Page 23 - Drumul_socialismului_1974_11
P. 23
Pag. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6035 9 MARTI 19 NOIEMBRIE 1974
OflGBMWBBBHMBBMMBBEBB
In cinstea
Congresului
imSeţene partidului
' (Urmare din pag. 6) linie de partid, cit şi de către or deţean de partid, format din 111 |
ganizaţiile sindicale, de tineret, de membri şi 24 membri supleanţi,
i femei, de către celelalte organiza Comisia judeţeană de revizie for EfiSMITMÎLE UEfBODE
plină a tinerilor în realizarea sar ţii cu atribuţii în acest domeniu, mată din 9 membri, cei 79 dele
cinilor economice, pentru, educarea' orientînd întreagă această muncă gaţi pentru Congresul al Xl-lea al
acestora, prin muncă, în spiritul spre domeniile majore ale educa Partidului Comunist Român şi a oi munca raportează:
cultului faţă de muncă. întrecerea ţiei comuniste a maselor. desemnat 14 candidaţi pentru orga
„Tineretul — factor activ în rea Dezvoltarea economico-socială în nele centrale ale partidului.
lizarea cincinalului înainte de ter ritm înalt a ţării şi a judeţului nos Conferinţa a încredinţat delega- cel mai redus consum de cocs.'
men", ca şi alte acţiuni şi iniţia tru impune o preocupare pe mul ţilor aleşi pentru istoricul forum \ OTELARII SJ-AU ÎNDEPLINIT Din această perioadă a fost a-
tive au determinat o participare tiple planuri şi eforturi conjugate al comuniştilor români mandatul SARCINILE PE PRIMII 4 ANI leasă o zi, 25 noiembrie — ziua
tot mai activă a întregului tineret pentru ridicarea nivelului general politic de a susţine şi aproba Ra deschiderii lucrărilor Congresului
la înfăptuirea sarcinilor economice al învăţămîntului, pentru pregăti portul Comitetului Central, Prograe Al CINCINALULUI al XI-l.ea —' ca zi redord pen
şi social-culturale ale judeţului. rea forţei de muncă. In cuvîntul mul partidului, Directivele, norme
Analizînd însă activitatea în per lor, tovarăşii Cornel. Stoica, Andrei le eticii şi echităţii socialiste, mo Ieri, oţelarii de la. Combinatul tru indicii de utilizare şi consu
spectiva exigenţelor puse în faţa Soos, Zoe Zaharia şi alţi delegaţi dificările ce vor fi aduse Statutului, siderurgic Hunedoara au rapor mul de cocs. De asemenea-, co
lectivul furnalului nr, 9 a ho
organizaţiei noastre — a spus vor la conferinţă au arătat că, pornind celelalte documente ale Congresului, tat un succes de prestigiu în
bitorul — nu ne putem declara de la principiul că şcoala consti de a susţine realegerea în funcţia deplinirea sarcinilor prevăzute la tărît ca în întreaga. . perio^plă
mulţumiţi cu rezultatele obţinute. tuie factorul principal de educare de secretar general al partidului a producţia de oţel pe primii 4 ani dintre Conferinţa judeţeană de
partid şi Congresul al Xl-lea să
Mai sînt încă tineri care se abat şi formare a tinerei generaţii, a o- tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ai cincinalului 1971—1975. Remar
de la disciplina muncii, execută mului în general, se va de a transmite Congresului înalta cabila realizare — care relevă nu se producă nici o tonă de
lucrări de slabă calitate, nu-şi rea urmări perfecţionarea instrucţiei apreciere ce o acordă organizaţia angajarea matură'a oţelarilor hu fontă declasată, nici o avarie
şi nici un accident.
