la Congresul al Xl-lea de a munci neobosit pentru înfăp nă a hotărit ca p'înă în 1975 -oame şi zootehnice, la satisfacerea îa Valea Jiului 'să -dea jumătate din
■al Partidului Comunist Român, tuirea neabătută a hotărirfi Con nii muncii hunedoreni să obţină, -măsură -corespunzătoare a -cerinţe producţia de cărbune cocsificabil a
lor -ore.scînde de aprovizionare ale
-şi desemnarea candidaţilor pentru ferinţei judeţene, a sarcinilor ce peste sarcinile actualului cincinal, populaţiei. ţării, -precum şi la cerinţa sporirii
organele centrale ale partidului. le revin din documentele istoricu o producţie suplimentară -de cel ■şi diversificării producţiei de utila
în cadrul primului punct de pe lui Congres al Xl-lea al partidu puţin .1,3 miliarde lei, ceea ce va Din darea -de -seamă, din cuvîn je Şi piese de schimb pentru ex
ordinea de zi, tovarăşul Ioachim lui, susţinînd astfel prin fapte de da garanţia trecerii la înfăptuirea tul tuturor participanţilor s-a evi tracţia şi prelucrarea cărbunelui;
Moga a prezentat darea de seamă muncă, prin rezultate de prestigiu, cu succes a sarcinilor viitorului denţiat, prin exemplele elocvente Toate acestea presupun creşterea
asupra activităţii Comitetului jude realegerea tovarăşului Nicolae cdncînal. Or, realizarea unui ase •înfăţişate, grija permanentă a răspunderirişi -preocupării organiza
ţean de partid, iar tovarăşul Ioan Ceauşescu în funcţia de secretar menea spor de producţie se ba partidului şi statului nostru pen ţiilor de partid pentru perfecţiona
■ Codrea, raportul Comisiei judeţene general al partidului. zează în mare parte pe intrarea la tru continua ridicare a nivelului rea activităţii organizatorice şi po
de revizie. Exprimînd aceste înalte sentimen timp în funcţiune sau devansarea de trai material şi spiritual al litice.
La dezbateri au luat cuvîntul tova- . te ale comuniştilor, ale tuturor oa intrării la o seamă de obiective -populaţiei. Investiţiile masive ce Mai mulţi participanţi la discu
răşiii Costache Trotuş, directorul " menilor muncii, participanţii la importante cum sînt ! Fabrica de se fac din partea statul-ui pentru ţii au relevat faptul că creşterea
ciment şi var Cliişcădaga, lamino
'Combinatului siderurgic Hunedoara, dezbateri şi-au concentrat totodată rul nr. 2 de sîrmă de La Hunedoa construirea de apartamente, şcoli, rolului de conducător al organiza
Clement Negruţ, prim-secre-tar al atenţia asupra preocupării organe grădiniţe, creşe, obiective social- ţiei de partid se află în strînsă le
: Comitetului municipal de partid Pe- lor şi organizaţiilor de partid, ale ra, turnătoria de cilindri de la cul-turale, modernizări de şosele, gătură cu capacitatea de organi
Călan, lucrările de la „Vîscoza"
itroşani, Păun Răvaş, preşedintele colectivelor din industrie, con Lupeni şi altele. In cursul dezba îmbunătăţirea aprovizionării popu zare şi mobilizare a comuniştilor,
C.A.P. Simeria, Grigore Boieru, strucţii, agricultură, din celelalte laţiei ou produse alimentare şi in a tuturor oamenilor muncii la în
maistru, locţiitorul secretarului sectoare economice, pentru îndepli terilor s-au făcut propuneri me dustriale, a asistenţei medicale sînt făptuirea sarcinilor. Tovarăşii Flo
nite să întărească răspunderea be
Comitetului de partid al I.C.S. Hu- nirea planului şi a angajamentelor realităţi socialiste cu care oamenii rian Giurcă, maistru principal la
jnedoara, Ana Herlea, secretarul pe acest an, realizarea actualului neficiarilor şi constructorilor faţă muncii se întâlnesc zi de zi. Ele oţelăria electrică a C.S. Hunedoara,
de activitatea de investiţii, con
'Comitetului de partid al întreprin cincinal înainte, de termen şi pre lucrarea dintre aceşti factori ho- constituie, la scara judeţului şi a Ioan M. Popa, secretarul comitetu
derii chimice Orăştie, Adrian Cos gătirea condiţiilor pentru trecerea fiecărei localităţi, expresia materia lui de partid de la I.V. Călan, şl
ta, secretarul Comitetului comu- ia înfăptuirea cu succes a sarci tărîtori. lă a ţelului suprem al politicii alţii au subliniat că organizaţiile
:cnal de partid Dobra, primarul co nilor de mare răspundere ce revin Lucrările conferinţei au abordat partidului — fericirea omului. de partid pe care le reprezintă ac
munei, Aurel Lăpuşcă, directorul judeţului nostru din programul ce într-o mare complexitate activita In cuvîntul său, tovarăşul V-i- ţionează cu mai multă eficienţă
; general al Centralei minereurilor va fi adoptat de Congresul al Xl- tea economică pe ansamblul jude chente Bălan s-a referit la preo pentru pregătirea adunărilor gene
(Deva, Zoo Zaharia, preşedinta Co lea al partidului. ţului şi din fiecare unitate în cuparea ce există din partea Con rale, repartizarea mai judicioasă a