lizează sarcinile sau au rezultate publice de toate gradele, predarea noastră judeţeană de partid, toţi nedoreni în marea întrecere so
slabe la învăţătură, acestea consti în şcoli a celor mai noi cuceriri oamenii muncii hunedoreni activi cialistă desfăşurată de-a lungul
tuind direcţii în care trebuie in ale ştiinţei şi culturii contempora tăţii desfăşurate de Comitetul Cen anilor — este închinată apropia O GAMĂ TOT MAI LARGĂ
tensificată munca de educaţie. ne, legarea tot mai strînsă a între tral al Partidului Comunist Român tului forum comunist — Congre DE PRODUSE NOI
Tovarăşul Graţiăn Faur, secreta gului învăţămînt de producţie. Pî- în vederea înfăptuirii politicii in sul al Xl-lea al partidului. Pînă
1
rul Consiliului judeţean al sindica nă în prezent, în judeţul nostru terne şi externe ^ a partidului şi la sfîrşitul acestui an, colective- Industria bunedoueană ai obţi
telor, ca şi alţi vorbitori s-au referit, 99 la sută. din absolvenţii clasei statului, contribuţiei de o valoare le celor trei oţelării hunedorene nut, in acest an, în care dărui
de asemenea, la cîteva din probleme a opta au fost cuprinşi în prima excepţională a conducătorului parti sînt hotărîte să producă peste rea şi creativitatea au fost ridi
le, care stau în faţa organizaţiilor de treaptă a învăţămîntului liceal, din dului şi poporului la realizarea prevederi o cantitate de 400 000
sindicat, a consiliilor şi comitetelor care 70 Ia suta în liceele de spe tone oţel. ((VALENTIN RAlLEA- cate Ia cotele cele mai înalte,
. succese remarcabile, şi, în pri
oamenilor muncii, printre care r cialitate. Se impune insă ca învă- hotărîrilor Congresului al X-lea şi NU — C.S.H.), vinţa modernizării şi diversifi
întărirea disciplinei în muncă sub ţămîntul liceal hunedorean să fie Conferinţei Naţionale,. Ia elabora cării producţiei, rcalizînd pînă
toate aspectele, creşterea nivelului orientat în cea mai mare parte rea şi transpunerea în viaţă a an LUCREAZĂ ÎN CONTUL în prezent 178 de produse şi sor
de calificare, pregătirea cadrelor spre profiluri industriale, agricole samblului de măsuri privind per ULTIMULUI AN timente noi. între acestea se în-
pentru obiectivele noi ce vor in şi economice cerute de activităţile fecţionarea continuă a. întregii ac •scriu noile mărci de oţeluri şi
tivităţi de edificare a socialismu
tra în producţie în cincinalul vii de bază din judeţ. Toate unităţile lui. Conferinţa a cerut, de aseme AL CINCINALULUI tipadimensiuni. de laminate de la
tor, îmbunătăţirea condiţiilor de şcolare trebuie, în cel mai scurt nea, delegaţilor să participe activ C.S. Hunedoara, un stîlp IiLdrau-
muncă şi viaţă ale angajaţilor, sti timp, să lucreze pe bază de plan la lucrările Congresului şi să ex De curînd, încă un colectiv din li-e cu caracteristici superioare
mularea iniţiativelor înaintate etc. de producţie şi fiecare elev să aibă prime acordul total faţă de acti judeţ — cel al întreprinderii de pentru susţinerea abatajelor, 16
Documentele Congresului al XI- locul său de muncă. vitatea internaţională a partidului, plante medicinale Orăştie — a modele noi d'e mobilă şi mobi
lea, Programul partidului, Tezele Prin aria vastă, cuprinzătoare, a faţă de întreaga politică externă a îndeplinit sarcinile de plan pe lier şi 26 articole de uz casnic
Comitetului Central, Proiectul de problematicii abordate, prin conţi României. primii 4 ani ai cincinalului. La realizate de industria locală. Co
norme ale vieţii şi muncii comu nutul voloros de idei şi soluţii pe obţinerea acestui succes, închinat lectivul. cel mai prolific din judeţ
niştilor, ale eticii şi echităţii so care l-au transmis, dezbaterile din’ In prima sa şedinţă plenară, Co Congresului al Xl-lea al parti în materie de diversificare a pro
cialiste. pun în faţa organizaţiilor cadrul conferinţei au evidenţiat mitetul' judeţean de partid a ales dului,, colectivul de aici a primit ducţiei este cel al întreprinderii
de partid sarcini de mare răspun înalta maturitate şi responsabilitate biroul şi secretariatul şi a numit un însemnat sprijini din partea chimice Orăştie, care a pus în
dere în domeniul activităţii ideolo- ce caracterizează organizaţia jude Colegiul de partid. De asemenea, elevilor de pe întreg cuprinsul fabricaţie în acest am* 86 d'e noi
gico-politice şi cultural-educative ţeană de partid, înţelegerea pro Comisia judeţeană de revizie şi-a judeţului, care au recoltat şi li repere pentru autovehicule şi de
de masă, de formare a omului nou, fundă că astăzi ne aflăm în cea desemnat preşedintele. vrat Întreprinderii aproape 15 0.00 alte articole din mase plastice,
cu o înaltă conştiinţă, un larg ori mai grandioasă etapă din istoria Luînd cuvîntul, tovarăşul prim- kg de plante medicinale. adică in medie aproape două
zont profesional şi cultural, un neamului românesc, care cere să secretar IOACHIM MOGA a spus, produse noi în fiecare săptă
comportament propriu societăţii pe se muncească peste tot în chip nou, între altele : „Doresc ca, în nume PERIOADA RECORDURILOR mână.
care O' făurim. Dezbaterile din încît fiecare colectivitate de comu le membrilor Comitetului judeţean
conferinţă au subliniat că îmbu nişti — mare sau mică — să re de partid, al tovarăşilor aleşi în In ziua Conferinţei judeţene ECONOMIE DE
nătăţirea muncii ideologice presu prezinte un detaşament de nădejde biroul şi secretariatul Comitetului de partid, aflăm de Ia tovarăşul
pune debarasarea cu toată hotărî- al Partidului Comunist Român. judeţean, să exprim mulţumirile Nicolae Mărculescu, Erou al 31 000 LITRI BENZINĂ
rea de practicile, depăşite, de orice noastre călduroase pentru încrede Muncii Socialiste, secretarul co
formalism, preocupări stăruitoare rea eu care am fost investiţi de a mitetului de partid de la secţia Lucrătorii din cadrul Secţiei de
pentru adaptarea acestei sensibile După încheierea dezbaterilor la conduce organizaţia judeţeană de a Il-a furnale a C.S.H., cîteva mecanizare a traimporturilor şi
activităţi la pulsul nou, dinamic, primul punct de pe ordinea de zi, partid, întreaga activitate economi preocupări de onoare ale colecti construcţii forestiere Hunedoara
al vieţii noastre politice şi sociale. conferinţa a aprobat în unanimitate co-socială de pe aceste meleaguri. au dobîndît succese de seamă Sh-
Organele şi organizaţiile de partid darea de seamă şi activitatea Co Asigurăm conducerea partidului, vului. Cu o zi înainte de confe întrecerea pentru realizarea d'e
trebuie să perfecţioneze continuu mitetului judeţean de partid, pre personal pe tovarăşul Nicolae rinţă cele 3 schimburi ale furna economii. Concomitent cu depă
munca politică,''-ideologică şi cultu cum şi raportul şi activitatea Co Ceauşescu, că în adîncul abataje lului nr. 9 au dat peste plan 330 şirea planului de: transport s-a
rală, stimulînd gîndirea politică vie misiei judeţene de revizie. De ase lor din Valea Jiului, din Apuseni tone de fontă, faţă de depăşirea înregistrat o economie de 31 060)
a oamenilor, ajutînd-i să dobîn- menea, a adoptat Hotărîrea Confe şi Poiana Ruscăi, pe platformele medie de 30—35 tone ! litri, benzină. Un aport substan
dească o perspectivă clară asupra rinţei judeţene de partid — rod al de foc ale Hunedoarei, peste tot Faptul nu este izolat. Comu ţial la acest rezultat revine eot-
desfăşurării evenimentelor şi dez unei laborioase activităţi colective. unde muncesc cu abnegaţie şi dă niştii au hotărît ca întreaga pe muniştilor Aron Lazăr, Eusebiix
voltării societăţii contemporane, să Dînd glas voinţei celor 78 600 de ruire muncitorii, ţăranii şi inte rioadă de pînă la Congresul al Cotona, Aron. Gotea,, Ion Mun.~
participe activ la opera de edifica comunişti, a tuturor oamenilor lectualii hunedoreni, partidul are Xl-lea să se lucreze cu indicii teanu, Gherasim Ciuboncan şi al
re a socialismului. In centrul mun muncii hunedoreni, simţămintelor un detaşament puternic şi de nă cei mai înalţi de utilizare şl, cu tor lucrători.