mitetului municipal Deva al fe — Comitetul judeţean de partid, parte, s-au referit la întreaga fi siliului popular judeţean pentru sarcinilor, creşterea spiritului de
meilor, Graţian Faur, secretar al biroul său, organele şl organizaţiile lieră a acestei activităţi i atinge ca industria locală, cooperaţia combativitate faţă de manifestările
. Consiliului judeţean al sindicate de partid au acţionat şl acţionează rea şi depăşirea nivelurilor canti meşteşugărească şi întreprinderile negative, pentru antrenarea tuturor
lor, Remus Balomirean, mecanic cu competenţă pentru ca anul 1974 tative planificate, îmbunătăţirea ca comuniştilor la o activitate politică
de locomotivă la depoul C.F.R. Si să intre In istorie ca un an cu lităţii produselor, creşterea în ritm producătoare de bunuri de con susţinută. Dialogul purtat cu co
meria, Erou al Muncii Socialiste, rezultate remarcabile, pentru ca şi mai susţinut a productivităţii sum. să-şi îndeplinească sarcinile muniştii, întreprins din iniţiativ»
în- vederea creşterii în anul vii
Andrei Soos, preşedintele Consi pe întreaga noastră activitate să-şi muncii pe baza perfecţionării teh tor a producţiei destinate fondu Comitetului judeţean de partid, a
liului judeţean al oamenilor mun pună amprenta spiritul documente-- nologiilor şi folosirii mai depline lui pieţei ou 40 la sută faţă de condus la întărirea legăturilor or
cii de naţionalitate maghiară, Ioan lor Congresului al Xl-lea al parti a potenţialului material şi uman, ganelor de partid cu masa comu
Mineu, adjunct al ministrului mi dului — arăta, în cuvîntul său, to onorarea exemplară a prevederilor acest an. Se vor extinde reţelele niştilor, cu întregul colectiv, re-
varăşul Costadhe Trotuş.
nelor, petrolului şi geologiei, di la export, sporirea pe toate căile de desfacere, se vor moderniza flectîndu-se în rezultatele dobîn
rector general al Centralei cărbu Intr-adevăr, atît rezultatele evi a eficienţei economice. Desigur, tot noi spaţii comerciale, se vor îm dite.
denţiate de darea de seamă cit şs.
nelui Petroşani, Ioan M. Popa, se cele raportate de către vorbitori ceea ce s-a stabilit urmează să fie bunătăţi formele de pregătire şi O problemă importantă care a îw-
cretarul Comitetului de partid al îndeplinit pian forţe proprii, prin instruire a cadrelor în vederea cut obiectul dezbaterii în conferin
mobilizarea minunaţilor oameni din
întreprinderii „Victoria" Călan, fac dovada unei activităţi deosebi industrie, construcţii, transporturi, sporirii calităţii servirii. Vor cu ţă este cea a muncii de educară
te, a unei angajări cum încă nu
Ionel Lazăr, prim-secretar al Co a cunoscut judeţul nostru. In Com la realizări care să ridice presti noaşte o continuă dezvoltare acti multilaterală a comuniştilor, a ti
mitetului _ judeţean al U.T.C., Vi- binatul siderurgic Hunedoara, de giul judeţului nostru, contribuţia vitatea edilitar-gospodărească a o- nerilor, a tuturor oamenilor mun
cbente Bălan, prim-vicepreşedinta pildă, s-a obţinut cea mai mare sa la înfăptuirea politicii partidu -raşelor şi prestările de servicii cii. In cuvîntul său tovarăşul Ionel
al Comitetului executiv al Consi- cantitate suplimentară de metal şi lui şi statului nostru. In acelaşi către populaţie. De un mare inte Lazăr, prim-secretar al Comitetului
,,Olului popular judeţean, Gheorghe cocs din toţi anii cincinalului, de- timp, participanţii la discuţii au res se vor bucura din partea lo judeţean al U.T.C., a arătat că în
liga, maistru la I.M. Barza, Erou vansul faţă de cincinal fiind de solicitat un sprijin mai susţinut cuitorilor municipiilor Petroşani şi lumina indicaţiilor date de tovară
al Muncii Socialiste, Ieronim Ru- 30—40 zile la fontă, Oţel, lamina în rezolvarea unor probleme de a- Hunedoara construirea noilor cen şul Nicolae Ceauşescu la întîlniTea
san, directorul I.E.C. Deva, Con te, de 6 luni la beneficii şi de 27 pnovizionare şi dotare din partea tre civice, efectuarea lucrărilor de de lucru cu Biroul C.C. sil U.T.C.,
stantin Petre, miner şef de briga- luni la export ; minerii din Valea tenmoficare în localităţi din Va organizaţiile de tineret acţionează
organelor economice centrale, a u-
,dă la E.M. Lupeni, Erou al Muncii Jiului extrag în fiecare zi cu 7 000 nor colective din ţară cu care con lea Jiului. mai hotărît pentru antrenarea
Socialiste, Cornel Lăpuclătoni, pre tone de cărbune mai mult decît în — Aşa după cum se arată şi în
şedintele C.A.P, Ostrov, Florian anul precedent; în sectorul ener lucrează unităţile noastre econo proiectul 'de Program o-l partidu (Continuare în pa^
mice.
lui, acţiunile de sistematizare ce