cii politico-ideologice trebuie să nobile care înaripează în aceste dejde, în stare să lupte cu întrea
stea şr în viitor însuşirea apro zile inimile şi cugetele întregului ga sa fiinţă pentru cauza socialis
fundată a Programului Partidului popor, delegaţii au aprobat într-o mului, pentru propăşirea patriei gi
Comunist Român, a tuturor docu atmosferă de puternic entuziasm şi făurirea viitorului comunist".
mentelor ce vor fi adoptate de neţărmurită bucurie, subliniată prin în atmosfera de angajare carac (kşo ■mrţmi,m± ! tî:
Congresul al Xl-lea al partidului, îndelungi urale şi aclamaţii, Hotă teristică comuniştilor, mineri
a politicii interne şi externe rîrea Conferinţei organizaţiei jude lor, siderurgiştilor, energeticieni-
a partidului, cultivarea devota ţene de partid. Hunedoara privind lor, constructorilor, tuturor oa
mentului neţărmurit faţă de patrie realegerea tovarăşului NICOLAE menilor muncii, conferinţa a adre ! * !e, <'
şi partid, faţă de cauza socialis CEAUŞESCU la Congresul al Xl- sat o telegramă^ Comitetului Cen
mului, a spiritului internaţionalis lea în funcţia de secretar general tral al Partidului Comunist
mului socialist. Munca politico-edu- al Partidului Comunist Român. Român, tovarăşului NICOLAE
'’cativă să acţioneze hotărît Fiecare comunist, fiecare om al CEAUŞESCU, care exprimă hotă
împotriva oricăror manifestări de muncii din judeţul nostru, aseme
indisciplină, de încălcare a norme nea întregii naţiuni socialiste, vede rîrea organizaţiei noastre judeţene
lor de convieţuire socială, în di de a face totul pentru ca Hune
recţia dezvoltării respectului faţă în realegerea în fruntea partidu doara să aducă şi pe viitor o con
de avutul obştesc, faţă de legile lui a omului care întruchipează i- tribuţie de seamă la înălţarea
ţării, pentru întărirea legalităţii sa- nima fierbinte a acestui popor un României pe cele mai înalte culmi
cialiste şi a ordinii publice. act de cea mai înaltă responsabi de progres şi civilizaţie.
In cadrul dezbaterilor s-a arătat litate faţă de prezent şi viitor, che Lucrările Conferinţei s-au în
că sarcini deosebite revin organi zăşia triumfului socialismului şi cheiat cu intonarea nemuritorului
zaţiilor de partid', comuniştilor care comunismului pe pămîntul Româ imn al oamenilor muncii de pre
lucrează în instituţiile de propa niei. tutindeni, „Internaţionala", ou o-
gandă, educaţie, cultură şi Trecînd la punctul al doilea de vaţii şi urale adresate Partidului
artă. In întreprinderi, la sate, pe ordinea de zi, delegaţii la con Comunist Român, tovarăşului
în instituţii, organizaţiile de ferinţă au ales — în lumina cri Nicolae Ceauşescu, secretarul gene
partid să asigure conducerea şi în teriilor şi exigenţelor pe care parti ral al Partidului Comunist Român,
drumarea unitară a activităţii poli- dul le pune Ia alegerea organelor preşedintele Republicii Socialiste Vedere exterioară dc la mina din Livczeni.
tico-educative desfăşurate atît pe conducătoare — noul Comitet ju România. loto: VIRGIL ONOIU
(Urmare din pag. 1) tivităţii asociaţiei în cei 30, de
SAPTĂMÎNA POLITICĂ ani de existenţă, contribuţiei
sale la dezvoltarea prieteniei
Slujba fericirii poporului, a cau nului 1975, stabilind cu acest ţiilor judeţene ale partidului tele Republicii a primit amba româno-sovietice. Cu acelaşi
zei generale a socialismului şi prilej noi măsuri pentru apro şi-au incheiat lucrările. Ele au sadorul Republicii Venezuela, prilej a avut loc o adunare fes
comunismului, personalitate pro vizionarea populaţiei în bune exprimat — cu ales entuziasm, secretarul Comitetului Central tivă la Moscova.
eminentă a vieţii politice lnter- condiţiuni cu cantităţi suplimen al P.C.U.S., Konstantin F. Katu- Pe plan extern, România a
naţlopole. tare de produse ailimentare, bu în unanimitate — adeziunea de şev, Hugo Cervantes Del Rio, avut din nou o, prezenţă re
plină a comuniştilor, a întregu
Viaţa politică a patriei este nuri Industriale de larg con lui popor faţă de proiectele de conducătorul delegaţiei econo marcabilă în conştiinţa lumii'.
La Moscova, Berlin, Lima, Hel
trăită cu tot, mal multă inten sum, combustibil etc. De ase mice guvernamentale mexicane, sinki au avut loc manifestări
sitate de către fiecare cetăţean menea, s-a analizat modul cum Program şi de Directive, faţă ambasadorul Malayeziei, guver consacrate ţării noastre în
al României socialiste pe măsu se realizează unele investiţii în de Tezele C.C. al P.C.R. pen natorul statului mexican Chia- preajma Congresului . al Xl-lea
ră, ce ne apropiem de data des domeniul industriei chimice şi tru Congres,, apreciind valoarea pas, Manuel Velasco. Suarez şi
chiderii lucrărilor Congresu s-a- stabilit să se ia în conti de covirşitoare importanţă a a- Alvaro Echeverria Zuno, direc al P.C.R. Delegaţia parlamenta
lui partidului. Conducerea nuare măsuri pentru scurtarea cestor documente pentru prezen tor general adjunct al Secreta ră română,, condusă de Nicolae
partidului, comitetele Jude duratei de realizare a noilor o- tul şi viitorul patriei noastre. riatului Preşedinţiei Republicii Giosan, preşedintele M.A.N., a
ţene de partid, organele şi biective,, eliminarea cheltuieli Conferinţele au ales noile or Mexicane. efectuat rodnice vizite în Ku
weit şi India. Ieri a sosit la
organizaţiile de partid, practic lor neeconomicoase şi îndepli gane Judeţene de partid, dele Săptămîna trecută s-au ani Bucureşti preşedintele Partidu
întregul partid, întregul popor nirea întocmai a parametrilor gaţii la Congres, au desemnat versat 30 de ani de la consti lui Unit al Independenţei Na
ridică pregătirile pentru Con tehnic o-economici proiectaţi. Co candidaţii pentru organele cen tuirea Asociaţiei Române pen ţionale, preşedintele Republicii
gres la rangul celei mai pres mitetul Executiv a ascultat o tru legăturile de prietenie cu
tigioase activităţi — obiectivul trale ale partidului şi au hotărît Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. Zambla, Kenneth David Kaunda,
propunerea
ca
să
susţină
principal fiind mereu acelaşi : informare prezentată de tova la Congres tovarăşul Nicolae Cu acest prilej, în Capitală a împreună cu soţia, care, la in.-
răşul Nicolae Ceauşescu cu pri
creşterea permanentă a nivelu vire la desfăşurarea conferin avut loc o adunare festivă. To vltaţia tovarăşului N i c o l a e
lui de perfecţionare a vieţii po ţelor judeţene de partid şi pre Ceauşescu să fie reales secre varăşul Nicolae Ceauşescu, se Ceauşe cu. secretar general al
litice, egpnomice şi sociale. gătirea Congresului al Xl-lea al tar general al partidului. cretar general al Partidului Co Partidului Comunist Român,
Comitetul Executiv aii C.C. al partidului. Secretarul general al partidu munist Român, preşedintele Re
P.C.R., In şedinţa sa clin n lui, preşedintele Republicii So publicii Socialiste România, şi preşedintele Republicii Socialis
Moment deosebit de important
noiembrie a.c., a dezbătut şi în ansamblul pregătirilor poli cialiste. România, tovarăşul Leonid Bre j nev, secretar gene te România, şi a tovarăşei Elena
ral al Comitetului Central al
aprobat programul privind a- tice şl organizatorice pentru ma Nicolae Ceauşescu, a avut. şi In Partidului Comunist al Uniunii Ceauşescu va face o vizită ofi
-'rovizionarea populaţiei pe acest rele forum al comuniştilor ro- săptămîna trecută o laborioasă Sovietice, au adresat mesaje in cială de prietenie în ţara noas-
—c în nrirmn tllmăt.at.e a »- mâni — nAnfArintptlo ftrffanÎ7.n- n/'fîvifnfo PrMAfîin- carA Anii n înnHS nnrp^lAro no- fr2